1 C ând regina din Şeba a auzit despre faima lui Solomon datorată Numelui Domnului, a venit ca să-l încerce prin întrebări grele.

¶ And when the queen of Sheba heard of the fame of Solomon concerning the name of the LORD, she came to prove him with enigmas.

2 E a a sosit la Ierusalim însoţită de o caravană foarte numeroasă, având cu ea cămile încărcate cu mirodenii, foarte mult aur şi pietre preţioase; a venit la Solomon şi i-a vorbit despre tot ce avea pe inimă.

And she came to Jerusalem with a very great train, with camels that bore spices and very much gold and precious stones; and when she was come to Solomon, she communed with him of all that was in her heart.

3 S olomon i-a răspuns la toate întrebările; nu a fost nimic prea greu pe care regele să nu fi ştiut să i-l clarifice.

And Solomon told her all her questions; there was not any thing hid from the king, which he did not tell her.

4 C ând regina din Şeba a văzut toată înţelepciunea lui Solomon, palatul pe care-l zidise,

And when the queen of Sheba had seen all Solomon’s wisdom and the house that he had built,

5 m âncarea de la masa lui, locuinţa slujitorilor săi, slujirea servitorilor săi, veşmintele acestora, paharnicii lui şi arderile lui de tot, pe care le aducea la Casa Domnului, i s-a tăiat răsuflarea.

likewise the food of his table and the sitting of his slaves and the attendance of his ministers and their apparel, and his butlers and his burnt offering which he sacrificed in the house of the LORD, there was no more spirit in her.

6 A poi i-a zis regelui: „Aşadar, este adevărat ce am auzit în ţara mea despre faptele tale şi despre înţelepciunea ta!

And she said to the king, It was a true report that I heard in my own land of thy words and of thy wisdom.

7 D ar nu am crezut aceste lucruri până când nu am venit şi până nu le-am văzut cu ochii mei. Iată însă că nu mi s-a spus nici măcar pe jumătate! Tu ai mai multă înţelepciune şi bogăţie decât se spune în zvonul pe care l-am auzit.

But I did not believe it until I came, and my eyes have seen that not even the half was told me. Thy wisdom and good exceeds the fame which I heard.

8 F ericiţi sunt oamenii tăi şi fericiţi sunt aceşti slujitori ai tăi care stau mereu înaintea ta şi care aud înţelepciunea ta!

Blessed are thy men, blessed are these thy slaves, who stand continually before thee and that hear thy wisdom.

9 B inecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul tău, Care Şi-a găsit plăcerea în tine, punându-te pe tronul lui Israel. Domnul îl iubeşte pe vecie pe Israel! El te-a pus rege ca să faci judecată şi dreptate.“

Blessed be the LORD thy God, who delighted in thee, to set thee on the throne of Israel; because the LORD has always loved Israel, therefore he made thee king, to do justice and righteousness.

10 Ş i ea i-a dăruit regelui o sută douăzeci de talanţi de aur, o mare cantitate de mirodenii, precum şi pietre preţioase. Niciodată n-au mai fost aduse aşa de multe mirodenii ca acelea pe care regina din Şeba i le-a dăruit regelui Solomon.

And she gave the king one hundred and twenty talents of gold and a very great store of spices and precious stones; never again did there come such abundance of spices as these which the queen of Sheba gave to King Solomon.

11 ( Corăbiile lui Hiram, care au adus aur din Ofir, au mai adus din Ofir şi mari cantităţi de lemn de almug şi pietre preţioase.

And the navy of Hiram, that had brought the gold from Ophir, also brought in from Ophir a great plenty of brazil wood and precious stones.

12 D in lemnul de almug regele a făcut trepte pentru Casa Domnului şi pentru palatul regelui, lire şi harfe pentru cântăreţi. Niciodată n-a mai fost adus lemn de almug şi nici n-a mai fost văzut de atunci.)

And the king made of the brazil wood banisters for the house of the LORD and for the king’s houses, harps also and psalteries for the singers; there never had been such brazil wood, nor was it seen again unto this day.

13 R egele Solomon i-a dat reginei din Şeba tot ceea ce ea şi-a dorit şi a cerut, pe lângă ceea ce regele Solomon i-a dăruit din generozitate. După aceea ea a plecat şi s-a întors în ţara sa împreună cu slujitorii săi. Pericolele gloriei lui Solomon: condamnarea lui Solomon

And King Solomon gave unto the queen of Sheba all her desire, whatever she asked, beside that which Solomon gave her of his royal bounty. So she turned and went to her own country, she and her slaves.

