1 „ Ascultaţi, ceruri, şi voi vorbi. Ascultă, pământule, cuvintele gurii mele.

Escuchad, cielos, y hablaré; Y oiga la tierra los dichos de mi boca.

2 C a ploaia să cadă învăţătura mea şi ca roua să curgă cuvintele mele, ca stropii de ploaie pe verdeaţă şi ca aversele pe iarbă.

Goteará como la lluvia mi enseñanza; Destilará como el rocío mi razonamiento; Como la llovizna sobre la grama, Y como las gotas sobre la hierba;

3 C ăci voi proclama Numele Domnului. Recunoaşte-ţi măreţia Dumnezeului nostru!

Porque el nombre de Jehová proclamaré. Engrandeced a nuestro Dios.

4 E l este Stânca, lucrările Lui sunt desăvârşite, căci toate căile Lui sunt drepte. Dumnezeu este credincios şi în El nu este nedreptate, El este drept şi cinstit.

El es la Roca, cuya obra es perfecta, Porque todos sus caminos son rectitud; Dios de verdad, y sin ninguna iniquidad en él; Es justo y recto.

5 E i s-au stricat; spre ruşinea lor ei nu mai sunt fiii Lui, ci o generaţie pervertită şi necinstită.

La corrupción no es suya; de sus hijos es la mancha, Generación torcida y perversa.

6 A stfel Îl răsplătiţi voi pe Domnul, popor nechibzuit şi neînţelept? Nu este El Tatăl vostru, Creatorul vostru, Cel Ce v-a întocmit şi v-a dat înfăţişare?

¿Así pagáis a Jehová, Pueblo loco e ignorante? ¿No es él tu padre que te creó? El te hizo y te estableció.

7 A duceţi-vă aminte de zilele din trecut. Socotiţi anii care au trecut din generaţie în generaţie. Întrebaţi-i pe părinţii voştri şi vă vor învăţa, pe bătrânii voştri şi vă vor spune.

Acuérdate de los tiempos antiguos, Considera los años de muchas generaciones; Pregunta a tu padre, y él te declarará; A tus ancianos, y ellos te dirán.

8 C ând Cel Preaînalt le-a dat neamurilor moştenirea, când i-a despărţit pe fiii oamenilor, El a aşezat hotarele popoarelor după numărul fiilor lui Israel.

Cuando el Altísimo hizo heredar a las naciones, Cuando hizo dividir a los hijos de los hombres, Estableció los límites de los pueblos Según el número de los hijos de Israel.

9 C ăci partea Domnului este poporul Lui, Iacov este moştenirea Lui.

Porque la porción de Jehová es su pueblo; Jacob la heredad que le tocó.

10 E l l-a găsit într-un ţinut pustiu, într-o singurătate plină de urlete deznădăjduite. L-a înconjurat şi s-a îngrijit de el. L-a apărat ca pe lumina ochilor Lui,

Le halló en tierra de desierto, Y en yermo de horrible soledad; Lo trajo alrededor, lo instruyó, Lo guardó como a la niña de su ojo.

11 a semenea vulturului care îşi scutură cuibul şi zboară deasupra puilor, care îşi deschide aripile, îi ia şi-i poartă pe penele lui.

Como el águila que excita su nidada, Revolotea sobre sus pollos, Extiende sus alas, los toma, Los lleva sobre sus plumas,

12 D omnul a condus singur pe poporul Său şi nu era nici un zeu străin alături de El.

Jehová solo le guió, Y con él no hubo dios extraño.

13 E l l-a urcat pe înălţimile ţării şi l-a hrănit cu roadele câmpului. L-a hrănit cu miere din stâncă şi cu untdelemn din stânca cea mai tare,

Lo hizo subir sobre las alturas de la tierra, Y comió los frutos del campo, E hizo que chupase miel de la peña, Y aceite del duro pedernal;

14 c u iaurtul vitelor şi cu laptele oilor, cu grăsimea mieilor, a berbecilor din Başan şi a ţapilor, cu grăsimea boabelor de grâu. Şi ai băut vin, sângele strugurilor.

