1 A vraam era acum bătrân, înaintat în vârstă, iar Domnul îl binecuvântase în toate lucrurile.

¶ And Abraham was old and well stricken in age, and the LORD had blessed Abraham in all things.

2 E l i-a zis celui mai bătrân dintre sclavii din gospodăria sa, cel care îngrijea de tot ceea ce avea el: – Pune-ţi mâna sub coapsa mea

And Abraham said unto his eldest slave of his house, who ruled over all that he had, Put, I pray thee, thy hand under my thigh,

3 ş i jură-mi pe Domnul, Dumnezeul cerului şi al pământului, că nu vei lua o soţie pentru fiul meu dintre fiicele canaaniţilor, în mijlocul cărora locuiesc,

and I will make thee swear by the LORD, the God of the heavens and the God of the earth, that thou shalt not take a wife unto my son of the daughters of the Canaanites, among whom I dwell;

4 c i că te vei duce în ţara mea, la rudele mele, şi de acolo vei lua o soţie pentru fiul meu Isaac.

but thou shalt go unto my country and to my kindred and take a wife unto my son Isaac.

5 – Poate femeia nu va vrea să vină cu mine în această ţară, a răspuns sclavul; trebuie atunci să-l duc pe fiul tău în ţara din care ai venit?

And the slave said unto him, Peradventure the woman will not be willing to follow me unto this land, must I therefore bring thy son again unto the land from which thou didst come?

6 – Să nu cumva să-l duci pe fiul meu acolo, i-a spus Avraam.

And Abraham said unto him, Beware that thou not bring my son there again.

7 D omnul, Dumnezeul cerului, Cel Care m-a scos din casa tatălui meu şi din patria mea, Care mi-a vorbit şi mi-a jurat spunând: „Seminţei tale îi voi da această ţară!“, îl va trimite pe Îngerul Său înaintea ta, iar tu vei lua de acolo o soţie pentru fiul meu.

The LORD God of heaven, who took me from my father’s house and from the land of my kindred and who spoke unto me and swore unto me, saying, Unto thy seed will I give this land; he shall send his angel before thee, and thou shalt take a wife unto my son from there.

8 D ar dacă femeia nu va dori să te urmeze, vei fi dezlegat de acest jurământ al meu; numai să nu-l duci pe fiul meu acolo.

And if the woman will not be willing to follow thee, then thou shalt be free from this my oath; only do not bring my son there again.

9 S clavul şi-a pus mâna sub coapsa stăpânului său, Avraam, şi i-a jurat în legătură cu acest lucru.

Then the slave put his hand under the thigh of Abraham his master and swore to him concerning that matter.

10 E l a luat zece dintre cămilele stăpânului său şi tot felul de daruri alese şi a plecat fără întârziere spre Aram-Naharayim, spre cetatea lui Nahor.

¶ And the slave took ten camels of the camels of his master and departed with the best of what his master had in his hand; and he arose and went to Ara-naharaim, unto the city of Nahor.

11 A lăsat cămilele să se aşeze în afara cetăţii, lângă izvorul de apă – era spre seară, la ceasul când femeile veneau să scoată apă –

And he made his camels kneel down outside the city by a well of water at the time of the evening, even the time that women go out to draw water.

12 a poi s-a rugat: „ Doamne, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, Te rog, împlineşte-mi astăzi dorinţa şi arată-Ţi îndurarea faţă de stăpânul meu, Avraam.

And he said, O LORD, God of my master Abraham, I pray thee, to have a good encounter this day and show mercy unto my master Abraham.

