1 Î ncepem oare din nou să ne recomandăm singuri? Oare avem nevoie, aşa cum au unii, de scrisori de recomandare către voi sau de la voi?

Do we begin again to commend ourselves? or need we, as some others, epistles of commendation to you, or letters of commendation from you?

2 V oi înşivă sunteţi scrisoarea noastră de recomandare, scrisă în inimile noastre, cunoscută şi citită de toţi oamenii,

Ye are our epistle written in our hearts, known and read of all men:

3 a rătând că sunteţi o scrisoare a lui Cristos, pregătită de noi, scrisă nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului celui Viu, nu pe table de piatră, ci pe nişte table care sunt inimi de carne.

Forasmuch as ye are manifestly declared to be the epistle of Christ ministered by us, written not with ink, but with the Spirit of the living God; not in tables of stone, but in fleshy tables of the heart.

4 O astfel de încredere avem, prin Cristos, înaintea lui Dumnezeu.

And such trust have we through Christ to God-ward:

5 N u că prin noi înşine suntem destoinici, pretinzând că ceva vine de la noi, ci destoinicia noastră vine de la Dumnezeu,

Not that we are sufficient of ourselves to think any thing as of ourselves; but our sufficiency is of God;

6 C are ne-a şi făcut destoinici să fim slujitorii Noului Legământ, nu al literei, ci al Duhului, pentru că litera ucide, dar Duhul dă viaţă. Slava mai mare a Noului Legământ

Who also hath made us able ministers of the new testament; not of the letter, but of the spirit: for the letter killeth, but the spirit giveth life.

7 D ar dacă slujba morţii, încrustată în litere, pe table de piatră, a fost cu slavă, astfel încât poporul Israel n-a putut privi la faţa lui Moise, din cauza strălucirii trecătoare a feţei lui,

But if the ministration of death, written and engraven in stones, was glorious, so that the children of Israel could not stedfastly behold the face of Moses for the glory of his countenance; which glory was to be done away:

8 c u cât mai mult este cu slavă slujba Duhului?

How shall not the ministration of the spirit be rather glorious?

9 C ăci, dacă în slujba aducătoare de condamnare era slavă, cu mult mai mult slujba aducătoare de dreptate va abunda de slavă!

For if the ministration of condemnation be glory, much more doth the ministration of righteousness exceed in glory.

10 F iindcă ceea ce a fost slăvit, nici n-a fost slăvit, din pricina slavei care o întrece cu mult.

For even that which was made glorious had no glory in this respect, by reason of the glory that excelleth.

11 Î ntr-adevăr, dacă ceea ce era trecător a fost cu slavă, cu mult mai mult este cu slavă ceea ce rămâne.

For if that which is done away was glorious, much more that which remaineth is glorious.

12 D eci, întrucât avem o astfel de nădejde, lucrăm cu mare îndrăzneală,

Seeing then that we have such hope, we use great plainness of speech:

13 n u ca Moise, care şi-a pus un văl peste faţă pentru ca fiii lui Israel să nu se uite la sfârşitul a ceea ce era trecător.

And not as Moses, which put a veil over his face, that the children of Israel could not stedfastly look to the end of that which is abolished:

14 Î nsă minţile lor erau împietrite. Până în ziua de astăzi, acelaşi văl rămâne neridicat când ei citesc din Vechiul Legământ, pentru că doar în Cristos acest văl este dat la o parte.

But their minds were blinded: for until this day remaineth the same vail untaken away in the reading of the old testament; which vail is done away in Christ.

15 P ână astăzi, oricând este citit Moise, pe minţile lor este un văl,

But even unto this day, when Moses is read, the vail is upon their heart.

16 d ar atunci când cineva se întoarce la Domnul, vălul este dat la o parte.

Nevertheless when it shall turn to the Lord, the vail shall be taken away.

17 D omnul este Duhul, iar acolo unde este Duhul Domnului este libertate.

Now the Lord is that Spirit: and where the Spirit of the Lord is, there is liberty.

18 N oi toţi, cu feţe neacoperite, reflectăm slava Domnului, ca într-o oglindă, şi suntem transformaţi în asemănarea Sa din slavă în slavă; aceasta vine de la Domnul, Care este Duhul.

But we all, with open face beholding as in a glass the glory of the Lord, are changed into the same image from glory to glory, even as by the Spirit of the Lord.