Mantequilla de vacas y leche de ovejas, Con grosura de corderos, Y carneros de Basán; también machos cabríos, Con lo mejor del trigo; Y de la sangre de la uva bebiste vino.

15 I eşurun s-a îngrăşat şi s-a împotrivit! Te-ai îngrăşat, ai devenit greu şi mare! El L-a părăsit pe Dumnezeul Care l-a creat şi a respins Stânca mântuirii lui.

Pero engordó Jesurún, y tiró coces (Engordaste, te cubriste de grasa); Entonces abandonó al Dios que lo hizo, Y menospreció la Roca de su salvación.

16 E i L-au făcut gelos prin zeii străini şi L-au mâniat prin urâciuni.

Le despertaron a celos con los dioses ajenos; Lo provocaron a ira con abominaciones.

17 E i au adus jertfe demonilor, nu lui Dumnezeu, unor zei pe care nu-i cunoşteau, zei noi, sosiţi de curând, de care strămoşii voştri nu s-au temut.

Sacrificaron a los demonios, y no a Dios; A dioses que no habían conocido, A nuevos dioses venidos de cerca, Que no habían temido vuestros padres.

18 A ţi părăsit Stânca care v-a creat, aţi uitat pe Dumnezeul Care v-a născut.

De la Roca que te creó te olvidaste; Te has olvidado de Dios tu creador.

19 D omnul a văzut şi i-a dispreţuit; El s-a mâniat pe fiii şi pe fiicele Lui.

Y lo vio Jehová, y se encendió en ira Por el menosprecio de sus hijos y de sus hijas.

20 « Îmi voi ascunde faţa de ei, a zis El, şi voi privi la sfârşitul lor, căci sunt o generaţie pervertită, sunt nişte copii necredincioşi.

Y dijo: Esconderé de ellos mi rostro, Veré cuál será su fin; Porque son una generación perversa, Hijos infieles.

21 M -au provocat la gelozie prin ceea ce nu este Dumnezeu şi M-au mâniat prin idolii lor de nimic. De aceea şi Eu îi voi provoca la gelozie prin ceea ce nu este un popor; îi voi mânia printr-un neam fără pricepere.

Ellos me movieron a celos con lo que no es Dios; Me provocaron a ira con sus ídolos; Yo también los moveré a celos con un pueblo que no es pueblo, Los provocaré a ira con una nación insensata.

22 C ăci focul mâniei Mele s-a aprins şi va arde până în adâncul Locuinţei Morţilor. Va distruge pământul împreună cu recoltele lui şi va arde temeliile munţilor.

Porque fuego se ha encendido en mi ira, Y arderá hasta las profundidades del Seol; Devorará la tierra y sus frutos, Y abrasará los fundamentos de los montes.

23 V oi aduce nenorociri peste ei, voi arunca toate săgeţile Mele împotriva lor;

Yo amontonaré males sobre ellos; Emplearé en ellos mis saetas.

24 v or fi vlăguiţi de foamete, mâncaţi de molimă şi distruşi cu asprime. Voi trimite împotriva lor colţii animalelor sălbatice şi veninul şerpilor.

Consumidos serán de hambre, y devorados de fiebre ardiente Y de peste amarga; Diente de fieras enviaré también sobre ellos, Con veneno de serpientes de la tierra.

25 P e drum vor pieri de sabie, iar în odăi vor pieri de groază. Vor pieri şi tânărul, şi fecioara, şi copilaşul, şi bătrânul.

Por fuera desolará la espada, Y dentro de las cámaras el espanto; Así al joven como a la doncella, Al niño de pecho como al hombre cano.

26 A m zis că îi voi zdrobi şi le voi şterge amintirea printre neamuri,

Yo había dicho que los esparciría lejos, Que haría cesar de entre los hombres la memoria de ellos,

27 d ar mă tem de insultele duşmanilor, ca nu cumva vrăjmaşii lor să se amăgească singuri şi să zică: ‘Tăria mâinilor noastre, şi nu Domnul a făcut toate aceste lucruri!’»