14 C antitatea de aur care intra anual în vistieria lui Solomon era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur,

¶ Now the weight of gold that came to Solomon in one year was six hundred and sixty-six talents of gold,

15 î n afară de cel care venea de la negustori şi din negoţul comercianţilor, de la toţi regii Arabiei şi de la guvernatorii ţării.

besides what he had from the merchantmen and from the trade of the spice merchants and from all the kings of Arabia and from the princes of the land.

16 R egele Solomon a făcut două sute de scuturi mari din aur bătut, pentru fiecare scut folosind câte şase sute de şecheli de aur,

And King Solomon made two hundred shields of beaten gold; six hundred shekels of gold went into each shield.

17 ş i trei sute de scuturi mici din aur bătut, pentru fiecare dintre aceste scuturi folosind câte trei mine de aur. Regele le-a pus în Palatul Pădurii Libanului.

Likewise he made three hundred shields of beaten gold; three pounds of gold went into each shield; and the king put them in the house of the forest of Lebanon.

18 R egele a mai făcut şi un tron mare din fildeş şi l-a poleit cu aur pur.

The king also made a great throne of ivory and overlaid it with the purest gold.

19 T ronul avea şase trepte, iar partea de sus era rotundă în spate. De fiecare parte a tronului era câte o rezemătoare, iar lângă fiecare rezemătoare era aşezat câte un leu.

The throne had six steps, and the top of the throne was round behind, and there were stays on either side on the place of the seat, and two lions stood beside the stays.

20 P e cele şase trepte erau aşezaţi, de-o parte şi de alta, doisprezece lei. Aşa ceva nu se mai făcuse pentru nici un regat.

And twelve lions stood there on the one side and on the other upon the six steps; there was not the like made in any other kingdom.

21 T oate vasele de băut ale regelui Solomon erau din aur şi toate vasele din Palatul Pădurii Libanului erau din aur pur. Nici unul nu era din argint, întrucât argintul nu era de mare preţ în zilele lui Solomon.

And all King Solomon’s drinking vessels were of gold, and likewise all the vessels of the house of the forest of Lebanon were of pure gold; there was no silver, for in the days of Solomon it was not esteemed.

22 C ăci regele avea pe mare corăbii de Tarşiş care navigau împreună cu corăbiile lui Hiram şi o dată la trei ani aduceau aur, argint, fildeş, maimuţe şi păuni.

For the king had at sea a navy of Tarshish with the navy of Hiram; once every three years the navy of Tarshish came, bringing gold, silver, ivory, and apes, and peacocks.

23 R egele Solomon i-a întrecut în bogăţie şi în înţelepciune pe toţi regii pământului.

So King Solomon exceeded all the kings of the earth for riches and for wisdom.

24 T oată lumea căuta să-l vadă pe Solomon, ca să-i asculte înţelepciunea pe care Dumnezeu o pusese în mintea lui.

And all the earth sought to see the face of Solomon, to hear his wisdom, which God had put in his heart.

25 A n de an, fiecare dintre cei care veneau îşi aduceau darul: vase de argint şi de aur, haine, arme, mirodenii, cai şi catâri.

And they each one brought his presents each year, vessels of gold and vessels of silver and garments and arms and spices, horses, and mules.

26 S olomon a adunat care şi cai; avea o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de cai, pe care îi ţinea în cetăţile pentru care, precum şi împreună cu el, la Ierusalim.

And Solomon gathered together chariots and horsemen, and he had a thousand four hundred chariots and twelve thousand horsemen, whom he put in the cities of the chariots and with the king at Jerusalem.

27 R egele a făcut ca argintul să fie la fel de obişnuit în Ierusalim precum pietrele, iar cedrii la fel de numeroşi precum sicomorii de pe dealuri.

And the king made silver to be in Jerusalem as stones, and he made cedars to be as the sycamore trees that are in the vale, for abundance.

28 C aii, pe care Solomon îi avea, erau aduşi din Egipt şi din Kue; negustorii regelui îi cumpărau din Kue pe un preţ stabilit.

And Solomon had horses brought out of Egypt and linen yarn, for the king’s merchants bought the horses and yarn.

29 U n car era cumpărat din Egipt cu şase sute de şecheli de argint, iar un cal cu o sută cincizeci de şecheli. De asemenea, prin ei erau vânduţi cai şi care tuturor regilor hitiţilor şi regilor Aramului.

And a chariot came up and went out of Egypt for six hundred shekels of silver, and a horse for one hundred and fifty, and so by their hand they supplied all the kings of the Hittites and the kings of Syria.