1 „ Ascultaţi, ceruri, şi voi vorbi. Ascultă, pământule, cuvintele gurii mele.

Kia whai taringa mai, e nga rangi, a ka korero ahau; whakarongo mai hoki, e te whenua, ki nga kupu a toku mangai:

2 C a ploaia să cadă învăţătura mea şi ca roua să curgă cuvintele mele, ca stropii de ploaie pe verdeaţă şi ca aversele pe iarbă.

Ka kopatapata iho taku whakaako, ano he ua, ka maturuturu iho taku kupu me te tomairangi; me te ua punehunehu ki runga i te tupu hou, me te ua ta ki runga i te tarutaru:

3 C ăci voi proclama Numele Domnului. Recunoaşte-ţi măreţia Dumnezeului nostru!

No te mea ka kauwhautia e ahau te ingoa o Ihowa: waiho te nui i to tatou Atua.

4 E l este Stânca, lucrările Lui sunt desăvârşite, căci toate căile Lui sunt drepte. Dumnezeu este credincios şi în El nu este nedreptate, El este drept şi cinstit.

Ko te Kamaka, tika tonu tana mahi; he whakarite tikanga nei hoki ona huarahi katoa: he Atua pono, kahore ona he, he tika, he tapatahi ia.

5 E i s-au stricat; spre ruşinea lor ei nu mai sunt fiii Lui, ci o generaţie pervertită şi necinstită.

Kua mahi ratou i te kino ki a ia, ehara ratou i te tamariki nana, no ratou te koha; he whakatupuranga maro, parori ke ratou.

6 A stfel Îl răsplătiţi voi pe Domnul, popor nechibzuit şi neînţelept? Nu este El Tatăl vostru, Creatorul vostru, Cel Ce v-a întocmit şi v-a dat înfăţişare?

Ko ta koutou utu ianei tenei ki a Ihowa, e te iwi kuware, e kore nei e mohio? Ehara ianei ia i tou matua, nana koe i hoko? Nana koe i hanga, nana hoki koe i whakau?

7 A duceţi-vă aminte de zilele din trecut. Socotiţi anii care au trecut din generaţie în generaţie. Întrebaţi-i pe părinţii voştri şi vă vor învăţa, pe bătrânii voştri şi vă vor spune.

Kia mahara ki nga ra onamata, whakaarohia nga tau o nga whakatupuranga e maha: ui atu ki tou papa, a mana e whakaatu ki a koe; ki ou kaumatua, a ma ratou e korero ki a koe.

8 C ând Cel Preaînalt le-a dat neamurilor moştenirea, când i-a despărţit pe fiii oamenilor, El a aşezat hotarele popoarelor după numărul fiilor lui Israel.

I ta te Runga Rawa whakaritenga kainga mo nga iwi, i tana wehewehenga i nga tama a te tangata, i whakaturia e ia nga rohe mo nga iwi, me te whakaaro ano ki te tokomaha o nga tama a Iharaira.

9 C ăci partea Domnului este poporul Lui, Iacov este moştenirea Lui.

Ko to Ihowa wahi hoki, ko tana iwi; ko Hakopa hei wahi pumau mona.

10 E l l-a găsit într-un ţinut pustiu, într-o singurătate plină de urlete deznădăjduite. L-a înconjurat şi s-a îngrijit de el. L-a apărat ca pe lumina ochilor Lui,

I kitea ia e ia ki te whenua koraha, ki te tahora tuhea e hamama kau ana; i taiwhiotia ia e ia, i atawhaitia, i tiakina hoki e ia, ano ko te whatupango o tona kanohi:

11 a semenea vulturului care îşi scutură cuibul şi zboară deasupra puilor, care îşi deschide aripile, îi ia şi-i poartă pe penele lui.

Ano he ekara e whakakorikori ana i tana ohanga, e whakapaho ana i runga i ana pi, e roharoha ana ia i ona parirau, e tango ana i a ratou, e waha ana hoki i a ratou i runga i ona parirau:

12 D omnul a condus singur pe poporul Său şi nu era nici un zeu străin alături de El.

Na Ihowa anake ia i arahi, kahore hoki he atua ke i tona taha.

13 E l l-a urcat pe înălţimile ţării şi l-a hrănit cu roadele câmpului. L-a hrănit cu miere din stâncă şi cu untdelemn din stânca cea mai tare,

Nana hoki ia i whakaeke ki nga wahi tiketike o te whenua, hei hoiho mona, a i kai ia i nga hua o te mara; a nana ia i ngongo ai i te honi i roto i te kamaka, i te hinu hoki i roto i te kohatu kiripaka;

14 c u iaurtul vitelor şi cu laptele oilor, cu grăsimea mieilor, a berbecilor din Başan şi a ţapilor, cu grăsimea boabelor de grâu. Şi ai băut vin, sângele strugurilor.

