1 I ov a răspuns:

Тогава Йов отговори:

2 „ Ascultaţi cu atenţie cuvintele mele! Aceasta este mângâierea pe care v-o cer.

Слушайте внимателно говоренето ми и с това ме утешавайте.

3 L ăsaţi-mă să vorbesc, iar atunci când voi termina, vă puteţi bate joc.

Потърпете ме и аз ще говоря; а след като изговоря, присмивайте се.

4 E ste plângerea mea adresată unui om? Şi de ce n-aş fi nerăbdător?

За човека ли се оплаквам аз? А как да не се утесни духът ми?

5 P riviţi-mă, miraţi-vă şi puneţi-vă mâna la gură!

Погледнете към мен и се почудете, и сложете ръка на устата си.

6 C ând mă gândesc la acestea mă înspăimânt şi un tremur îmi cuprinde trupul.

Само да си наумя тези въпроси, се ужасявам и трепет обзема снагата ми.

7 D e ce trăiesc cei răi, de ce ajung la bătrâneţe şi se întăresc în putere?

Защо живеят нечестивите, остаряват, даже стават и много силни?

8 Î şi văd copiii aşezaţi în jurul lor şi urmaşii cum propăşesc sub ochii lor.

Децата им се утвърждават заедно с тях пред лицето им и внуците им - пред очите им.

9 C asele lor sunt în siguranţă, fără teamă, nici o nuia a lui Dumnezeu nu este asupra lor.

Домовете им са свободни от страх; и Божията тояга не е върху тях.

10 T aurii lor sunt întotdeauna prăsitori, vacile lor zămislesc şi niciodată nu leapădă.

Говедата им се гонят, и не напразно; телицата им се тели и не помята.

11 Î şi lasă copilaşii să se împrăştie ca o turmă şi copiii lor zburdă pe lângă ei.

Пускат децата си като овце; и децата им скачат.

12 E i cântă la tamburină şi harfă şi se bucură la sunetul fluierului.

Пеят под музиката на тъпанчето и арфата и се веселят при звука на свирката.

13 E i îşi trăiesc zilele în bunăstare şi se coboară în Locuinţa Morţilor în pace.

Прекарват дните си в благополучие; и в една минута слизат в гроба.

14 Î i zic lui Dumnezeu: «Pleacă de la noi! Nu vrem să cunoaştem căile Tale.

Все пак казват на Бога: Оттегли се от нас, защото не искаме да знаем пътищата Ти.

15 C ine este Cel Atotputernic ca să-I slujim? Ce câştigăm dacă ne rugăm Lui?»

Какво е Всемогъщият, за да Му служим? И какво се ползваме, като Го призоваваме?

16 N u se bucură ei de bunăstarea lor? Departe de mine însă sfatul celor răi!

Ето, щастието им не е в тяхната ръка; далеч да бъде от мене мъдруването на нечестивите!

17 D e câte ori li se stinge candela celor răi şi vine nenorocirea peste cei ca ei? Le dă Dumnezeu dureri în mânia Lui?

Колко често изгасва светилникът на нечестивите и идва бедствието им върху тях! Бог им разпределя страдания в гнева Си.

18 S unt ei ca paiul înaintea vântului şi ca pleava luată de furtună?

Те са като плява пред вятъра и като прах от плява, който вихрушката отвява.

19 V oi ziceţi: «Dumnezeu păstrează pedeapsa pentru copiii lor!» Însă el, cel nelegiuit, ar trebui pedepsit, ca astfel să-şi dea seama!

Казвате: Бог пази наказанието на тяхното беззаконие за децата им. По-добре нека въздаде на самите тях, за да го усещат;

20 O chii lui să vadă nimicirea lui şi el să bea din mânia Celui Atotputernic.

собствените им очи нека видят гибелта им и самите те нека пият от гнева на Всемогъщия.

21 C ăci ce-i pasă lui de familia pe care o lasă în urmă, când numărul lunilor lui au ajuns la capăt?

Защото какво наслаждение от дома си има нечестивият след себе си, когато се свърши числото на месеците му?

22 Î l va învăţa cineva pe Dumnezeu cunoştinţa, pe El, Cel Care judecă pe cei înălţaţi?

Ще научи ли някой Бога на знание, тъй като Той съди високите?

23 U n om moare în plină putere, în deplină siguranţă şi fără greutăţi,

Един умира в пълно благополучие, като е във всичко охолен и спокоен;

24 c u trupul plin de grăsime şi cu măduva mustind în oasele lui.

ребрата му са покрити с тлъстина и костите му са напоени с мозък.

25 I ar un altul moare cu amărăciune în suflet, fără să fi gustat niciodată fericirea.

А друг умира в душевна горест, като никога не е ял с весело сърце.

26 T otuşi amândoi stau în ţărână şi viermii îi acoperă.

Заедно лежат в пръстта и червеи ги покриват.

27 Ş tiu bine ce gândiţi, planurile prin care vreţi să-mi faceţi rău.

Ето, зная мислите ви и хитруванията ви за съсипването ми.

28 V oi ziceţi: «Unde este casa celui mare? Unde este cortul locuinţei celor răi?»

Защото казвате: Къде е къщата на княза? И къде е шатърът, където живееха нечестивите?

29 N u i-aţi întrebat pe cei ce călătoresc şi n-aţi luat voi aminte la mărturia lor,

Не сте ли попитали минаващите през пътя? И не разбирате ли бележитите им примери -

30 p otrivit căreia cel rău e cruţat în ziua nenorocirii şi scăpat în ziua mâniei?

че нечестивият се пази за ден на погибел и че в ден на гняв ще бъде откаран?

31 C ine îl mustră în faţă pentru purtarea lui? Cine îl răsplăteşte pentru ce a făcut?

Кой ще изяви пред лицето му неговия път? И кой ще му въздаде за онова, което е сторил?

32 C ând e dus în groapă, i se pune o strajă la mormânt.

Но и той ще бъде донесен в гроба и ще пази над гробницата си.

33 B ulgării din vale îi sunt dulci; toţi oamenii merg după el şi o mulţime fără număr merge înaintea lui.

Буците на долината ще му бъдат леки; и всеки човек ще отиде след него, както безбройни са отишли преди него.

34 D eci cum mă veţi mângâia voi cu vorbe deşarte? Ce mai rămâne din răspunsurile voastre decât minciună?“

И така, как ми давате празни утешения, тъй като в отговорите ви остава само лъжа?