1 A şadar, acum nu mai este nici o condamnare pentru cei ce sunt în Cristos Isus (care nu trăiesc potrivit cu firea, ci potrivit cu Duhul).

There is therefore now no condemnation to them which are in Christ Jesus, who walk not after the flesh, but after the Spirit.

2 C ăci legea Duhului vieţii în Cristos Isus te-a eliberat de legea păcatului şi a morţii.

For the law of the Spirit of life in Christ Jesus hath made me free from the law of sin and death.

3 F iindcă ceea ce era cu neputinţă pentru Lege, întrucât era făcută neputincioasă de fire, Dumnezeu a înfăptuit trimiţând, din pricina păcatului, pe propriul Său Fiu, în asemănarea firii păcătoase, şi condamnând astfel păcatul în fire,

For what the law could not do, in that it was weak through the flesh, God sending his own Son in the likeness of sinful flesh, and for sin, condemned sin in the flesh:

4 p entru ca cerinţa dreaptă a Legii să fie împlinită în noi, care nu trăim potrivit cu firea, ci potrivit cu Duhul.

That the righteousness of the law might be fulfilled in us, who walk not after the flesh, but after the Spirit.

5 Î ntr-adevăr, cei ce trăiesc potrivit cu firea se gândesc la lucrurile firii, însă cei ce trăiesc potrivit cu Duhul se gândesc la lucrurile Duhului.

For they that are after the flesh do mind the things of the flesh; but they that are after the Spirit the things of the Spirit.

6 C ăci preocuparea pentru fire este moarte, însă preocuparea pentru lucrurile Duhului este viaţă şi pace.

For to be carnally minded is death; but to be spiritually minded is life and peace.

7 Ş i aceasta, deoarece preocuparea pentru fire este duşmănie faţă de Dumnezeu, căci ea nu se supune Legii lui Dumnezeu şi nici nu poate s-o facă.

Because the carnal mind is enmity against God: for it is not subject to the law of God, neither indeed can be.

8 D eci cei ce sunt în fire nu-I pot fi plăcuţi lui Dumnezeu.

So then they that are in the flesh cannot please God.

9 V oi însă nu mai sunteţi în fire, ci în Duhul, dacă într-adevăr Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi. Dar dacă cineva nu are Duhul lui Cristos, atunci nu este al Lui.

But ye are not in the flesh, but in the Spirit, if so be that the Spirit of God dwell in you. Now if any man have not the Spirit of Christ, he is none of his.

10 D acă însă Cristos este în voi, trupul vostru este mort, din cauza păcatului, dar Duhul este viaţa voastră, datorită dreptăţii.

And if Christ be in you, the body is dead because of sin; but the Spirit is life because of righteousness.

11 Ş i dacă Duhul Celui Ce L-a înviat pe Isus din morţi locuieşte în voi, atunci Cel Ce L-a înviat pe Cristos din morţi le va da viaţă şi trupurilor voastre muritoare, prin Duhul Lui Care locuieşte în voi.

But if the Spirit of him that raised up Jesus from the dead dwell in you, he that raised up Christ from the dead shall also quicken your mortal bodies by his Spirit that dwelleth in you.

12 D eci, fraţilor, noi nu suntem datori faţă de fire, ca să trăim potrivit ei!

Therefore, brethren, we are debtors, not to the flesh, to live after the flesh.

13 P entru că, dacă trăiţi potrivit firii, veţi muri, dar dacă, prin Duhul, daţi morţii faptele trupului, veţi trăi!

For if ye live after the flesh, ye shall die: but if ye through the Spirit do mortify the deeds of the body, ye shall live.

14 C ăci toţi care sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu.

For as many as are led by the Spirit of God, they are the sons of God.

15 F iindcă voi n-aţi primit un duh de sclavie, ca să vă fie din nou teamă, ci aţi primit Duhul înfierii prin care strigăm: „Abba!“, adică „Tată!“

For ye have not received the spirit of bondage again to fear; but ye have received the Spirit of adoption, whereby we cry, Abba, Father.

16 D uhul Însuşi depune mărturie, împreună cu duhul nostru, că suntem copii ai lui Dumnezeu.

The Spirit itself beareth witness with our spirit, that we are the children of God:

17 I ar dacă suntem copii, suntem şi moştenitori – moştenitori ai lui Dumnezeu, moştenitori împreună cu Cristos, dacă suferim într-adevăr împreună cu El, ca să putem fi şi proslăviţi împreună cu El. Slava care ne aşteaptă

And if children, then heirs; heirs of God, and joint-heirs with Christ; if so be that we suffer with him, that we may be also glorified together.

18 C ăci consider că suferinţele din vremea de acum nu sunt vrednice să fie puse alături de slava viitoare, care urmează să ne fie descoperită.

For I reckon that the sufferings of this present time are not worthy to be compared with the glory which shall be revealed in us.

19 C hiar şi creaţia aşteaptă cu nerăbdare descoperirea fiilor lui Dumnezeu,

For the earnest expectation of the creature waiteth for the manifestation of the sons of God.

