1 S pune-ne, tu, cea mai frumoasă dintre femei, unde a plecat iubitul tău? Pe unde s-a întors iubitul tău, ca să-l căutam şi noi împreună cu tine? Sulamita

¿A dónde se ha ido tu amado, oh la más hermosa de todas las mujeres? ¿A dónde se apartó tu amado, Y lo buscaremos contigo?

2 I ubitul meu a coborât în grădina lui, la straturile de mirodenii, ca să-şi păstorească turma în grădini şi să culeagă crini.

Mi amado descendió a su huerto, a las eras de las especias, Para apacentar en los huertos, y para recoger los lirios.

3 E u sunt a iubitului meu şi iubitul meu este al meu! El îşi paşte turma printre crini. Iubitul

Yo soy de mi amado, y mi amado es mío; El apacienta entre los lirios.

4 E şti frumoasă, draga mea, ca Tirţa, încântătoare ca Ierusalimul, straşnică, asemenea unei oştiri cu steaguri!

Hermosa eres tú, oh amiga mía, como Tirsa; De desear, como Jerusalén; Imponente como ejércitos en orden.

5 Î ntoarce-ţi ochii de la mine fiindcă mă tulbură! Părul tău este ca o turmă de capre care coboară zbenguindu-se din Ghilad!

Aparta tus ojos de delante de mí, Porque ellos me vencieron. Tu cabello es como manada de cabras Que se recuestan en las laderas de Galaad.

6 D inţii tăi sunt asemenea unei turme de oi care vine de la scăldătoare; fiecare dintre ele are gemeni şi nici una din ele nu este singură!

Tus dientes, como manadas de ovejas que suben del lavadero, Todas con crías gemelas, Y estéril no hay entre ellas.

7 T âmplele tale sunt ca nişte jumătăţi de rodie, în spatele voalului!

Como cachos de granada son tus mejillas Detrás de tu velo.

8 D eşi am şaizeci de prinţese, optzeci de ţiitoare şi fecioare fără număr,

Sesenta son las reinas, y ochenta las concubinas, Y las doncellas sin número;

9 d oar una este porumbiţa mea, desăvârşita mea, singura fiică a mamei sale, cea mai pură odraslă a celei ce a născut-o. Fecioarele o privesc şi o binecuvântează, prinţesele şi ţiitoarele o laudă. Corul

Mas una es la paloma mía, la perfecta mía; Es la única de su madre, La escogida de la que la dio a luz. La vieron las doncellas, y la llamaron bienaventurada; Las reinas y las concubinas, y la alabaron.

10 C ine este aceasta care se iveşte asemenea zorilor, frumoasă precum luna, pură precum soarele, straşnică asemenea unei oştiri cu steaguri? Sulamita

¿Quién es ésta que se muestra como el alba, Hermosa como la luna, Esclarecida como el sol, Imponente como ejércitos en orden?

11 M -am coborât în grădina cu nuci pentru a admira verdeaţa proaspătă din vale, pentru a vedea dacă a înmugurit viţa şi dacă a înflorit rodiul.

Al huerto de los nogales descendí A ver los frutos del valle, Y para ver si brotaban las vides, Si florecían los granados.

12 Î nainte de a-mi da seama, inima m-a purtat în carele poporului prinţului. Corul

Antes que lo supiera, mi alma me puso Entre los carros de Aminadab.

13 Î ntoarce-te, întoarce-te, Sulamito, întoarce-te, întoarce-te, ca să te putem privi! Iubitul De ce vă uitaţi la Sulamita ca la una care dansează în mijlocul a două cete?

Vuélvete, vuélvete, oh sulamita; Vuélvete, vuélvete, y te miraremos. ¿Qué veréis en la sulamita? Algo como la reunión de dos campamentos.