1 Î ncepem oare din nou să ne recomandăm singuri? Oare avem nevoie, aşa cum au unii, de scrisori de recomandare către voi sau de la voi?

¶ Do we begin again to commend ourselves? or do we need, as some others, epistles of commendation to you or letters of commendation from you?

2 V oi înşivă sunteţi scrisoarea noastră de recomandare, scrisă în inimile noastre, cunoscută şi citită de toţi oamenii,

Ye are our epistle written in our hearts, known and read of all men:

3 a rătând că sunteţi o scrisoare a lui Cristos, pregătită de noi, scrisă nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului celui Viu, nu pe table de piatră, ci pe nişte table care sunt inimi de carne.

Forasmuch as ye are manifestly declared to be the epistle of Christ ministered by us, written not with ink, but with the Spirit of the living God; not in tables of stone, but in fleshy tables of the heart.

4 O astfel de încredere avem, prin Cristos, înaintea lui Dumnezeu.

And such trust we have through the Christ towards God:

5 N u că prin noi înşine suntem destoinici, pretinzând că ceva vine de la noi, ci destoinicia noastră vine de la Dumnezeu,

Not that we are sufficient of ourselves to think anything as of ourselves, but our sufficiency is of God,

6 C are ne-a şi făcut destoinici să fim slujitorii Noului Legământ, nu al literei, ci al Duhului, pentru că litera ucide, dar Duhul dă viaţă. Slava mai mare a Noului Legământ

¶ who also has made us able ministers of the new testament, not of the letter, but of the Spirit; for the letter kills, but the Spirit gives life.

7 D ar dacă slujba morţii, încrustată în litere, pe table de piatră, a fost cu slavă, astfel încât poporul Israel n-a putut privi la faţa lui Moise, din cauza strălucirii trecătoare a feţei lui,

But if the ministry of death in the letter engraved in stones was glorious, so that the sons of Israel could not steadfastly behold the face of Moses for the glory of his countenance which glory was to fade away,

8 c u cât mai mult este cu slavă slujba Duhului?

How shall not the ministry of the Spirit be for greater glory?

9 C ăci, dacă în slujba aducătoare de condamnare era slavă, cu mult mai mult slujba aducătoare de dreptate va abunda de slavă!

For if the ministry of condemnation had glory, much more shall the ministry of righteousness abound in glory.

10 F iindcă ceea ce a fost slăvit, nici n-a fost slăvit, din pricina slavei care o întrece cu mult.

For even that which was so glorious had no glory in this respect, in comparison with the glory that excels.

11 Î ntr-adevăr, dacă ceea ce era trecător a fost cu slavă, cu mult mai mult este cu slavă ceea ce rămâne.

For if that which fades away was glorious, much more shall that which remains be glorious.

12 D eci, întrucât avem o astfel de nădejde, lucrăm cu mare îndrăzneală,

¶ Seeing then that we have such hope, we speak with great confidence,

13 n u ca Moise, care şi-a pus un văl peste faţă pentru ca fiii lui Israel să nu se uite la sfârşitul a ceea ce era trecător.

And not as Moses, who put a veil over his face, that the sons of Israel could not steadfastly look to the end of that glory which was to fade away:

14 Î nsă minţile lor erau împietrite. Până în ziua de astăzi, acelaşi văl rămâne neridicat când ei citesc din Vechiul Legământ, pentru că doar în Cristos acest văl este dat la o parte.

(And thus their senses became hardened, for until this day remains the same veil not uncovered in the reading of the old testament, which veil is taken away in Christ.

15 P ână astăzi, oricând este citit Moise, pe minţile lor este un văl,

But even unto this day when Moses is read, the veil is upon their heart.

16 d ar atunci când cineva se întoarce la Domnul, vălul este dat la o parte.

Nevertheless when they convert to the Lord, the veil shall be taken away.)

17 D omnul este Duhul, iar acolo unde este Duhul Domnului este libertate.

For the Lord is the Spirit, and where that Spirit of the Lord is, there is liberty.

18 N oi toţi, cu feţe neacoperite, reflectăm slava Domnului, ca într-o oglindă, şi suntem transformaţi în asemănarea Sa din slavă în slavă; aceasta vine de la Domnul, Care este Duhul.

Therefore we all, beholding as in a glass the glory of the Lord with uncovered face, are transformed from glory to glory into the same likeness, even as by the Spirit of the Lord.