De no haber temido la provocación del enemigo, No sea que se envanezcan sus adversarios, No sea que digan: Nuestra mano poderosa Ha hecho todo esto, y no Jehová.

28 E i sunt un neam lipsit de sfat şi nu mai există discernământ în ei.

Porque son nación privada de consejos, Y no hay en ellos entendimiento.

29 D acă ar fi fost înţelepţi, ar fi înţeles aceasta şi s-ar fi gândit la ceea ce li se va întâmpla.

Ojalá fueran sabios, que comprendieran esto, Y se dieran cuenta del fin que les espera!

30 C um ar fi putut unul să urmărească o mie sau doi să pună pe fugă zece mii, dacă nu i-ar fi vândut Stânca lor şi dacă Domnul nu i-ar fi întemniţat?

¿Cómo podría perseguir uno a mil, Y dos hacer huir a diez mil, Si su Roca no los hubiese vendido, Y Jehová no los hubiera entregado?

31 C ăci stânca lor nu este ca Stânca noastră, chiar şi duşmanii noştri înţeleg aceasta.

Porque la roca de ellos no es como nuestra Roca, Y aun nuestros enemigos son de ello jueces.

32 V iţa lor izvorăşte din via Sodomei şi din câmpiile Gomorei. Strugurii lor sunt plini de venin, iar ciorchinii sunt amari.

Porque de la vid de Sodoma es la vid de ellos, Y de los campos de Gomorra; Las uvas de ellos son uvas ponzoñosas, Racimos muy amargos tienen.

33 V inul lor este venin de şerpi, veninul cobrelor nemiloase.

Veneno de serpientes es su vino, Y ponzoña cruel de áspides.

34 O are nu este păstrat lucrul acesta la Mine şi pecetluit printre comorile Mele?

¿No tengo yo esto guardado conmigo, Sellado en mis tesoros?

35 A Mea este răzbunarea; Eu voi răsplăti! Vine vremea când le vor aluneca picioarele, întrucât zilele distrugerii sunt aproape şi destinul lor se va grăbi.

Mía es la venganza y la retribución; A su tiempo su pie resbalará, Porque el día de su aflicción está cercano, Y lo que les está preparado se apresura.

36 C ăci Domnul Îşi va judeca poporul, dar va avea milă de robii Săi când va vedea că li s-a dus puterea şi că n-a mai rămas nimeni, nici întemniţat, nici liber.

Porque Jehová juzgará a su pueblo, Y por amor de sus siervos se arrepentirá, Cuando viere que la fuerza pereció, Y que no queda ni siervo ni libre.

37 « Unde le sunt zeii, va întreba El, stânca ce le slujea drept adăpost,

Y dirá: ¿Dónde están sus dioses, La roca en que se refugiaban;

38 z eii ce se hrăneau cu grăsimea jertfelor lor şi care beau vinul jertfelor lor de băutură? Să se ridice ca să vă ajute! Să vă ofere un adăpost!

Que comían la grosura de sus sacrificios, Y bebían el vino de sus libaciones? Levántense, que os ayuden Y os defiendan.

39 V edeţi acum că Eu Însumi sunt El! Nu mai există alt dumnezeu în afară de Mine. Eu dau la moarte şi tot Eu aduc la viaţă, Eu zdrobesc şi tot Eu vindec şi nimeni nu poate izbăvi din mâna Mea.

Ved ahora que yo, yo soy, Y no hay dioses conmigo; Yo hago morir, y yo hago vivir; Yo hiero, y yo sano; Y no hay quien pueda librar de mi mano.

40 Î mi ridic mâna spre cer şi declar: Viu sunt Eu pe vecie,

Porque yo alzaré a los cielos mi mano, Y diré: Vivo yo para siempre,

41 c ă Îmi voi ascuţi fulgerul sabiei Mele şi voi începe, cu mâna Mea, să fac judecată. Mă voi răzbuna pe duşmanii Mei şi voi pedepsi pe cei ce Mă urăsc.

