1 F raţii mei, să nu aveţi o atitudine părtinitoare în credinţa voastră în Domnul nostru slăvit Isus Cristos!

Братя мои, да не държите вярата на прославения наш Господ Исус Христос с лицеприятие.

2 C ăci dacă intră în adunarea voastră un om care poartă un inel de aur şi o haină strălucitoare, şi intră şi un sărac, îmbrăcat într-o haină murdară,

Защото ако влезе в синагогата ви човек със златен пръстен и с хубави дрехи, а влезе и сиромах със зацапани дрехи,

3 i ar voi îi daţi atenţie celui ce poartă haina strălucitoare şi-i spuneţi: „Ia loc aici, te rog!“, pe când celui sărac îi spuneţi: „Stai acolo!“ sau „Stai la picioarele mele!“,

и погледнете с почит към онзи, който е с хубавите дрехи, и кажете: Ти седни тук на добро място; а на сиромаха кажете: Ти стой там, или: Седни до подножието ми,

4 o are nu faceţi voi deosebire între voi şi nu deveniţi astfel judecători cu gânduri rele?

не правите ли различия помежду им и не ставате ли пристрастни съдии?

5 A scultaţi, fraţii mei preaiubiţi! Nu i-a ales oare Dumnezeu pe săracii acestei lumi ca să fie bogaţi în credinţă şi moştenitori ai Împărăţiei pe care le-a promis-o celor ce-L iubesc?

Слушайте, възлюбени мои братя: Не избра ли Бог онези, които са сиромаси в светските неща, но богати с вяра и наследници на царството, което е обещал на тези, които Го обичат?

6 Î nsă voi l-aţi înjosit pe cel sărac! Oare nu cei bogaţi vă asupresc şi vă târăsc prin tribunale?

А вие презряхте сиромаха. Нали богатите ви угнетяват и те ви влачат по съдилища?

7 O are nu ei defăimează Numele bun care este chemat peste voi?

Нали те хулят почтеното име, с което се наричате?

8 D acă împliniţi Legea împărătească, potrivit cu Scriptura: „Să-l iubeşti pe semenul tău ca pe tine însuţi“, bine faceţi.

Обаче ако изпълнявате царския закон, според Писанието: "Да обичаш ближния си като себе си", добре правите.

9 D ar dacă daţi dovadă de părtinire, săvârşiţi un păcat şi sunteţi condamnaţi de Lege ca unii care încălcaţi Legea.

Но ако гледате на лице, грях правите и от закона се осъждате като престъпници.

10 C ăci oricine păzeşte întreaga Lege, dar încalcă o singură poruncă, se face vinovat de toate.

Защото който опази целия закон, а съгреши в едно нещо, бива виновен във всичко.

11 C ăci Cel Ce a spus: „Să nu comiţi adulter!“ a spus şi: „Să nu ucizi!“. Aşadar, dacă nu comiţi adulter, dar ucizi, ai devenit unul care încalcă Legea!

Понеже Онзи, Който е казал: "Не прелюбодействай", казал е и: "Не убивай", така че ако не прелюбодействаш, а пък убиваш, станал си престъпник пред закона.

12 V orbiţi şi purtaţi-vă ca unii care urmează să fie judecaţi de legea libertăţii.

Така говорете и така постъпвайте, като човеци, които ще бъдат съдени по закона на свободата.

13 C ăci judecata va fi fără milă faţă de cel ce n-a arătat milă. Mila triumfă asupra judecăţii. Credinţa şi fapta

Защото съдът е немилостив към този, който не е показал милост. Милостта тържествува над съда. Вяра и дела

14 F raţii mei, la ce folos dacă cineva spune că are credinţă, dar nu are fapte? Poate o astfel de credinţă să-l mântuiască?

Каква полза, братя мои, ако някой казва, че има вяра, а няма дела? Може ли такава вяра да го спаси?

15 D acă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana zilnică,

Ако някой брат или някоя сестра са голи и останали без ежедневна храна

16 i ar unul dintre voi le spune: „Duceţi-vă în pace, încălziţi-vă şi săturaţi-vă!“, însă nu le dă cele necesare trupului, ce folos?

и някой от вас им каже: Идете си с мир, дано бъдете стоплени и нахранени, а не им дадете потребното за тялото, каква полза?

17 T ot astfel şi credinţa, dacă nu are fapte este moartă în ea însăşi.

Така и вярата, ако няма дела, сама по себе си е мъртва.

18 D ar va zice cineva: „Tu ai credinţă, iar eu am fapte.“ Arată-mi credinţa ta fără fapte, iar eu îţi voi arăta credinţa mea prin faptele mele!

Но ще каже някой: Ти имаш вяра, а пък аз имам дела; ако можеш, покажи ми вярата си без дела и аз ще ти покажа вярата си от моите дела.

19 T u crezi că Dumnezeu este Unul ? Bine faci! Dar şi demonii cred – şi se înfioară!

Ти вярваш, че има само един Бог, добре правиш; и бесовете вярват и треперят.

20 O f, om fără minte, vrei deci să pricepi că credinţa fără fapte este zadarnică ?

Обаче искаш ли да познаеш, о, суетни човече, че вяра без дела е безплодна?

21 A vraam, strămoşul nostru, n-a fost el îndreptăţit prin fapte, atunci când l-a oferit pe fiul său, Isaac, pe altar?

Авраам, нашият отец, не се ли оправда чрез дела, като принесе сина си Исаак на жертвеника?

22 V ezi deci că credinţa a lucrat împreună cu faptele lui, şi credinţa a fost făcută desăvârşită prin fapte.

Ти виждаш, че вярата действаше заедно с делата му и че чрез делата се усъвършенства вярата;

23 A stfel a fost împlinită Scriptura care spune: „Avraam L-a crezut pe Dumnezeu, şi El i-a socotit acest lucru dreptate“; şi el a fost numit „prietenul lui Dumnezeu“.

и се изпълни Писанието, което казва: "Авраам повярва в Бога; и това му се вмени за правда"; и се нарече Божий приятел.

24 V edeţi aşadar că un om este îndreptăţit prin fapte, şi nu numai prin credinţă.

Виждате, че чрез дела се оправдава човек, а не само чрез вяра.

25 Î n acelaşi fel şi prostituata Rahav: n-a fost ea îndreptăţită prin fapte, atunci când i-a primit bine pe mesageri şi i-a trimis apoi pe un alt drum?

Така също и блудницата Раав не се ли оправда чрез дела, когато прие пратениците и ги изпрати бързо през друг път?

26 A şa cum trupul fără duh este mort, tot astfel şi credinţa fără fapte este moartă.

Защото както тялото, отделено от духа, е мъртво, така и вярата, отделена от дела, е мъртва.