1 A tunci regele Iosia i-a strâns la el pe toţi cei din sfatul bătrânilor lui Iuda şi ai Ierusalimului.

Тогава царят прати и събраха при него всички Юдейски и йерусалимски старейшини.

2 A poi s-a dus la Casa Domnului împreună cu toţi bărbaţii lui Iuda, cu toţi locuitorii Ierusalimului, cu preoţii şi cu profeţii, cu întreg poporul, de la mic la mare, şi a citit în auzul lor toate cuvintele Cărţii Legământului, care a fost găsită în Casa Domnului.

И царят възлезе в Господния дом, а с него всички Юдейски мъже и всички йерусалимски жители - свещениците, пророците и целият народ от малък до голям; и прочете на всеослушание пред тях всичките думи от книгата на завета, която бе намерена в Господния дом.

3 R egele a stat în picioare lângă stâlpul său şi a încheiat un legământ înaintea Domnului, hotărându -se să-L urmeze pe Domnul şi să păzească poruncile, mărturiile şi hotărârile Lui din toată inima şi din tot sufletul lui, împlinind astfel cuvintele acestui legământ, scrise în cartea aceasta. Şi tot poporul a intrat în legământ.

Царят застана до стълба и сключи завет пред Господа да Го следва, да пази заповедите Му, заявленията и наредбите Му с цялото си сърце и с цялата си душа, за да изпълняват думите на този завет, които са написани в тази книга. И целият народ потвърди завета.

4 R egele a poruncit marelui preot Hilchia, preoţilor de rangul al doilea şi paznicilor porţii să scoată din Templul Domnului toate obiectele care fuseseră făcute pentru Baal, pentru Aşera şi pentru toată oştirea cerurilor. Şi el le-a ars în afara Ierusalimului, în valea Chidron, iar cenuşa le-a dus-o la Betel.

Тогава царят заповяда на първосвещеника Хелкия, на свещениците от втория чин и на вратарите да извадят от Господния храм всички вещи, направени за Ваал, за ашерата и за цялото небесно множество; и ги изгори вън от Йерусалим, в полетата на Кедрон, и отнесе пепелта им във Ветил.

5 A îndepărtat preoţii păgâni care au fost puşi de regii lui Iuda să ardă tămâie pe înălţimi, în cetăţile lui Iuda şi împrejurul Ierusalimului. De asemenea, a izgonit pe cei ce ardeau tămâie lui Baal, soarelui, lunii, stelelor şi întregii oştiri a cerurilor.

Той премахна идолопоклонническите жреци, които Юдейските царе бяха определили да кадят по високите места в Юдейските градове и околностите на Йерусалим, както и тези, които кадяха на Ваал, на слънцето, на луната, на дванадесетте съзвездия, на цялото небесно множество.

6 A scos stâlpul Aşerei din Casa Domnului şi l-a dus la uedul Chidron, în afara Ierusalimului; l-a ars lângă uedul Chidron, prefăcându-l în cenuşă şi i-a împrăştiat cenuşa pe mormintele fiilor poporului.

Занесе ашерата от Господния дом вън от Йерусалим на потока Кедрон, стри я на прах и хвърли праха ѝ по общонародните гробища.

7 A dărâmat locuinţele bărbaţilor care se prostituau, care erau în Casa Domnului şi unde femeile împleteau corturi pentru Aşera.

Събори и къщите на мъжеложниците, които бяха в Господния дом, където жените тъчаха завеси за ашера.

8 I osia i-a izgonit pe toţi preoţii din cetăţile lui Iuda şi a distrus înălţimile unde preoţii ardeau tămâie, de la Gheva până la Beer-Şeba. A dărâmat, de asemenea, înălţimile de la porţi, cele care erau la intrarea porţii lui Iosua, conducătorul cetăţii, în partea stângă a porţii cetăţii.

И доведе всички свещеници от Юдейските градове и оскверни високите места, където тези свещеници бяха кадили, от Гева до Вирсавее; и събори високите места на портата, които бяха във входа на портата на градоначалника Исус, който вход беше отляво на градската порта.