I te pata o te kau, i te waiu hipi, i te ngako reme, i nga hipi toa o te momo o Pahana, i nga koati, me te taupa o nga whatukuhu o te witi; a i inu koe i te waina, i te toto o te karepe.

15 I eşurun s-a îngrăşat şi s-a împotrivit! Te-ai îngrăşat, ai devenit greu şi mare! El L-a părăsit pe Dumnezeul Care l-a creat şi a respins Stânca mântuirii lui.

Nawai a ka whai kiko a Iehuruna, a whana mai ana: kua whai kiko koe, kua tetere, kua ki i te ngako; a whakarerea iho e ia te Atua nana ia i hanga, whakahawea ana ki te Kamaka o tona whakaoranga.

16 E i L-au făcut gelos prin zeii străini şi L-au mâniat prin urâciuni.

Na ratou i mea kia hae ia ki nga atua ke, whakapataritari ana ratou i a ia ki nga mea whakarihariha kia riri.

17 E i au adus jertfe demonilor, nu lui Dumnezeu, unor zei pe care nu-i cunoşteau, zei noi, sosiţi de curând, de care strămoşii voştri nu s-au temut.

Ko a ratou patunga tapu i tapaea e ratou ma nga rewera, ehara nei i te Atua, ma nga atua kihai nei ratou i mohio, he mea puta hou ake nonaianei, kihai nei i wehingia e o koutou matua.

18 A ţi părăsit Stânca care v-a creat, aţi uitat pe Dumnezeul Care v-a născut.

Ko te Kamaka i whanau ai koe ka wareware i a koe, kahore hoki ou mahara ki a Atua nana koe i hanga.

19 D omnul a văzut şi i-a dispreţuit; El s-a mâniat pe fiii şi pe fiicele Lui.

A ka kite a Ihowa, na anuanu ana ia ki a ratou, mo te mahi whakapataritari a ana tama, a ana tamahine.

20 « Îmi voi ascunde faţa de ei, a zis El, şi voi privi la sfârşitul lor, căci sunt o generaţie pervertită, sunt nişte copii necredincioşi.

Na ka mea, Ka huna ahau i toku mata i a ratou, ka titiro atu ahau he aha he mutunga mo ratou: he whakatupuranga parori ke hoki ratou, he tamariki kahore he pono i roto.

21 M -au provocat la gelozie prin ceea ce nu este Dumnezeu şi M-au mâniat prin idolii lor de nimic. De aceea şi Eu îi voi provoca la gelozie prin ceea ce nu este un popor; îi voi mânia printr-un neam fără pricepere.

Na ratou ahau i mea kia hae ki te mea ehara i te Atua; i whakapataritari kia riri ki a ratou mea horihori: na maku ratou e mea kia hae ki te hunga ehara i te iwi; maku ratou e whakapataritari kia riri ki te iwi poauau.

22 C ăci focul mâniei Mele s-a aprins şi va arde până în adâncul Locuinţei Morţilor. Va distruge pământul împreună cu recoltele lui şi va arde temeliile munţilor.

Ka ngiha hoki te ahi i ahau e riri ana, ka toro atu ki te takere ra ano o te reinga, pau ake hoki te whenua, tahuna ana nga turanga o nga maunga.

23 V oi aduce nenorociri peste ei, voi arunca toate săgeţile Mele împotriva lor;

Ka opehia e ahau nga kino ki runga ki a ratou; ka whakapotoa aku pere ki a ratou.

24 v or fi vlăguiţi de foamete, mâncaţi de molimă şi distruşi cu asprime. Voi trimite împotriva lor colţii animalelor sălbatice şi veninul şerpilor.

Ka hemo ratou i te matekai, ka pau hoki i te hana o te wera me te hunanga nui whakaharahara; maku hoki e tuku iho te niho o nga kararehe ki a ratou, me te huwhare whakamate o nga mea e ngoki ana i te puehu.

25 P e drum vor pieri de sabie, iar în odăi vor pieri de groază. Vor pieri şi tânărul, şi fecioara, şi copilaşul, şi bătrânul.

Ko te hoari ki waho whakamate ai, ko te wehi ki roto i nga whare; mana e huna ngatahi te taitama me te taitamahine, te mea ngote u raua ko te tangata hina.

26 A m zis că îi voi zdrobi şi le voi şterge amintirea printre neamuri,

I mea ahau, ka whakamararatia ratou e ahau ki tawhiti, ka meinga e ahau kia mutu te mahara ki a ratou i roto i nga tangata:

27 d ar mă tem de insultele duşmanilor, ca nu cumva vrăjmaşii lor să se amăgească singuri şi să zică: ‘Tăria mâinilor noastre, şi nu Domnul a făcut toate aceste lucruri!’»