20 î ntrucât creaţia a fost supusă deşertăciunii, – nu pentru că a vrut ea, ci datorită Celui Ce a supus-o –, în nădejdea

For the creature was made subject to vanity, not willingly, but by reason of him who hath subjected the same in hope,

21 c ă şi creaţia însăşi va fi eliberată din sclavia degradării şi adusă în libertatea glorioasă a copiilor lui Dumnezeu.

Because the creature itself also shall be delivered from the bondage of corruption into the glorious liberty of the children of God.

22 N oi ştim că, până acum, întreaga creaţie geme şi suferă durerile naşterii.

For we know that the whole creation groaneth and travaileth in pain together until now.

23 Ş i nu numai ea, ci şi noi înşine, care avem primul rod, adică Duhul, gemem în noi înşine, aşteptând înfierea, răscumpărarea trupurilor noastre.

And not only they, but ourselves also, which have the firstfruits of the Spirit, even we ourselves groan within ourselves, waiting for the adoption, to wit, the redemption of our body.

24 C ăci în această nădejde am fost mântuiţi. Dar o nădejde care se vede nu mai este nădejde! Fiindcă, cine mai nădăjduieşte în ceea ce vede deja?!

For we are saved by hope: but hope that is seen is not hope: for what a man seeth, why doth he yet hope for?

25 D acă însă nădăjduim în ceea ce nu vedem, atunci aşteptăm cu răbdare.

But if we hope for that we see not, then do we with patience wait for it.

26 Î n acelaşi fel, Duhul ne ajută în slăbiciunea noastră, pentru că noi nu ştim cum ar trebui să ne rugăm, ci Duhul Însuşi mijloceşte cu suspine nerostite;

Likewise the Spirit also helpeth our infirmities: for we know not what we should pray for as we ought: but the Spirit itself maketh intercession for us with groanings which cannot be uttered.

27 î nsă Cel Care cercetează inimile, cunoaşte care este gândirea Duhului, pentru că Acesta mijloceşte pentru sfinţi potrivit cu voia lui Dumnezeu. Victorie deplină prin Cel Care ne-a iubit

And he that searcheth the hearts knoweth what is the mind of the Spirit, because he maketh intercession for the saints according to the will of God.

28 N oi ştim că toate lucrează împreună spre binele celor ce-L iubesc pe Dumnezeu, al celor ce sunt chemaţi în conformitate cu planul Său.

And we know that all things work together for good to them that love God, to them who are the called according to his purpose.

29 C ăci pe cei pe care i-a cunoscut mai dinainte, El i-a şi hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, ca Acesta să fie primul născut dintre mai mulţi fraţi.

For whom he did foreknow, he also did predestinate to be conformed to the image of his Son, that he might be the firstborn among many brethren.

30 Ş i pe aceia pe care i-a hotărât mai dinainte, i-a şi chemat; pe aceia pe care i-a chemat, i-a şi îndreptăţit; iar pe aceia pe care i-a îndreptăţit, i-a şi glorificat.

Moreover whom he did predestinate, them he also called: and whom he called, them he also justified: and whom he justified, them he also glorified.

31 C e vom spune deci despre aceste lucruri? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră?!

What shall we then say to these things? If God be for us, who can be against us?

32 E l, Care nu Şi-a cruţat propriul Său Fiu, ci L-a dat pentru noi toţi, cum nu ne va da, împreună cu El, toate lucrurile?!

He that spared not his own Son, but delivered him up for us all, how shall he not with him also freely give us all things?

33 C ine va aduce vreo acuzaţie împotriva aleşilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Cel Care-i îndreptăţeşte.

Who shall lay any thing to the charge of God's elect? It is God that justifieth.

34 C ine este cel care-i va condamna? Cristos Isus, Cel Care a murit şi Care, mai mult decât atât, a fost înviat, este la dreapta lui Dumnezeu şi mijloceşte pentru noi.

Who is he that condemneth? It is Christ that died, yea rather, that is risen again, who is even at the right hand of God, who also maketh intercession for us.

35 C ine ne va despărţi de dragostea lui Cristos? Necazul, sau greutăţile, sau persecuţia, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau pericolul, sau sabia?

Who shall separate us from the love of Christ? shall tribulation, or distress, or persecution, or famine, or nakedness, or peril, or sword?

36 A şa cum este scris: „Din pricina Ta suntem daţi morţii toată ziua, suntem consideraţi ca nişte oi pentru tăiere.“

As it is written, For thy sake we are killed all the day long; we are accounted as sheep for the slaughter.

37 Î nsă, în toate aceste lucruri, noi avem victorie deplină prin Cel Care ne-a iubit.

Nay, in all these things we are more than conquerors through him that loved us.

38 E u sunt convins că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici demonii, nici lucrurile prezente, nici cele viitoare, nici puterile,

For I am persuaded, that neither death, nor life, nor angels, nor principalities, nor powers, nor things present, nor things to come,

39 n ici înălţimea, nici adâncimea, nici orice altceva din creaţie nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Cristos Isus, Domnul nostru!

Nor height, nor depth, nor any other creature, shall be able to separate us from the love of God, which is in Christ Jesus our Lord.