Si afilare mi reluciente espada, Y echare mano del juicio, Yo tomaré venganza de mis enemigos, Y daré la retribución a los que me aborrecen.

42 V oi face ca săgeţile Mele să se îmbete de sânge, iar sabia Mea se va hrăni cu carne, cu sângele celor ucişi şi al captivilor, şi cu capetele conducătorilor duşmanilor.»

Embriagaré de sangre mis saetas, Y mi espada devorará carne; En la sangre de los muertos y de los cautivos, En las cabezas de larga cabellera del enemigo.

43 B ucuraţi-vă, neamuri, împreună cu poporul Lui, pentru că El va răzbuna sângele slujitorilor Lui, se va răzbuna pe duşmanii Lui şi va face ispăşire pentru ţara şi poporul Lui.“

Alabad, naciones, a su pueblo, Porque él vengará la sangre de sus siervos, Y tomará venganza de sus enemigos, Y hará expiación por la tierra de su pueblo.

44 D eci Moise a venit împreună cu Iosua, fiul lui Nun, şi a rostit toate cuvintele acestei cântări în auzul poporului.

Vino Moisés y recitó todas las palabras de este cántico a oídos del pueblo, él y Josué hijo de Nun.

45 C ând Moise a terminat de rostit toate cuvintele acestea către întreg Israelul,

Y acabó Moisés de recitar todas estas palabras a todo Israel;

46 l e-a zis: „Puneţi-vă la inimă toate cuvintele pe care eu vi le-am rostit astăzi, astfel încât să porunciţi copiilor voştri să păzească şi să împlinească toate cuvintele acestei Legi.

y les dijo: Aplicad vuestro corazón a todas las palabras que yo os testifico hoy, para que las mandéis a vuestros hijos, a fin de que cuiden de cumplir todas las palabras de esta ley.

47 C ăci nici un cuvânt nu este fără însemnătate, ele sunt viaţa voastră. Prin cuvintele acestea vă veţi lungi zilele în ţara voastră pe care o veţi stăpâni după ce veţi traversa Iordanul.“ Moise priveşte ţara de pe muntele Nebo

Porque no os es cosa vana; es vuestra vida, y por medio de esta ley haréis prolongar vuestros días sobre la tierra adonde vais, pasando el Jordán, para tomar posesión de ella. Se le permite a Moisés contemplar la tierra de Canaán

48 Î n aceeaşi zi Domnul i-a vorbit lui Moise:

Y habló Jehová a Moisés aquel mismo día, diciendo:

49 „ Urcă-te pe muntele Abarim, adică pe muntele Nebo, în ţara Moab, care este înaintea Ierihonului şi priveşte Canaanul pe care Eu îl dau lui Israel în stăpânire.

Sube a este monte de Abarim, al monte Nebo, situado en la tierra de Moab que está frente a Jericó, y mira la tierra de Canaán, que yo doy por heredad a los hijos de Israel;

50 T u vei muri pe muntele pe care te vei urca şi vei fi astfel adăugat la strămoşii tăi, după cum fratele tău Aaron a murit pe muntele Hor şi a fost adăugat la strămoşii lui,

y muere en el monte al cual subes, y sé unido a tu pueblo, así como murió Aarón tu hermano en el monte Hor, y fue unido a su pueblo;

51 d in cauză că aţi fost necredincioşi faţă de Mine înaintea israeliţilor, la apele Meribei din Kadeş, în pustia Ţin, unde nu M-aţi sfinţit în mijlocul lui Israel.

por cuanto pecasteis contra mí en medio de los hijos de Israel en las aguas de Meriba de Cades, en el desierto de Zin; porque no me santificasteis en medio de los hijos de Israel.

52 T u vei vedea pământul promisiunii de la distanţă, dar nu vei intra în ţara pe care o dau poporului Israel.“

Verás, por tanto, delante de ti la tierra; mas no entrarás allá, a la tierra que doy a los hijos de Israel.