13 A cum stau lângă acest izvor de apă, iar fiicele oamenilor din cetate vor veni să scoată apă.

Behold, I stand here by the fountain of water, and the daughters of the men of the city come out for water:

14 F ie ca fata căreia îi voi spune: «Te rog, dă-mi vasul tău ca să beau» şi care îmi va răspunde: «Bea! şi-ţi voi adăpa şi cămilele», aceea să fie fata pe care ai ales-o pentru slujitorul Tău Isaac. Prin aceasta voi cunoaşte că Ţi-ai arătat îndurarea faţă de stăpânul meu.“

And let it come to pass that the damsel to whom I shall say, Let down thy pitcher, I pray thee, that I may drink; and she shall say, Drink, and I will give thy camels to drink also; let the same be she that thou hast appointed for thy slave Isaac; and thereby shall I know that thou hast shown mercy unto my master.

15 Î nainte ca el să-şi fi terminat rugăciunea, a ieşit cu vasul pe umăr Rebeca; ea era fiica lui Betuel, fiul Milcăi, soţia lui Nahor, fratele lui Avraam.

And it came to pass before he had done speaking that, behold, Rebekah came out (who was born to Bethuel, son of Milcah, the wife of Nahor, Abraham’s brother) with her pitcher upon her shoulder.

16 F ata era foarte frumoasă; era fecioară şi nici un bărbat n-o cunoscuse. Ea a coborât la izvor, şi-a umplut vasul şi apoi s-a întors.

And the damsel was very fair to look upon, a virgin, whom no man had known; and she went down to the fountain and filled her pitcher and was coming back up.

17 S clavul a alergat să o întâlnească şi i-a zis: – Te rog, dă-mi puţină apă din vasul tău.

Then the slave ran to meet her and said, Let me, I pray thee, drink a little water of thy pitcher.

18 – Bea, domnul meu, a răspuns ea. Şi a coborât repede vasul pe mână şi i-a dat să bea.

And she said, Drink, my lord, and she hastened to let down her pitcher upon her hand and gave him drink.

19 D upă ce i-a dat de băut, ea a spus: – Voi scoate apă şi pentru cămilele tale, până vor termina de băut.

And when she had finished giving him drink, she said, I will draw water for thy camels also until they have finished drinking.

20 A golit repede vasul în adăpătoare, a alergat din nou la izvor ca să scoată apă şi a scos apă pentru toate cămilele lui.

And she hastened and emptied her pitcher into the trough, and ran again unto the well to draw water and drew for all his camels.

21 B ărbatul o privea fără să spună nimic, pentru ca să cunoască dacă Domnul i-a făcut reuşită călătoria sau nu.

And the man marveled at her in silence, to see whether the LORD had prospered his journey or not.

22 D upă ce cămilele au terminat de băut, bărbatul i-a dat fetei un inel de aur, cântărind o jumătate de şechel şi două brăţări de aur, cântărind zece şecheli.

And it came to pass as the camels had finished drinking that the man took a golden pendant of half a shekel weight and two bracelets for her hands of ten shekels weight of gold

23 A poi a întrebat-o: – A cui fiică eşti? Spune-mi, te rog, este loc în locuinţa tatălui tău pentru noi, ca să înnoptăm acolo ?

and said, Whose daughter art thou? Tell me, I pray thee; is there room in thy father’s house for us to lodge in?

24 – Sunt fiica lui Betuel, fiul Milcăi, pe care aceasta i l-a născut lui Nahor, a răspuns ea.

And she said unto him, I am the daughter of Bethuel the son of Milcah, whom she gave birth unto Nahor.

25 A vem paie şi hrană din belşug, precum şi loc de înnoptat, a continuat ea.

She said moreover unto him, We have both straw and fodder enough and room to lodge in.

26 A tunci bărbatul s-a plecat, s-a închinat Domnului

Then the man bowed down his head and worshipped the LORD.

27 ş i a zis: „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul stăpânului meu, Avraam, Care nu Şi-a îndepărtat îndurarea şi credincioşia de la stăpânul meu. În ceea ce mă priveşte, Domnul m-a condus pe cale, până la locuinţa rudelor stăpânului meu.“

And he said, Blessed be the LORD, God of my master Abraham, who has not lifted his mercy and his truth from my master, the LORD leading me in the way to the house of my master’s brethren.

