1 A poi regele David a zis întregii adunări: „Fiul meu Solomon, singurul pe care l-a ales Dumnezeu, este tânăr şi plăpând, iar lucrarea este atât de mare, căci Templul nu este pentru un om, ci pentru Însuşi Domnul Dumnezeu.

Тогава цар Давид каза на цялото събрание: Синът ми Соломон, когото сам Бог избра, е още млад и нежен, а работата е голяма; защото този палат не е за човек, а за Господа Бога.

2 A m pregătit din răsputeri pentru Casa lui Dumnezeu aur pentru ce este din aur, argint pentru ce este din argint, bronz pentru ce este din bronz, fier pentru ce este din fier, lemn pentru ce este din lemn, pietre de onix de fixat pe monturi, pietre de antimoniu, tot felul de pietre preţioase, pietre de diferite culori, precum şi pietre de alabastru din belşug.

И така, аз приготвих с всичката си сила за дома на моя Бог златото за златните вещи, среброто за сребърните вещи, медта за медните вещи, желязото за железните вещи и дърветата за дървените вещи, също ониксови камъни, камъни за влагане, камъни лъскави и разноцветни и всякакви скъпоценни камъни, и голямо количество мрамори.

3 D e asemenea, în râvna mea pentru Casa lui Dumnezeu, pe lângă toate pregătirile pe care le-am făcut pentru Sfântul Lăcaş, ofer pentru Casa Dumnezeului meu bogăţiile mele în aur şi argint

При това понеже утвърдих сърцето си към дома на моя Бог, освен всичко, което съм приготвил за святия дом, частното си съкровище от злато и сребро,

4 – trei mii de talanţi de aur, aur de Ofir, şi şapte mii de talanţi de argint pur – pentru poleirea pereţilor clădirilor

а именно, три хиляди таланта злато от офирското злато и седем хиляди таланта пречистено сребро, с което да облекат стените на обиталищата,

5 ş i pentru întreaga lucrare pe care o vor face meşteşugarii; ofer aur pentru lucrările din aur şi argint pentru lucrările din argint. Aşadar, cine îşi mai aduce contribuţia, dedicându-se astăzi Domnului ?“ Răspunsul poporului la mesajul regelui

златото за златните вещи и среброто за сребърните вещи, и за всякаква работа, която ще се изработи с ръцете на художниците. И така, кой ще направи днес доброволен принос на Господа?

6 C ăpeteniile familiilor, căpeteniile seminţiilor lui Israel, căpeteniile peste mii şi peste sute şi căpeteniile responsabile cu lucrarea regelui şi-au adus contribuţia.

Тогава първенците на бащините домове, първенците на Израелевите племена, на хилядниците, стотниците и надзирателите на царските работи пожертваха усърдно;

7 E i au dat pentru lucrarea de la Casa lui Dumnezeu: cinci mii de talanţi de aur şi zece mii de darici de aur, zece mii de talanţi de argint, optsprezece mii de talanţi de bronz şi o sută de mii de talanţi de fier.

и дадоха за работата на Божия дом пет хиляди таланта и десет хиляди драхми злато, десет хиляди таланта сребро, осемнадесет хиляди таланта мед и сто хиляди таланта желязо.

8 C ine a avut pietre preţioase le-a dăruit pentru vistieria Casei Domnului, de care avea grijă gherşonitul Iehiel.

А у които се намериха скъпоценни камъни - и тях дадоха за съкровищницата на Господния дом чрез ръката на гирсонеца Ехиил.

9 P oporul s-a bucurat de darurile pe care le-a făcut, căci le-a dăruit Domnului din toată inima; de asemenea, şi regele David s-a bucurat nespus de mult. Rugăciunea lui David

Тогава народът се зарадва, защото жертваха усърдно, понеже с цяло сърце принасяха доброволно на Господа; също и цар Давид се зарадва твърде много.

10 D avid a binecuvântat pe Domnul înaintea întregii adunări, zicând astfel: „Binecuvântat să fii Tu, Doamne, Dumnezeul lui Israel, Părintele nostru, pentru veci de veci!

Затова Давид благослови Господа пред цялото събрание и каза: Благословен си, Господи, от века до века, Бог на нашия баща Израел.

11 A le Tale sunt, Doamne, măreţia, puterea, gloria, biruinţa şi maiestatea, atât în ceruri, cât şi pe pământ! A Ta, Doamne, este stăpânirea şi Tu Te înalţi ca suveran peste toate!

Твое, Господи, е величието и силата, и великолепието, и сиянието, и славата; защото всичко е Твое, което е на небето и на земята; Твое е царството, Господи, и Ти си нависоко като глава над всичко.

12 B ogăţia şi slava vin dinaintea Ta. Tu stăpâneşti peste toate. În mâna Ta este puterea şi tăria; mâna Ta poate să înalţe şi să întărească pe oricine.

Богатствата и славата са от Теб и Ти владееш над всичко; в Твоята ръка е могъществото и силата и в Твоята ръка е да възвеличаваш и да укрепяваш всички.

13 A cum, Dumnezeul nostru, noi Îţi aducem mulţumiri şi lăudăm slăvitul Tău Nume.

И така, сега, Боже наш, ние Ти благодарим и хвалим Твоето славно име.

14 C ăci ce sunt eu şi ce este poporul meu, ca să putem fi în stare să-Ţi oferim aceste daruri? De la Tine le avem pe toate şi ceea ce Ţi-am oferit a fost primit din mâna Ta.

Но кой съм аз и кой е народът ми, за да можем да принесем доброволно принос като този? Защото всичко е от Теб и от Твоето даваме на Тебе.

