1 C ând regina din Şeba a auzit despre faima lui Solomon datorată Numelui Domnului, a venit ca să-l încerce prin întrebări grele.

Now when the queen of Sheba heard about the fame of Solomon concerning the name of the Lord, she came to test him with difficult questions.

2 E a a sosit la Ierusalim însoţită de o caravană foarte numeroasă, având cu ea cămile încărcate cu mirodenii, foarte mult aur şi pietre preţioase; a venit la Solomon şi i-a vorbit despre tot ce avea pe inimă.

So she came to Jerusalem with a very large retinue, with camels carrying spices and very much gold and precious stones. When she came to Solomon, she spoke with him about all that was in her heart.

3 S olomon i-a răspuns la toate întrebările; nu a fost nimic prea greu pe care regele să nu fi ştiut să i-l clarifice.

Solomon answered all her questions; nothing was hidden from the king which he did not explain to her.

4 C ând regina din Şeba a văzut toată înţelepciunea lui Solomon, palatul pe care-l zidise,

When the queen of Sheba perceived all the wisdom of Solomon, the house that he had built,

5 m âncarea de la masa lui, locuinţa slujitorilor săi, slujirea servitorilor săi, veşmintele acestora, paharnicii lui şi arderile lui de tot, pe care le aducea la Casa Domnului, i s-a tăiat răsuflarea.

the food of his table, the seating of his servants, the attendance of his waiters and their attire, his cupbearers, and his stairway by which he went up to the house of the Lord, there was no more spirit in her.

6 A poi i-a zis regelui: „Aşadar, este adevărat ce am auzit în ţara mea despre faptele tale şi despre înţelepciunea ta!

Then she said to the king, “It was a true report which I heard in my own land about your words and your wisdom.

7 D ar nu am crezut aceste lucruri până când nu am venit şi până nu le-am văzut cu ochii mei. Iată însă că nu mi s-a spus nici măcar pe jumătate! Tu ai mai multă înţelepciune şi bogăţie decât se spune în zvonul pe care l-am auzit.

Nevertheless I did not believe the reports, until I came and my eyes had seen it. And behold, the half was not told me. You exceed in wisdom and prosperity the report which I heard.

8 F ericiţi sunt oamenii tăi şi fericiţi sunt aceşti slujitori ai tăi care stau mereu înaintea ta şi care aud înţelepciunea ta!

How blessed are your men, how blessed are these your servants who stand before you continually and hear your wisdom.

9 B inecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul tău, Care Şi-a găsit plăcerea în tine, punându-te pe tronul lui Israel. Domnul îl iubeşte pe vecie pe Israel! El te-a pus rege ca să faci judecată şi dreptate.“

Blessed be the Lord your God who delighted in you to set you on the throne of Israel; because the Lord loved Israel forever, therefore He made you king, to do justice and righteousness.”

10 Ş i ea i-a dăruit regelui o sută douăzeci de talanţi de aur, o mare cantitate de mirodenii, precum şi pietre preţioase. Niciodată n-au mai fost aduse aşa de multe mirodenii ca acelea pe care regina din Şeba i le-a dăruit regelui Solomon.

She gave the king a hundred and twenty talents of gold, and a very great amount of spices and precious stones. Never again did such abundance of spices come in as that which the queen of Sheba gave King Solomon.

11 ( Corăbiile lui Hiram, care au adus aur din Ofir, au mai adus din Ofir şi mari cantităţi de lemn de almug şi pietre preţioase.

Also the ships of Hiram, which brought gold from Ophir, brought in from Ophir a very great number of almug trees and precious stones.

12 D in lemnul de almug regele a făcut trepte pentru Casa Domnului şi pentru palatul regelui, lire şi harfe pentru cântăreţi. Niciodată n-a mai fost adus lemn de almug şi nici n-a mai fost văzut de atunci.)

The king made of the almug trees supports for the house of the Lord and for the king’s house, also lyres and harps for the singers; such almug trees have not come in again nor have they been seen to this day.

13 R egele Solomon i-a dat reginei din Şeba tot ceea ce ea şi-a dorit şi a cerut, pe lângă ceea ce regele Solomon i-a dăruit din generozitate. După aceea ea a plecat şi s-a întors în ţara sa împreună cu slujitorii săi. Pericolele gloriei lui Solomon: condamnarea lui Solomon

King Solomon gave to the queen of Sheba all her desire which she requested, besides what he gave her according to his royal bounty. Then she turned and went to her own land together with her servants. Wealth, Splendor and Wisdom

14 C antitatea de aur care intra anual în vistieria lui Solomon era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur,

Now the weight of gold which came in to Solomon in one year was 666 talents of gold,

15 î n afară de cel care venea de la negustori şi din negoţul comercianţilor, de la toţi regii Arabiei şi de la guvernatorii ţării.

besides that from the traders and the wares of the merchants and all the kings of the Arabs and the governors of the country.