28 F ata a alergat şi le-a spus celor din familia mamei ei aceste lucruri.

And the damsel ran and told those of her mother’s house these things.

29 R ebeca avea un frate pe care-l chema Laban; acesta a alergat la acel bărbat, la izvor.

¶ And Rebekah had a brother, and his name was Laban; and Laban ran out unto the man to the fountain.

30 D e îndată ce a văzut inelul şi brăţările în mâinile surorii sale şi a auzit-o spunând: „Aşa mi-a vorbit bărbatul acela“, el s-a dus la acel bărbat pe care l-a găsit stând cu cămilele lângă izvor.

And it came to pass when he saw the pendant and the bracelets upon his sister’s hands, she said, Thus spoke the man unto me; then he came unto the man; and, behold, he stood by the camels at the fountain.

31 I -a zis: „Vino, binecuvântatul Domnului! De ce stai afară când eu am pregătit locuinţa şi un loc pentru cămile?“

And he said, Come in, thou blessed of the LORD; why dost thou stand outside? For I have prepared the house, and the place for the camels.

32 B ărbatul a intrat în casă, iar Laban a cerut să fie descărcate lucrurile de pe cămile şi să li se dea acestora paie şi nutreţ; apoi el i-a dat bărbatului apă, ca să-şi poată spăla picioarele, atât el, cât şi bărbaţii care erau cu el.

Then the man came into the house, and Laban ungirded his camels and gave straw and fodder for the camels and water to wash his feet and the men’s feet that were with him.

33 I s-a pus de mâncare, ca să mănânce, dar el a spus: – Nu voi mânca până nu voi spune ce am de spus. – Spune! i-a zis Laban.

And they set food before him to eat, but he said, I will not eat until I have told my errand. And he said unto him, Speak on.

34 – Eu sunt sclavul lui Avraam, a spus el.

And he said, I am Abraham’s slave.

35 D omnul l-a binecuvântat mult pe stăpânul meu, iar el a ajuns un om bogat; i-a dat oi şi vite, aur şi argint, sclavi şi sclave, cămile şi măgari.

And the LORD has blessed my master greatly, and he is become great; and he has given him flocks and herds and silver and gold and menslaves and maidslaves and camels and asses.

36 S ara, soţia stăpânului meu, i-a născut acestuia un fiu la bătrâneţe, iar el i-a dat lui tot ceea ce are.

And Sarah, my master’s wife, bore a son to my master when she was old, unto whom he has given all that he has.

37 S tăpânul meu m-a pus să jur, zicându-mi: „Să nu iei o soţie pentru fiul meu dintre fiicele canaaniţilor, în a căror ţară locuiesc,

And my master made me swear, saying, Thou shalt not take a wife to my son of the daughters of the Canaanites, in whose land I dwell;

38 c i să te duci la familia tatălui meu, la clanul meu, şi de acolo să iei o soţie pentru fiul meu!“

but thou shalt go unto my father’s house and to my kindred and take from there a wife for my son.

39 E u i-am spus stăpânului meu: „Poate femeia nu mă va urma.“

And I said unto my master, Peradventure the woman will not follow me.

40 D ar el mi-a răspuns: „ Domnul, înaintea Căruia am umblat, Îşi va trimite Îngerul cu tine şi-ţi va face reuşită călătoria, iar tu vei lua o soţie pentru fiul meu din clanul meu, din familia tatălui meu.

And he said unto me, The LORD, before whom I walk, will send his angel with thee and prosper thy way; and thou shalt take a wife for my son of my lineage and of my father’s house;

41 D ar dacă vei merge la clanul meu, iar ei nu ţi-o vor da, vei fi dezlegat de jurământul meu.“

then shalt thou be free from this my oath, when thou hast come unto my lineage; and if they give her not unto thee, thou shalt be free from my oath.