Me i kahore ahau te wehi i te ngakau kino o te hoa whawhai, kei pohehe ona hoariri, kei mea ratou, Kua kake to tatou ringa, kahore ano hoki a Ihowa i mea i enei mea katoa.

28 E i sunt un neam lipsit de sfat şi nu mai există discernământ în ei.

He iwi whakaarokore hoki ratou, a kahore he mohio i roto i a ratou.

29 D acă ar fi fost înţelepţi, ar fi înţeles aceasta şi s-ar fi gândit la ceea ce li se va întâmpla.

E, me i tupato ratou, me i mohio ki tenei, me i whakaaro ki to ratou mutunga iho!

30 C um ar fi putut unul să urmărească o mie sau doi să pună pe fugă zece mii, dacă nu i-ar fi vândut Stânca lor şi dacă Domnul nu i-ar fi întemniţat?

Me pehea e whai ai te kotahi i te mano, e whati ai nga mano kotahi tekau i te tokorua, me i kahore ratou i hokona e to ratou Kamaka, i tukua atu hoki e Ihowa?

31 C ăci stânca lor nu este ca Stânca noastră, chiar şi duşmanii noştri înţeleg aceasta.

No te mea ehara to ratou kamaka i te penei me to tatou Kamaka, na o tatou hoariri nei ano te ki.

32 V iţa lor izvorăşte din via Sodomei şi din câmpiile Gomorei. Strugurii lor sunt plini de venin, iar ciorchinii sunt amari.

No te mea ko a ratou waina no te waina o Horoma, no nga mara hoki o Komora: ko a ratou karepe he karepe au kawa, ko a ratou tautau kakati ana:

33 V inul lor este venin de şerpi, veninul cobrelor nemiloase.

Ko ta ratou waina ko te huwhare whakamate o nga tarakona, me te ware ngau kino o nga ahipi.

34 O are nu este păstrat lucrul acesta la Mine şi pecetluit printre comorile Mele?

Kahore ianei tenei i rongoatia ki roto ki ahau, i hiritia hoki ki waenga i aku taonga?

35 A Mea este răzbunarea; Eu voi răsplăti! Vine vremea când le vor aluneca picioarele, întrucât zilele distrugerii sunt aproape şi destinul lor se va grăbi.

Maku nga utu e rapu, maku hoki e ea ai, a te wa e paheke ai o ratou waewae: e tata ana hoki te ra e huna ai ratou, a kei te kaika mai nga mea i whakaritea mo ratou.

36 C ăci Domnul Îşi va judeca poporul, dar va avea milă de robii Săi când va vedea că li s-a dus puterea şi că n-a mai rămas nimeni, nici întemniţat, nici liber.

No te mea ka whakatika a Ihowa i ta tana iwi, ka aroha hoki ki ana pononga; ina kite ia kua riro to ratou kaha, a kahore he mea i toe, i tutakina ki roto, i waiho atu ranei ki waho.

37 « Unde le sunt zeii, va întreba El, stânca ce le slujea drept adăpost,

A ka mea ia, Kei hea o ratou atua, te kamaka i okioki atu ai ratou;

38 z eii ce se hrăneau cu grăsimea jertfelor lor şi care beau vinul jertfelor lor de băutură? Să se ridice ca să vă ajute! Să vă ofere un adăpost!

I kai nei i te ngako o a ratou patunga tapu, i inu hoki i te waina o a ratou ringihanga? Me whakatika ratou ki te awhina i a koutou, kia ai hoki ratou hei kuhunga atu mo koutou.

39 V edeţi acum că Eu Însumi sunt El! Nu mai există alt dumnezeu în afară de Mine. Eu dau la moarte şi tot Eu aduc la viaţă, Eu zdrobesc şi tot Eu vindec şi nimeni nu poate izbăvi din mâna Mea.

Na titiro, ko ahau, ina ko ahau ia, kahore hoki he atua i toku taha: e whakamate ana ahau, a e whakaora ana; i tukitukia e ahau, ko ahau ano e whakamahu ana: kahore hoki he tangata e ora ai tetahi i toku ringa.

40 Î mi ridic mâna spre cer şi declar: Viu sunt Eu pe vecie,

No te mea e totoro atu ana toku ringa ki te rangi, me taku ki ano, I ahau e ora tonu nei,

41 c ă Îmi voi ascuţi fulgerul sabiei Mele şi voi începe, cu mâna Mea, să fac judecată. Mă voi răzbuna pe duşmanii Mei şi voi pedepsi pe cei ce Mă urăsc.