15 Î naintea Ta noi suntem doar nişte străini şi peregrini, la fel ca şi strămoşii noştri. Zilele noastre pe pământ sunt ca o umbră, fără nădejde.

Защото сме чужденци пред Теб и пришълци, както всичките ни бащи; дните ни на земята са като сянка и няма нищо трайно.

16 D oamne, Dumnezeul nostru, tot acest belşug pe care l-am strâns ca să zidim o Casă Numelui Tău cel sfânt, vine din mâna Ta şi totul Îţi aparţine Ţie.

Господи, Боже наш, целият този куп материал, който сме приготвили, за да Ти построим дом за Твоето свято име, идва от Твоята ръка и всичко е Твое.

17 D umnezeul meu, ştiu că Tu cercetezi inima, iar curăţia Îţi este plăcută. Eu am dăruit toate acestea în curăţie de inimă şi am privit cu bucurie la poporul Tău, care se află aici, aducându-Ţi darurile lui.

И зная, Боже мой, че Ти изпитваш сърцето и че благоволението Ти е в правдата. С правотата на сърцето си аз принесох доброволно всичко това; и сега с радост видях, че и Твоят народ, който присъства тук, принася на Тебе доброволно.

18 D oamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Israel, strămoşii noştri, păstrează această dorinţă în inima poporului Tău pe vecie şi ţine-le inima aproape de Tine!

Господи, Боже на бащите ни Авраам, Исаак и Израел, опази това завинаги в сърдечните размишления на народа Си и отправи сърцето им към Себе Си;

19 I ar fiului meu Solomon, dă-i o inimă dedicată întru totul, ca să păzească poruncile Tale, mărturiile Tale şi rânduielile Tale, să le împlinească pe toate şi să zidească Templul pentru care am făcut pregătiri.“

и дай на сина ми Соломон съвършено сърце, за да пази заповедите Ти, откровенията Ти и наредбите Ти и да върши всичко това, и да построи палата, за който направих приготовление.

20 A poi David i-a zis întregii adunări: „Binecuvântaţi pe Domnul, Dumnezeul vostru!“ Şi toată adunarea a binecuvântat pe Domnul, Dumnezeul strămoşilor lor; ei s-au închinat cu toţii, plecându-se înaintea Domnului şi a regelui. Solomon recunoscut drept rege

Тогава Давид каза на цялото събрание: Благословете сега Господа, вашия Бог. И така, цялото събрание благослови Господа, Бога на бащите си, и като се наведоха, се поклониха на Господа и на царя.

21 Î n ziua următoare au adus jertfe Domnului şi au oferit ca arderi de tot Domnului o mie de boi, o mie de berbeci şi o mie de miei, împreună cu jertfe de băutură şi o mulţime de alte jertfe aduse din partea întregului Israel.

А на следващия ден пожертваха жертви на Господа, като принесоха във всеизгаряния на Господа хиляда телета, хиляда овни и хиляда агнета, с възлиянията им, също и голямо количество жертви за целия Израел;

22 Î n ziua aceea au mâncat şi au băut în prezenţa Domnului cu mare bucurie, l-au făcut rege a doua oară pe Solomon, fiul lui David, şi l-au uns drept conducător al Domnului, iar pe Ţadok – ca preot.

и на същия ден ядоха и пиха пред Господа с голяма радост. И втори път прогласиха Давидовия син Соломон за цар и го помазаха на Господа за управител, а Садок за свещеник.

23 S olomon s-a aşezat pe tronul Domnului, ca să domnească în locul lui David, tatăl său; el a avut izbândă şi întregul Israel a ascultat de el.

Тогава Соломон седна на Господния престол като цар вместо баща си Давид и благоуспяваше; и целият Израел му се покори.

24 T oate căpeteniile, vitejii şi toţi fiii regelui David, s-au supus regelui Solomon.

Също и всички първенци, и силните мъже, още и всички синове на цар Давид се покориха на цар Соломон.

25 D omnul l-a înălţat pe Solomon înaintea întregului Israel şi i-a făcut parte de o domnie mai strălucită decât a oricărui alt rege al lui Israel care a fost înainte de el. Necrologul lui David

И Господ възвеличи Соломон твърде много пред целия Израел и му даде такова царско величие, каквото никой цар не беше имал преди него в Израел.

26 D avid, fiul lui Işai, a domnit peste întregul Israel.

Така Давид, Есеевият син, царува̀ над целия Израел.

27 E l a domnit peste Israel timp de patruzeci de ani: la Hebron a domnit timp de şapte ani, iar la Ierusalim a domnit timp de treizeci şi trei de ani.

Времето, през което царува̀ над Израел, беше четиридесет години: седем години царува̀ в Хеврон и тридесет и три в Йерусалим.

28 D avid a murit după o bătrâneţe fericită, sătul de zile, de bogăţie şi de slavă. În locul lui a domnit fiul său Solomon.

И умря в честита старост, сит от дни, богатство и слава; и вместо него се възцари синът му Соломон.

29 F aptele regelui David, cele dintâi şi cele de pe urmă, sunt scrise în „Cronicile văzătorului Samuel“, în „Cronicile profetului Natan“ şi în „Cronicile văzătorului Gad“,

А делата на цар Давид, първите и последните, са записани в Книгата на ясновидеца Самуил, в Книгата на пророка Натан и в Книгата на ясновидеца Гад

30 î mpreună cu toată domnia şi puterea lui şi cu evenimentele care au avut loc în viaţa lui, în Israel şi în toate regatele celorlalte ţări.

с всички събития на царуването му и с могъществото му, и с времената, които преминаха над него, над Израел и над всичките царства на околните страни.