1 D upă ce Solomon a terminat de zidit Casa Domnului, palatul regelui şi tot ceea ce-şi dorise să facă,

Now it came about when Solomon had finished building the house of the Lord, and the king’s house, and all that Solomon desired to do,

2 D omnul i S-a arătat a doua oară, tot aşa cum i Se arătase la Ghivon.

that the Lord appeared to Solomon a second time, as He had appeared to him at Gibeon.

3 D omnul i-a zis: „Ţi-am ascultat rugăciunea şi cererea pe care Mi-ai făcut-o; am sfinţit această Casă pe care ai zidit-o, punându-Mi Numele acolo pentru totdeauna. Ochii şi inima Mea vor fi acolo în toate zilele.

The Lord said to him, “ I have heard your prayer and your supplication, which you have made before Me; I have consecrated this house which you have built by putting My name there forever, and My eyes and My heart will be there perpetually.

4 C ât despre tine, dacă vei umbla înaintea Mea aşa cum a umblat tatăl tău, David, în curăţie de inimă şi în dreptate, împlinind tot ce ţi-am poruncit şi păzind legile şi hotărârile Mele,

As for you, if you will walk before Me as your father David walked, in integrity of heart and uprightness, doing according to all that I have commanded you and will keep My statutes and My ordinances,

5 v oi întări pe vecie tronul domniei tale peste Israel, aşa cum i-am promis tatălui tău, David, atunci când am spus: «Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaş la tronul lui Israel!»

then I will establish the throne of your kingdom over Israel forever, just as I promised to your father David, saying, ‘ You shall not lack a man on the throne of Israel.’

6 D ar dacă voi sau urmaşii voştri vă veţi întoarce de la Mine, dacă nu veţi păzi poruncile şi legile pe care vi le-am dat, dacă vă veţi depărta, dacă veţi sluji altor dumnezei şi vă veţi închina înaintea lor,

“ But if you or your sons indeed turn away from following Me, and do not keep My commandments and My statutes which I have set before you, and go and serve other gods and worship them,

7 a tunci îl voi îndepărta pe Israel din ţara pe care i-am dat-o şi voi lepăda dinaintea Mea Casa pe care am sfinţit-o pentru Numele Meu, iar Israel va ajunge de pomină şi de batjocură printre toate popoarele.

then I will cut off Israel from the land which I have given them, and the house which I have consecrated for My name, I will cast out of My sight. So Israel will become a proverb and a byword among all peoples.

8 Ş i oricât de impunătoare este această Casă acum, toţi cei care vor trece pe lângă ea se vor îngrozi, vor fluiera şi vor întreba: «De ce a făcut Domnul astfel acestei ţări şi acestei Case?»

And this house will become a heap of ruins; everyone who passes by will be astonished and hiss and say, ‘ Why has the Lord done thus to this land and to this house?’

9 A tunci li se va răspunde: «Pentru că L-au părăsit pe Domnul, Dumnezeul lor, Cel Care i-a scos pe strămoşii lor din ţara Egiptului, şi pentru că s-au alipit de alţi dumnezei, s-au închinat înaintea lor şi le-au slujit, de aceea a adus Domnul peste ei toată această nenorocire.»“ Alte realizări ale lui Solomon

And they will say, ‘ Because they forsook the Lord their God, who brought their fathers out of the land of Egypt, and adopted other gods and worshiped them and served them, therefore the Lord has brought all this adversity on them.’” Cities Given to Hiram

10 L a sfârşitul celor douăzeci de ani, timp în care Solomon zidise cele două clădiri – Casa Domnului şi palatul regelui –

It came about at the end of twenty years in which Solomon had built the two houses, the house of the Lord and the king’s house

11 ( Hiram, regele Tirului, îi dăduse lui Solomon lemne de cedru şi de chiparos şi aur cât a dorit), regele Solomon i-a dat lui Hiram douăzeci de cetăţi în ţara Galileii.

(Hiram king of Tyre had supplied Solomon with cedar and cypress timber and gold according to all his desire), then King Solomon gave Hiram twenty cities in the land of Galilee.

12 H iram a ieşit din Tir să vadă cetăţile pe care i le-a dat Solomon, dar nu i-au plăcut.

So Hiram came out from Tyre to see the cities which Solomon had given him, and they did not please him.

13 A tunci a zis: „Ce fel de cetăţi mi-ai dat, frate?“ Şi le-a numit ţara Cabul, nume pe care îl poartă şi astăzi.

He said, “What are these cities which you have given me, my brother?” So they were called the land of Cabul to this day.