9 D eşi preoţii înălţimilor nu slujeau la altarul Domnului din Ierusalim, ei totuşi mâncau azime printre rudeniile lor.

Но свещениците от високите места не възлизаха да служат при Господния жертвеник в Йерусалим, а ядяха безквасни хлябове между братята си.

10 R egele a pângărit, de asemenea, Tofetul, care este în Valea Hinomiţilor, pentru ca nimeni să nu-şi mai treacă fiul sau fiica prin foc pentru Moleh.

Царят оскверни и Тофета, който е в долината на Еномовите потомци, за да не може никой да преведе сина си или дъщеря си през огъня на Молох.

11 E l a îndepărtat de la intrarea Casei Domnului caii pe care regii lui Iuda îi închinaseră soarelui. Ei erau lângă odaia din curte a unui demnitar pe nume Natan-Melek. Apoi Iosia a ars carele închinate soarelui.

И премахна конете, които Юдейските царе бяха посветили на слънцето във входа на Господния дом, при жилището на евнуха Натан-мелех, което беше в храмовите предели, и изгори с огън колесниците на слънцето.

12 R egele a dărâmat altarele pe care le făcuseră regii lui Iuda pe acoperişul odăii de sus a lui Ahaz, precum şi altarele pe care le făcuse Manase în cele două curţi ale Casei Domnului. Le-a luat de acolo şi le-a aruncat molozul în uedul Chidron.

Царят събори и жертвениците, които бяха върху покрива на Ахазовата горна стая, които бяха направили Юдейските царе, и жертвениците, които Манасия беше направил в двора на Господния дом, и като ги срина оттам, хвърли праха им в потока Кедрон.

13 R egele a pângărit înălţimile care erau în faţa Ierusalimului, în partea dreaptă a Muntelui Depravării, pe care le construise Solomon, regele lui Israel, pentru Aştoret, urâciunea sidonienilor, pentru Chemoş, urâciunea Moabului, şi pentru Milcom, urâciunea amoniţilor.

Царят оскверни и високите места, които бяха пред Йерусалим, които бяха отдясно на хълма на разврата, които Израелевият цар Соломон беше построил за Астарта, мерзостта на сидонците, и за Хамос, мерзостта на моавците, и за Мелхом, мерзостта на амонците.

14 A zdrobit stâlpii sacri, a dărâmat aşerele şi a umplut locurile lor cu oase de oameni.

Също така разруши истуканите, съсече ашерите и напълни местата им с човешки кости.

15 E l a dărâmat chiar şi altarul care era la Betel, precum şi înălţimea pe care o făcuse Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a făcut pe Israel să păcătuiască – a dărâmat deci atât altarul, cât şi înălţimea. El a dat foc atât înălţimii, prefăcând-o în cenuşă, cât şi stâlpului Aşerei.

При това царят събори жертвеника, който беше във Ветил, и високото място, което беше построил Еровоам, Наватовият син, който подтикна Израел да греши - онзи жертвеник и онова високо място, и като изгори високото място, стри го на прах и изгори ашерата.

16 C ând Iosia a privit în jur şi a văzut mormintele care erau acolo, pe deal, a trimis să ia oasele din morminte. A ars oasele pe altar, pângărindu-l după Cuvântul Domnului, rostit prin omul lui Dumnezeu, care vestise aceste lucruri.

И като се обърна и съгледа гробовете, които бяха там, на хълма, Йосия прати и взе костите от гробовете, изгори ги на жертвеника и го оскверни, според Господнето слово, прогласено от Божия човек.

17 L a un moment dat el a întrebat: – Al cui este mormântul aceasta din piatră, pe care îl văd? Oamenii cetăţii i-au răspuns: – Acesta este mormântul omului lui Dumnezeu, care a venit din Iuda şi a profeţit împotriva altarului din Betel aceste lucruri pe care le-ai făcut.