Ki te whakakoia e ahau taku hoari kanapanapa, a ka mau toku ringa ki te whakariterite; ka whakahokia atu e ahau he utu ki oku hoariri, ka ea hoki i ahau ta te hunga e kino ana ki ahau.

42 V oi face ca săgeţile Mele să se îmbete de sânge, iar sabia Mea se va hrăni cu carne, cu sângele celor ucişi şi al captivilor, şi cu capetele conducătorilor duşmanilor.»

Ka whakahaurangitia e ahau aku pere ki te toto, a ka kai taku hoari i te kikokiko; ki te toto o te hunga i patua, o nga herehere, no te mahunga o nga rangatira o te hoariri.

43 B ucuraţi-vă, neamuri, împreună cu poporul Lui, pentru că El va răzbuna sângele slujitorilor Lui, se va răzbuna pe duşmanii Lui şi va face ispăşire pentru ţara şi poporul Lui.“

Kia hari tahi, e nga tauiwi, me tana iwi: ka takitakina hoki e ia te toto o ana pononga, a ka whakahokia he utu ki ona hoariri, ka whakamarie ano ki tona whenua, ki tana iwi.

44 D eci Moise a venit împreună cu Iosua, fiul lui Nun, şi a rostit toate cuvintele acestei cântări în auzul poporului.

Na ka haere mai a Mohi, ka korero i nga kupu katoa o tenei waiata ki nga taringa o te iwi, a ia, me Hohua, me te tama a Nunu.

45 C ând Moise a terminat de rostit toate cuvintele acestea către întreg Israelul,

A ka mutu ta Mohi korero i enei kupu katoa ki a Iharaira katoa:

46 l e-a zis: „Puneţi-vă la inimă toate cuvintele pe care eu vi le-am rostit astăzi, astfel încât să porunciţi copiilor voştri să păzească şi să împlinească toate cuvintele acestei Legi.

Na ka mea ia ki a ratou, Kia anga mai o koutou ngakau ki nga kupu katoa e kauwhautia atu nei e ahau ki a koutou i tenei ra; hei whakahau atu ma koutou ki a koutou tamariki kia puritia, kia mahia, nga kupu katoa o tenei ture.

47 C ăci nici un cuvânt nu este fără însemnătate, ele sunt viaţa voastră. Prin cuvintele acestea vă veţi lungi zilele în ţara voastră pe care o veţi stăpâni după ce veţi traversa Iordanul.“ Moise priveşte ţara de pe muntele Nebo

No te mea ehara tenei i te mea noa iho ki a koutou; ko to koutou oranga hoki ia, a ma tenei mea e roa ai o koutou ra ki te whenua ka whiti atu nei koutou i Horano ki reira ki te tango.

48 Î n aceeaşi zi Domnul i-a vorbit lui Moise:

I korero ano a Ihowa ki a Mohi i taua tino rangi ano, i mea,

49 „ Urcă-te pe muntele Abarim, adică pe muntele Nebo, în ţara Moab, care este înaintea Ierihonului şi priveşte Canaanul pe care Eu îl dau lui Israel în stăpânire.

E piki koe i tenei maunga, i Aparimi, ki Maunga Nepo, i te whenua o Moapa, e anga atu ana ki Heriko; ka titiro atu ki te whenua o Kanaana e hoatu nei e ahau ki nga tama a Iharaira hei kainga:

50 T u vei muri pe muntele pe care te vei urca şi vei fi astfel adăugat la strămoşii tăi, după cum fratele tău Aaron a murit pe muntele Hor şi a fost adăugat la strămoşii lui,

A e mate koe ki runga ki te maunga e piki atu na koe, ka kohia hoki ki tou iwi; ka peratia me Arona, me tou tuakana, i mate ra ki Maunga Horo, a kohia atu ana ki tona iwi:

51 d in cauză că aţi fost necredincioşi faţă de Mine înaintea israeliţilor, la apele Meribei din Kadeş, în pustia Ţin, unde nu M-aţi sfinţit în mijlocul lui Israel.

Mo korua hoki i hara ki ahau i waenganui o nga tama a Iharaira i nga wai o Meripa, i Karehe, i te koraha o Hini; mo korua kihai i whakatapu i ahau i waenganui o nga tama a Iharaira.

52 T u vei vedea pământul promisiunii de la distanţă, dar nu vei intra în ţara pe care o dau poporului Israel.“

Heoi ka kite koe i te whenua i mua i tou aroaro; otiia e kore koe e tae ki reira, ki te whenua e hoatu ana e ahau mo nga tama a Iharaira.