42 C ând am venit astăzi la izvor, m-am rugat: „ Doamne, Dumnezeul stăpânului meu, Avraam, de-mi vei fi prielnic în călătoria pe care am făcut-o,

And I came this day unto the fountain and said, O LORD, God of my master Abraham, if now thou dost prosper my way by which I go,

43 i ată, stau lângă acest izvor de apă; fie ca fata care va ieşi să scoată apă, căreia îi voi spune: «Te rog, dă-mi să beau puţină apă din vasul tău»

behold, I stand by the fountain of water; let it come to pass, therefore, that the virgin who comes forth to draw water unto whom I say, Give me, I pray thee, a little water of thy pitcher to drink;

44 ş i care îmi va răspunde: «Bea! şi voi scoate apă şi pentru cămilele tale», aceea să fie soţia pe care Domnul a ales-o pentru fiul stăpânului meu.“

and if she shall say to me, Both drink thou, and I will also draw for thy camels, let the same be the woman whom the LORD has prepared for my master’s son.

45 Î nainte ca eu să fi terminat rugăciunea în inima mea, Rebeca a ieşit cu vasul ei pe umăr, s-a coborât la izvor şi a scos apă. Eu i-am zis: „Te rog, dă-mi să beau!“

And before I had finished speaking in my heart, behold, Rebekah came forth with her pitcher on her shoulder, and she went down unto the fountain and drew water, and I said unto her, Let me drink, I pray thee.

46 E a a coborât repede vasul de pe umăr şi mi-a răspuns: „Bea! şi-ţi voi adăpa şi cămilele.“ Eu am băut, iar ea a adăpat şi cămilele.

And she made haste and let down her pitcher from her shoulder and said, Drink, and I will give thy camels drink also; so I drank, and she gave to drink unto the camels also.

47 D upă aceea am întrebat-o: „A cui fiică eşti?“ Ea mi-a răspuns: „Sunt fiica lui Betuel, fiul lui Nahor, pe care Milca i l-a născut acestuia.“ Eu i-am pus inelul în nas şi brăţările pe mâini.

And I asked her and said, Whose daughter art thou? And she said, The daughter of Bethuel, Nahor’s son, whom Milcah bore unto him. Then I put the pendant over her nose and the bracelets upon her hands.

48 A poi m-am plecat, m-am închinat Domnului şi L-am binecuvântat pe Domnul, Dumnezeul stăpânului meu, Avraam, Care m-a condus pe calea cea dreaptă, ca s-o iau pe nepoata fratelui stăpânului meu pentru fiul său.

And I bowed down my head and worshipped the LORD and blessed the LORD God of my master Abraham, who had led me in the way of the truth to take my master’s brother’s daughter unto his son.

49 A stfel dar, dacă vreţi să arătaţi bunătate şi credincioşie faţă de stăpânul meu, spuneţi-mi; dacă nu, spuneţi-mi, ca să mă pot îndrepta fie la dreapta, fie la stânga.

And now if ye will deal in mercy and truth with my master, tell me; and if not, tell me, that I may turn to the right hand or to the left.

50 A tunci Laban şi Betuel au răspuns: – Acest lucru vine de la Domnul; nu-ţi putem spune nici rău, nici bine.

Then Laban and Bethuel answered and said, The thing proceeds from the LORD; we cannot speak unto thee bad or good.

51 I ată, Rebeca este înaintea ta! Ia-o şi du-te! Ea să fie soţia fiului stăpânului tău, aşa cum a spus Domnul.

Behold, Rebekah is before thee; take her and go and let her be thy master’s son’s wife, as the LORD has spoken.

52 C ând sclavul lui Avraam a auzit cuvintele lor, s-a prosternat înaintea Domnului.

And it came to pass that when Abraham’s slave heard their words, he worshipped the LORD, bowing himself to the earth.

53 A poi a scos bijuterii de argint şi de aur, precum şi îmbrăcăminte şi i le-a dat Rebecăi; de asemenea, el le-a dăruit lucruri preţioase şi fratelui, şi mamei ei.