Тогава царят каза: Какъв е този стълб, който виждам? А градските мъже му разказаха: Това е гробът на Божия човек, който дойде от Юдея и прогласи тези дела, които ти извърши против ветилския жертвеник.

18 – Lăsaţi-l şi nimeni să nu-i mişte oasele! a zis el. Ei au lăsat oasele lui împreună cu ale profetului care venise din Samaria.

Тогава царят каза: Оставете го; никой да не докосва костите му. И така, оставиха костите му недокоснати заедно с костите на пророка, който дойде от Самария.

19 D e asemenea, Iosia a mai îndepărtat toate templele care erau pe înălţimile din cetăţile Samariei, pe care le zidiseră regii lui Israel ca să-L mânie pe Domnul. A făcut cu ele întocmai cum făcuse la Betel.

Йосия премахна и всички капища на високите места, които се намираха в сирийските градове и които Израелевите царе бяха направили и бяха разгневили Господа, и постъпи с тях точно според делата, които беше извършил във Ветил.

20 I osia i-a înjunghiat pe altare pe toţi preoţii înălţimilor care erau acolo şi a ars pe ele oase de oameni. Apoi s-a întors la Ierusalim.

След като изкла на жертвениците всички жреци от високите места, които бяха там, и изгори върху тях човешки кости, той се върна в Йерусалим.

21 R egele a poruncit întregului popor următoarele: „Sărbătoriţi Paştele Domnului, Dumnezeul vostru, aşa cum este scris în această Carte a Legământului!“

След това царят заповяда на целия народ: Направете Пасхата на Господа, вашия Бог, както е писано в тази книга на завета.

22 P aşte ca acesta nu se mai sărbătorise din perioada judecătorilor care judecau pe Israel şi nici chiar în toată perioada regilor lui Israel şi a regilor lui Iuda.

Навярно нито във времето на съдиите, които съдиха Израел, нито във времето на никой от Израелевите или Юдейските царе не е ставала такава Пасха,

23 A bia în al optsprezecelea an al domniei regelui Iosia, acest Paşte a fost sărbătorit în cinstea Domnului la Ierusalim.

каквато стана тази Пасха на Господа в Йерусалим в осемнадесетата година на цар Йосия.

24 I osia a mai îndepărtat pe cei care cheamă duhurile morţilor şi pe cei care se ocupă cu descântece, terafimii, idolii şi toate celelalte urâciuni care se puteau vedea pe teritoriul lui Iuda şi la Ierusalim, împlinind astfel cuvintele Legii scrise în Cartea pe care o găsise preotul Hilchia în Casa Domnului.

При това Йосия премахна запитвачите на зли духове и врачовете, домашните идоли и кумирите, и всички мерзости, които се намериха в Юдейската земя и в Йерусалим, за да изпълни думите на закона, написани в книгата, която свещеник Хелкия намери в Господния дом.

25 N ici unul dintre înaintaşii lui Iosia nu a fost ca el, adică să se întoarcă la Domnul din toată inima, din tot sufletul şi cu toată puterea lui, aşa cum zice toată Legea lui Moise. Şi nici după aceea nu s-a ridicat nimeni ca el.

Цар, подобен на него, не е имало преди него, който да се е обърнал към Господа с цялото си сърце, с цялата си душа и с всичката си сила, напълно според Моисеевия закон; нито след него се възцари подобен на него.

26 T otuşi Domnul nu S-a întors din înverşunarea mâniei Lui celei mari, mânie care era aprinsă împotriva lui Iuda din cauza tuturor faptelor prin care Îl mâniase Manase.

При все това обаче Господ не се отвърна от яростния Си и голям гняв; защото гневът Му пламна против Юдея поради всички предизвикателства, с които Манасия Го беше разгневил.

27 Ş i Domnul a zis: „Voi îndepărta pe Iuda din prezenţa Mea, cum am îndepărtat pe Israel şi voi lepăda atât această cetate, Ierusalimul, pe care l-am ales, cât şi Casa despre care ziceam că acolo va fi Numele Meu.“

И Господ каза: Ще отхвърля и Юдея от лицето си, както отхвърлих Израел; ще отхвърля и този град Йерусалим, който избрах, и дома, за който казах: Името Ми ще бъде там.

