1 F raţii mei, să nu aveţi o atitudine părtinitoare în credinţa voastră în Domnul nostru slăvit Isus Cristos!

My brethren, do not hold your faith in our glorious Lord Jesus Christ with an attitude of personal favoritism.

2 C ăci dacă intră în adunarea voastră un om care poartă un inel de aur şi o haină strălucitoare, şi intră şi un sărac, îmbrăcat într-o haină murdară,

For if a man comes into your assembly with a gold ring and dressed in fine clothes, and there also comes in a poor man in dirty clothes,

3 i ar voi îi daţi atenţie celui ce poartă haina strălucitoare şi-i spuneţi: „Ia loc aici, te rog!“, pe când celui sărac îi spuneţi: „Stai acolo!“ sau „Stai la picioarele mele!“,

and you pay special attention to the one who is wearing the fine clothes, and say, “You sit here in a good place,” and you say to the poor man, “You stand over there, or sit down by my footstool,”

4 o are nu faceţi voi deosebire între voi şi nu deveniţi astfel judecători cu gânduri rele?

have you not made distinctions among yourselves, and become judges with evil motives?

5 A scultaţi, fraţii mei preaiubiţi! Nu i-a ales oare Dumnezeu pe săracii acestei lumi ca să fie bogaţi în credinţă şi moştenitori ai Împărăţiei pe care le-a promis-o celor ce-L iubesc?

Listen, my beloved brethren: did not God choose the poor of this world to be rich in faith and heirs of the kingdom which He promised to those who love Him?

6 Î nsă voi l-aţi înjosit pe cel sărac! Oare nu cei bogaţi vă asupresc şi vă târăsc prin tribunale?

But you have dishonored the poor man. Is it not the rich who oppress you and personally drag you into court?

7 O are nu ei defăimează Numele bun care este chemat peste voi?

Do they not blaspheme the fair name by which you have been called?

8 D acă împliniţi Legea împărătească, potrivit cu Scriptura: „Să-l iubeşti pe semenul tău ca pe tine însuţi“, bine faceţi.

If, however, you are fulfilling the royal law according to the Scripture, “ You shall love your neighbor as yourself,” you are doing well.

9 D ar dacă daţi dovadă de părtinire, săvârşiţi un păcat şi sunteţi condamnaţi de Lege ca unii care încălcaţi Legea.

But if you show partiality, you are committing sin and are convicted by the law as transgressors.

10 C ăci oricine păzeşte întreaga Lege, dar încalcă o singură poruncă, se face vinovat de toate.

For whoever keeps the whole law and yet stumbles in one point, he has become guilty of all.

11 C ăci Cel Ce a spus: „Să nu comiţi adulter!“ a spus şi: „Să nu ucizi!“. Aşadar, dacă nu comiţi adulter, dar ucizi, ai devenit unul care încalcă Legea!

For He who said, “ Do not commit adultery,” also said, “ Do not commit murder.” Now if you do not commit adultery, but do commit murder, you have become a transgressor of the law.

12 V orbiţi şi purtaţi-vă ca unii care urmează să fie judecaţi de legea libertăţii.

So speak and so act as those who are to be judged by the law of liberty.

13 C ăci judecata va fi fără milă faţă de cel ce n-a arătat milă. Mila triumfă asupra judecăţii. Credinţa şi fapta

For judgment will be merciless to one who has shown no mercy; mercy triumphs over judgment. Faith and Works

14 F raţii mei, la ce folos dacă cineva spune că are credinţă, dar nu are fapte? Poate o astfel de credinţă să-l mântuiască?

What use is it, my brethren, if someone says he has faith but he has no works? Can that faith save him?

15 D acă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana zilnică,

If a brother or sister is without clothing and in need of daily food,

16 i ar unul dintre voi le spune: „Duceţi-vă în pace, încălziţi-vă şi săturaţi-vă!“, însă nu le dă cele necesare trupului, ce folos?

and one of you says to them, “ Go in peace, be warmed and be filled,” and yet you do not give them what is necessary for their body, what use is that?

17 T ot astfel şi credinţa, dacă nu are fapte este moartă în ea însăşi.

Even so faith, if it has no works, is dead, being by itself.

18 D ar va zice cineva: „Tu ai credinţă, iar eu am fapte.“ Arată-mi credinţa ta fără fapte, iar eu îţi voi arăta credinţa mea prin faptele mele!

But someone may well say, “You have faith and I have works; show me your faith without the works, and I will show you my faith by my works.”

19 T u crezi că Dumnezeu este Unul ? Bine faci! Dar şi demonii cred – şi se înfioară!

You believe that God is one. You do well; the demons also believe, and shudder.

20 O f, om fără minte, vrei deci să pricepi că credinţa fără fapte este zadarnică ?

But are you willing to recognize, you foolish fellow, that faith without works is useless?

21 A vraam, strămoşul nostru, n-a fost el îndreptăţit prin fapte, atunci când l-a oferit pe fiul său, Isaac, pe altar?

Was not Abraham our father justified by works when he offered up Isaac his son on the altar?

22 V ezi deci că credinţa a lucrat împreună cu faptele lui, şi credinţa a fost făcută desăvârşită prin fapte.

You see that faith was working with his works, and as a result of the works, faith was perfected;

23 A stfel a fost împlinită Scriptura care spune: „Avraam L-a crezut pe Dumnezeu, şi El i-a socotit acest lucru dreptate“; şi el a fost numit „prietenul lui Dumnezeu“.

and the Scripture was fulfilled which says, “ And Abraham believed God, and it was reckoned to him as righteousness,” and he was called the friend of God.

24 V edeţi aşadar că un om este îndreptăţit prin fapte, şi nu numai prin credinţă.

You see that a man is justified by works and not by faith alone.

25 Î n acelaşi fel şi prostituata Rahav: n-a fost ea îndreptăţită prin fapte, atunci când i-a primit bine pe mesageri şi i-a trimis apoi pe un alt drum?

In the same way, was not Rahab the harlot also justified by works when she received the messengers and sent them out by another way?

26 A şa cum trupul fără duh este mort, tot astfel şi credinţa fără fapte este moartă.

For just as the body without the spirit is dead, so also faith without works is dead.