And the slave brought forth vessels of silver and vessels of gold and raiment and gave them to Rebekah; he also gave precious things to her brother and to her mother.

54 D upă aceea, el şi bărbaţii care erau cu el au mâncat, au băut şi au rămas acolo peste noapte. Când s-au trezit dimineaţa, el le-a spus celor de-ai casei: – Lăsaţi-mă să mă întorc la stăpânul meu.

¶ And they ate and drank, he and the men that were with him, and slept; and they rose up in the morning, and he said, Send me away unto my master.

55 F ratele şi mama fetei i-au răspuns: – Fata să mai rămână cu noi măcar zece zile; după aceea va putea pleca.

Then her brother and her mother said, Let the damsel abide with us a few days, at the least ten; after that she shall go.

56 D ar el le-a zis: – Nu mă opriţi acum, căci Domnul mi-a făcut reuşită călătoria; lăsaţi-mă să plec, ca să mă întorc la stăpânul meu.

And he said unto them, Hinder me not, seeing the LORD has prospered my way; send me away that I may go to my master.

57 – Să chemăm fata şi să o întrebăm, au răspuns ei.

Then they said, We will call the damsel and enquire at her mouth.

58 A u chemat-o pe Rebeca şi au întrebat-o: – Vrei să mergi cu acest bărbat? – Da, a răspuns ea.

And they called Rebekah and said unto her, Wilt thou go with this man? And she said, I will go.

59 E i au lăsat-o pe sora lor Rebeca, precum şi pe doica ei să plece împreună cu sclavul lui Avraam şi cu oamenii săi.

So they sent away Rebekah, their sister, and her nurse and Abraham’s slave and his men.

60 E i au binecuvântat-o şi i-au zis: „Sora noastră, fie ca să ajungi mama a mii de mii şi fie ca sămânţa ta să stăpânească cetăţile duşmanilor lor.“

And they blessed Rebekah and said unto her, Thou art our sister; be thou the mother of thousands of ten thousands, and let thy seed possess the gate of those who hate them.

61 A poi Rebeca şi servitoarele ei s-au sculat, au încălecat pe cămile şi au plecat după acel bărbat. Astfel, sclavul a luat-o pe Rebeca şi a plecat.

And Rebekah arose, and her damsels, and they rode upon the camels and followed the man; and the slave took Rebekah and went away.

62 I saac se întorsese de la Beer Lahai-Roi, pentru că locuia în Neghev.

¶ And Isaac came from the way of the well Lahairoi; for he dwelt in the land of the Negev.

63 E l a ieşit într-o seară pe câmp ca să mediteze şi, ridicându-şi privirea, a văzut venind nişte cămile.

And Isaac had gone out to pray in the field at the evening hour; and he lifted up his eyes and saw, and, behold, the camels were coming.

64 R ebeca şi-a ridicat şi ea privirea, iar când l-a văzut pe Isaac, s-a dat jos de pe cămilă

And Rebekah also lifted up her eyes, and when she saw Isaac, she lighted off the camel.

65 ş i l-a întrebat pe sclav: – Cine este acel bărbat care vine pe câmp să ne întâlnească? – Este stăpânul meu, a răspuns sclavul. Ea şi-a luat vălul şi s-a acoperit.

For she had asked the slave, What man is this that walks in the field to meet us? And the slave had said, This is my master; therefore she took a veil and covered herself.

66 S clavul i-a istorisit lui Isaac toate lucrurile pe care le făcuse.

Then the slave told Isaac all the things that he had done.

67 A poi Isaac a dus-o pe Rebeca în cortul mamei sale, Sara, şi s-a căsătorit cu ea; ea a devenit soţia lui, iar el a iubit-o. Astfel a fost mângâiat Isaac după moartea mamei sale.

And Isaac brought her into his mother Sarah’s tent and took Rebekah as his wife; and he loved her; and Isaac was comforted after his mother’s death.