14 H iram îi trimisese regelui Solomon o sută douăzeci de talanţi de aur.

And Hiram sent to the king 120 talents of gold.

15 A şa au stat lucrurile cu privire la oamenii de corvoadă pe care i-a folosit regele Solomon pentru a zidi Casa Domnului, palatul său, Milo, zidul Ierusalimului şi cetăţile Haţor, Meghido şi Ghezer.

Now this is the account of the forced labor which King Solomon levied to build the house of the Lord, his own house, the Millo, the wall of Jerusalem, Hazor, Megiddo, and Gezer.

16 F araonul Egiptului se dusese, capturase Ghezerul şi-i dăduse foc. Îi omorâse pe canaaniţii din cetate şi i-o dăduse ca zestre fiicei sale, soţia lui Solomon.

For Pharaoh king of Egypt had gone up and captured Gezer and burned it with fire, and killed the Canaanites who lived in the city, and had given it as a dowry to his daughter, Solomon’s wife.

17 S olomon a rezidit cetăţile Ghezer, Bet-Horonul de Jos,

So Solomon rebuilt Gezer and the lower Beth-horon

18 B aalat şi Tadmor în pustie, în interiorul ţării,

and Baalath and Tamar in the wilderness, in the land of Judah,

19 p recum şi toate cetăţile pentru provizii, pe care Solomon le avea, cetăţile pentru care şi cetăţile pentru cavalerie, şi tot ceea ce a dorit Solomon să zidească în Ierusalim, în Liban şi în toată ţara aflată sub stăpânirea sa.

and all the storage cities which Solomon had, even the cities for his chariots and the cities for his horsemen, and all that it pleased Solomon to build in Jerusalem, in Lebanon, and in all the land under his rule.

20 I ar pe toţi cei ce au mai rămas dintre amoriţi, hitiţi, periziţi, hiviţi şi iebusiţi – cei ce nu făceau parte din Israel –

As for all the people who were left of the Amorites, the Hittites, the Perizzites, the Hivites and the Jebusites, who were not of the sons of Israel,

21 a dică dintre urmaşii acestora, care au rămas în ţară şi pe care israeliţii nu i-au putut nimici de tot, Solomon i-a folosit la muncă forţată şi aşa au rămas până astăzi.

their descendants who were left after them in the land whom the sons of Israel were unable to destroy utterly, from them Solomon levied forced laborers, even to this day.

22 D ar Solomon nu i-a folosit pe israeliţi ca sclavi, căci aceştia îi slujeau ca ostaşi, slujitori, demnitari, ofiţeri şi conducători de care şi de cavalerie.

But Solomon did not make slaves of the sons of Israel; for they were men of war, his servants, his princes, his captains, his chariot commanders, and his horsemen.

23 C ăpeteniile puse să supravegheze lucrarea lui Solomon şi poporul care o făcea, erau în număr de cinci sute cincizeci.

These were the chief officers who were over Solomon’s work, five hundred and fifty, who ruled over the people doing the work.

24 F iica lui Faraon s-a suit din Cetatea lui David, la palatul pe care Solomon îl zidise pentru ea. Atunci a zidit el Milo.

As soon as Pharaoh’s daughter came up from the city of David to her house which Solomon had built for her, then he built the Millo.

25 D e trei ori pe an, Solomon aducea arderi de tot şi jertfe de pace pe altarul pe care-l zidise pentru Domnul şi ardea tămâie înaintea Domnului împreună cu jertfele. Astfel, el a terminat Casa.

Now three times in a year Solomon offered burnt offerings and peace offerings on the altar which he built to the Lord, burning incense with them on the altar which was before the Lord. So he finished the house.

26 R egele Solomon a construit şi nişte corăbii la Eţion-Gheber, care se află lângă Elat, în ţara Edomului, pe ţărmul Mării Roşii.

King Solomon also built a fleet of ships in Ezion-geber, which is near Eloth on the shore of the Red Sea, in the land of Edom.

27 H iram şi-a trimis slujitorii, marinari care cunoşteau marea, pentru a sluji împreună cu slujitorii lui Solomon.

And Hiram sent his servants with the fleet, sailors who knew the sea, along with the servants of Solomon.

28 E i s-au dus la Ofir şi au luat de acolo patru sute douăzeci de talanţi de aur, pe care i-au adus apoi regelui Solomon.

They went to Ophir and took four hundred and twenty talents of gold from there, and brought it to King Solomon.