28 C elelalte fapte ale lui Iosia şi tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“?

А останалите дела на Йосия и всичко, което извърши, са записани в Книгата на летописите на Юдейските царе.

29 P e vremea sa, faraonul Neco, monarhul Egiptului, a înaintat la râul Eufrat, la împăratul Asiriei. Regele Iosia i-a ieşit împotrivă. Neco l-a înfruntat la Meghido şi l-a ucis.

В неговите дни египетският цар фараон Нехао излезе против асирийския цар при реката Ефрат. Затова цар Йосия отиде да воюва против него; а той, като го видя, го уби в Магедон.

30 S lujitorii lui l-au luat mort din Meghido, l-au adus într-un car la Ierusalim şi l-au înmormântat în mormântul său. Apoi poporul ţării l-a luat pe Iehoahaz, fiul lui Iosia, şi l-a uns făcându-l rege în locul tatălui său. Domnia lui Iehoahaz peste Iuda

Слугите му го закараха мъртъв в колесницата от Магедон и го докараха в Йерусалим, където го погребаха в собствения му гроб. А народът от земята взе Йоахаз, Йосиевия син, и като го помазаха, го направиха цар вместо баща му. Царуване на Йоахаз

31 I ehoahaz era în vârstă de douăzeci şi trei de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de trei luni. Mama sa se numea Hamutal şi era fiica lui Ieremia din Libna.

Йоахаз беше на възраст двадесет и три години, когато се възцари, и царува̀ три месеца в Йерусалим; името на майка му беше Амитала, дъщеря на Йеремия от Ливна.

32 E l a făcut ce este rău înaintea Domnului, tot aşa cum făcuseră şi strămoşii săi.

Той вършѝ зло пред Господа, напълно както бяха направили бащите му.

33 F araonul Neco l-a pus în lanţuri la Ribla, în ţara Hamat, ca să nu mai domnească în Ierusalim. Apoi a pus peste ţară un tribut de o sută de talanţi de argint şi un talant de aur.

А фараон Нехао го затвори в Ривла, в земята Емат, за да не царува в Йерусалим; и наложи на земята данък от сто таланта сребро и един талант злато.

34 F araonul Neco l-a pus rege pe Eliachim, fiul lui Iosia, în locul tatălui său şi i-a schimbat numele în Iehoiachim. Iar pe Iehoahaz l-a luat şi l-a dus în Egipt, unde a şi murit.

Фараон Нехао постави Елиаким, Йосиевия син, за цар вместо баща му Йосия, като промени името му на Йоаким, а Йоахаз отпрати; и той отиде в Египет и там умря. Царуване на Йоаким. Първо превземане на Йерусалим от Навуходоносор

35 I ehoiachim i-a dat faraonului aurul şi argintul, însă el a împovărat ţara pentru a putea da argintul cerut de faraon. A hotărât fiecărui om o anumită parte, dând astfel faraonului Neco argintul şi aurul luat de la poporul ţării. Domnia lui Iehoiachim peste Iuda

А Йоаким даде на фараона среброто и златото, обаче обложи с данък земята, за да даде парите според фараоновата заповед; с насилие събра среброто и златото от народа на земята от всеки според състоянието му, за да ги даде на фараона Нехао.

36 I ehoiachim era în vârstă de douăzeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de unsprezece ani. Mama sa se numea Zebida şi era fiica lui Pedaia din Ruma.

Йоаким беше на възраст двадесет и пет години, когато се възцари, и царува̀ единадесет години в Йерусалим; името на майка му беше Зевуда, дъщеря на Федайя от Рума.

37 E l a făcut ce este rău în ochii Domnului, tot aşa cum făcuseră şi strămoşii săi.

Той вършѝ зло пред Господа, напълно както бяха направили бащите му.