16 R egele Solomon a făcut două sute de scuturi mari din aur bătut, pentru fiecare scut folosind câte şase sute de şecheli de aur,

King Solomon made 200 large shields of beaten gold, using 600 shekels of gold on each large shield.

17 ş i trei sute de scuturi mici din aur bătut, pentru fiecare dintre aceste scuturi folosind câte trei mine de aur. Regele le-a pus în Palatul Pădurii Libanului.

He made 300 shields of beaten gold, using three minas of gold on each shield, and the king put them in the house of the forest of Lebanon.

18 R egele a mai făcut şi un tron mare din fildeş şi l-a poleit cu aur pur.

Moreover, the king made a great throne of ivory and overlaid it with refined gold.

19 T ronul avea şase trepte, iar partea de sus era rotundă în spate. De fiecare parte a tronului era câte o rezemătoare, iar lângă fiecare rezemătoare era aşezat câte un leu.

There were six steps to the throne and a round top to the throne at its rear, and arms on each side of the seat, and two lions standing beside the arms.

20 P e cele şase trepte erau aşezaţi, de-o parte şi de alta, doisprezece lei. Aşa ceva nu se mai făcuse pentru nici un regat.

Twelve lions were standing there on the six steps on the one side and on the other; nothing like it was made for any other kingdom.

21 T oate vasele de băut ale regelui Solomon erau din aur şi toate vasele din Palatul Pădurii Libanului erau din aur pur. Nici unul nu era din argint, întrucât argintul nu era de mare preţ în zilele lui Solomon.

All King Solomon’s drinking vessels were of gold, and all the vessels of the house of the forest of Lebanon were of pure gold. None was of silver; it was not considered valuable in the days of Solomon.

22 C ăci regele avea pe mare corăbii de Tarşiş care navigau împreună cu corăbiile lui Hiram şi o dată la trei ani aduceau aur, argint, fildeş, maimuţe şi păuni.

For the king had at sea the ships of Tarshish with the ships of Hiram; once every three years the ships of Tarshish came bringing gold and silver, ivory and apes and peacocks.

23 R egele Solomon i-a întrecut în bogăţie şi în înţelepciune pe toţi regii pământului.

So King Solomon became greater than all the kings of the earth in riches and in wisdom.

24 T oată lumea căuta să-l vadă pe Solomon, ca să-i asculte înţelepciunea pe care Dumnezeu o pusese în mintea lui.

All the earth was seeking the presence of Solomon, to hear his wisdom which God had put in his heart.

25 A n de an, fiecare dintre cei care veneau îşi aduceau darul: vase de argint şi de aur, haine, arme, mirodenii, cai şi catâri.

They brought every man his gift, articles of silver and gold, garments, weapons, spices, horses, and mules, so much year by year.

26 S olomon a adunat care şi cai; avea o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de cai, pe care îi ţinea în cetăţile pentru care, precum şi împreună cu el, la Ierusalim.

Now Solomon gathered chariots and horsemen; and he had 1, 400 chariots and 12, 000 horsemen, and he stationed them in the chariot cities and with the king in Jerusalem.

27 R egele a făcut ca argintul să fie la fel de obişnuit în Ierusalim precum pietrele, iar cedrii la fel de numeroşi precum sicomorii de pe dealuri.

The king made silver as common as stones in Jerusalem, and he made cedars as plentiful as sycamore trees that are in the lowland.

28 C aii, pe care Solomon îi avea, erau aduşi din Egipt şi din Kue; negustorii regelui îi cumpărau din Kue pe un preţ stabilit.

Also Solomon’s import of horses was from Egypt and Kue, and the king’s merchants procured them from Kue for a price.

29 U n car era cumpărat din Egipt cu şase sute de şecheli de argint, iar un cal cu o sută cincizeci de şecheli. De asemenea, prin ei erau vânduţi cai şi care tuturor regilor hitiţilor şi regilor Aramului.

A chariot was imported from Egypt for 600 shekels of silver, and a horse for 150; and by the same means they exported them to all the kings of the Hittites and to the kings of the Arameans.