1 „ Păzeşte-ţi piciorul când intri în Casa lui Dumnezeu şi apropie-te mai bine să asculţi, decât să aduci jertfa nesăbuiţilor, căci ei nu ştiu că săvârşesc un rău.

Keep thy foot when thou goest to the house of God, and be more ready to hear, than to give the sacrifice of fools: for they consider not that they do evil.

2 N u te grăbi să-ţi deschizi gura şi inima ta să nu se pripească să rostească ceva înaintea lui Dumnezeu, căci Dumnezeu este în ceruri, iar tu eşti pe pământ; de aceea cuvintele tale să fie cumpănite.

Be not rash with thy mouth, and let not thine heart be hasty to utter any thing before God: for God is in heaven, and thou upon earth: therefore let thy words be few.

3 C ăci aşa cum visele se nasc din mulţimea grijilor, tot aşa prostia nesăbuitului se cunoaşte din mulţimea cuvintelor.

For a dream cometh through the multitude of business; and a fool's voice is known by multitude of words.

4 C ând faci un jurământ înaintea lui Dumnezeu, nu întârzia să-l împlineşti, căci Lui nu-I plac nesăbuiţii. Aşadar, împlineşte-ţi jurământul!

When thou vowest a vow unto God, defer not to pay it; for he hath no pleasure in fools: pay that which thou hast vowed.

5 E ste mai bine să nu faci jurăminte, decât să faci jurăminte şi să nu le împlineşti.

Better is it that thou shouldest not vow, than that thou shouldest vow and not pay.

6 N u lăsa gura să-ţi ducă trupul în păcat, aşa încât să-i zici trimisului lui Dumnezeu: «A fost o greşeală!» De ce să se mânie Dumnezeu din pricina glasului tău şi să nimicească lucrarea mâinilor tale?

Suffer not thy mouth to cause thy flesh to sin; neither say thou before the angel, that it was an error: wherefore should God be angry at thy voice, and destroy the work of thine hands?

7 V isele multe sunt deşarte, la fel cum şi cuvintele multe sunt nefolositoare. Aşadar, teme-te de Dumnezeu!“ Deşertăciunea bogăţiei

For in the multitude of dreams and many words there are also divers vanities: but fear thou God.

8 „ Când vezi că într-o provincie săracul este asuprit, iar dreptatea şi omul drept sunt persecutaţi, să nu te miri de lucrurile acestea, căci un dregător veghează peste un alt dregător, iar peste amândoi veghează alţii şi mai mari!

If thou seest the oppression of the poor, and violent perverting of judgment and justice in a province, marvel not at the matter: for he that is higher than the highest regardeth; and there be higher than they.

9 C u toţii au parte de resursele ţării, iar menirea unui rege este de a apăra ogoarele.

Moreover the profit of the earth is for all: the king himself is served by the field.

10 C el ce iubeşte argintul nu se satură de el, iar cine iubeşte bogăţia nu are câştig. Aceasta este tot o deşertăciune!

He that loveth silver shall not be satisfied with silver; nor he that loveth abundance with increase: this is also vanity.

11 C ând se înmulţesc bunătăţile, se înmulţesc şi cei ce le mănâncă şi ce câştig mai are proprietarul lor, decât doar că le vede cu ochii lui?

When goods increase, they are increased that eat them: and what good is there to the owners thereof, saving the beholding of them with their eyes?

12 D ulce este somnul pentru cel ce a muncit, fie că a mâncat puţin, fie că a mâncat mult, însă bogatului, îndestularea nu-i oferă liniştea pentru odihnă.

The sleep of a labouring man is sweet, whether he eat little or much: but the abundance of the rich will not suffer him to sleep.

13 E xistă un rău tulburător pe care l-am văzut sub soare: am văzut bogăţie strânsă pentru proprietarul ei, dar înspre răul său,

There is a sore evil which I have seen under the sun, namely, riches kept for the owners thereof to their hurt.

14 b ogăţie pierdută printr-un negoţ nereuşit; astfel fiul care i s-a născut nu mai rămâne cu nimic.

But those riches perish by evil travail: and he begetteth a son, and there is nothing in his hand.

15 G ol a ieşit din pântecele mamei sale şi tot astfel s-a şi întors, plecând precum a venit. Nimic nu a luat din osteneala lui, din tot ce-i aparţinuse!

As he came forth of his mother's womb, naked shall he return to go as he came, and shall take nothing of his labour, which he may carry away in his hand.

16 Ş i următorul lucru este un mare rău: întocmai cum vine omul, aşa şi pleacă, şi ce câştig are omul din aceasta?! S-a ostenit în zadar!

And this also is a sore evil, that in all points as he came, so shall he go: and what profit hath he that hath laboured for the wind?

17 T oată viaţa lui a mâncat pe întuneric, cu multă tulburare, cu suferinţă şi cu mânie.

All his days also he eateth in darkness, and he hath much sorrow and wrath with his sickness.

18 I ată ce am înţeles eu că este bine şi frumos: ca omul să mănânce, să bea şi să trăiască bine de pe urma întregii lui osteneli pe care a depus-o sub soare în timpul puţinelor zile ale vieţii sale, pe care Dumnezeu i le-a dat, căci aceasta este partea sa.

Behold that which I have seen: it is good and comely for one to eat and to drink, and to enjoy the good of all his labour that he taketh under the sun all the days of his life, which God giveth him: for it is his portion.

19 D e asemenea, orice om, căruia Dumnezeu i-a dat bogăţie şi averi şi căruia i-a dat dreptul să se înfrupte din ele, să-şi ia partea ce i se cuvine din ele şi să se bucure de osteneala lui; acesta este un dar de la Dumnezeu.

Every man also to whom God hath given riches and wealth, and hath given him power to eat thereof, and to take his portion, and to rejoice in his labour; this is the gift of God.

20 C ăci el nu se gândeşte prea mult la cât de trecătoare îi este viaţa, fiindcă Dumnezeu îi umple inima de bucurie.“

For he shall not much remember the days of his life; because God answereth him in the joy of his heart.