1 „ Păzeşte-ţi piciorul când intri în Casa lui Dumnezeu şi apropie-te mai bine să asculţi, decât să aduci jertfa nesăbuiţilor, căci ei nu ştiu că săvârşesc un rău.

Cuando fueres a la casa de Dios, guarda tu pie; y acércate más para oír que para ofrecer el sacrificio de los necios; porque no saben que hacen mal.

2 N u te grăbi să-ţi deschizi gura şi inima ta să nu se pripească să rostească ceva înaintea lui Dumnezeu, căci Dumnezeu este în ceruri, iar tu eşti pe pământ; de aceea cuvintele tale să fie cumpănite.

No te des prisa con tu boca, ni tu corazón se apresure a proferir palabra delante de Dios; porque Dios está en el cielo, y tú sobre la tierra; por tanto, sean pocas tus palabras.

3 C ăci aşa cum visele se nasc din mulţimea grijilor, tot aşa prostia nesăbuitului se cunoaşte din mulţimea cuvintelor.

Porque de la mucha ocupación viene el sueño, y de la multitud de las palabras la voz del necio.

4 C ând faci un jurământ înaintea lui Dumnezeu, nu întârzia să-l împlineşti, căci Lui nu-I plac nesăbuiţii. Aşadar, împlineşte-ţi jurământul!

Cuando a Dios haces promesa, no tardes en cumplirla; porque él no se complace en los insensatos. Cumple lo que prometes.

5 E ste mai bine să nu faci jurăminte, decât să faci jurăminte şi să nu le împlineşti.

Mejor es que no prometas, y no que prometas y no cumplas.

6 N u lăsa gura să-ţi ducă trupul în păcat, aşa încât să-i zici trimisului lui Dumnezeu: «A fost o greşeală!» De ce să se mânie Dumnezeu din pricina glasului tău şi să nimicească lucrarea mâinilor tale?

No dejes que tu boca te haga pecar, ni digas delante del ángel, que fue ignorancia. ¿Por qué harás que Dios se enoje a causa de tu voz, y que destruya la obra de tus manos?

7 V isele multe sunt deşarte, la fel cum şi cuvintele multe sunt nefolositoare. Aşadar, teme-te de Dumnezeu!“ Deşertăciunea bogăţiei

Donde abundan los sueños, también abundan las vanidades y las muchas palabras; mas tú, teme a Dios. La vanidad de la vida

8 „ Când vezi că într-o provincie săracul este asuprit, iar dreptatea şi omul drept sunt persecutaţi, să nu te miri de lucrurile acestea, căci un dregător veghează peste un alt dregător, iar peste amândoi veghează alţii şi mai mari!

Si opresión de pobres y perversión de derecho y de justicia vieres en la provincia, no te maravilles de ello; porque sobre el alto vigila otro más alto, y uno más alto está sobre ellos.

9 C u toţii au parte de resursele ţării, iar menirea unui rege este de a apăra ogoarele.

Además, el provecho de la tierra es para todos; el rey mismo está sujeto a los campos.

10 C el ce iubeşte argintul nu se satură de el, iar cine iubeşte bogăţia nu are câştig. Aceasta este tot o deşertăciune!

El que ama el dinero, no se saciará de dinero; y el que ama el mucho tener, no sacará fruto. También esto es vanidad.

11 C ând se înmulţesc bunătăţile, se înmulţesc şi cei ce le mănâncă şi ce câştig mai are proprietarul lor, decât doar că le vede cu ochii lui?

Cuando aumentan los bienes, también aumentan los que los consumen. ¿Qué bien, pues, tendrá su dueño, sino verlos con sus ojos?

12 D ulce este somnul pentru cel ce a muncit, fie că a mâncat puţin, fie că a mâncat mult, însă bogatului, îndestularea nu-i oferă liniştea pentru odihnă.

Dulce es el sueño del trabajador, coma mucho, coma poco; pero al rico no le deja dormir la abundancia.

13 E xistă un rău tulburător pe care l-am văzut sub soare: am văzut bogăţie strânsă pentru proprietarul ei, dar înspre răul său,

Hay un mal doloroso que he visto debajo del sol: las riquezas guardadas por sus dueños para su mal;

14 b ogăţie pierdută printr-un negoţ nereuşit; astfel fiul care i s-a născut nu mai rămâne cu nimic.

las cuales se pierden en malas ocupaciones, y a los hijos que engendraron, nada les queda en la mano.

15 G ol a ieşit din pântecele mamei sale şi tot astfel s-a şi întors, plecând precum a venit. Nimic nu a luat din osteneala lui, din tot ce-i aparţinuse!

Como salió del vientre de su madre, desnudo, así vuelve, yéndose tal como vino; y nada tiene de su trabajo para llevar en su mano.

16 Ş i următorul lucru este un mare rău: întocmai cum vine omul, aşa şi pleacă, şi ce câştig are omul din aceasta?! S-a ostenit în zadar!

Este también es un gran mal, que como vino, así haya de volver. ¿Y de qué le aprovechó trabajar en vano?

17 T oată viaţa lui a mâncat pe întuneric, cu multă tulburare, cu suferinţă şi cu mânie.

Además de esto, todos los días de su vida comerá en tinieblas, con mucho afán y dolor y miseria.

18 I ată ce am înţeles eu că este bine şi frumos: ca omul să mănânce, să bea şi să trăiască bine de pe urma întregii lui osteneli pe care a depus-o sub soare în timpul puţinelor zile ale vieţii sale, pe care Dumnezeu i le-a dat, căci aceasta este partea sa.

He aquí, pues, el bien que yo he visto: que lo bueno es comer y beber, y gozar uno del bien de todo su trabajo con que se fatiga debajo del sol, todos los días de su vida que Dios le ha dado; porque esta es su parte.

19 D e asemenea, orice om, căruia Dumnezeu i-a dat bogăţie şi averi şi căruia i-a dat dreptul să se înfrupte din ele, să-şi ia partea ce i se cuvine din ele şi să se bucure de osteneala lui; acesta este un dar de la Dumnezeu.

Asimismo, a todo hombre a quien Dios da riquezas y bienes, y le da también facultad para que coma de ellas, y tome su parte, y goce de su trabajo, esto es don de Dios.

20 C ăci el nu se gândeşte prea mult la cât de trecătoare îi este viaţa, fiindcă Dumnezeu îi umple inima de bucurie.“

Porque no se acordará mucho de los días de su vida; pues Dios le llenará de alegría el corazón.