1 Ş i le-a zis: „Adevărat vă spun că sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea înainte de a vedea Împărăţia lui Dumnezeu venind cu putere.“ Schimbarea la faţă

I mea ano ia ki a ratou, He pono taku e mea nei ki a koutou, Tenei ano etahi o te hunga e tu nei, e kore e pangia e te mate, kia kite ra ano i te rangatiratanga o te Atua e haere mai ana i runga i te kaha.

2 D upă şase zile, Isus i-a luat cu Sine pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan şi i-a dus doar pe ei singuri, pe un munte înalt. Acolo I-a fost schimbată înfăţişarea înaintea lor.

A, ka pahure nga ra e ono, ka mau a Ihu ki a Pita, ki a Hemi, ki a Hoani, na kawea ana ratou e ia ki runga ki tetahi maunga tiketike, ko ratou anake: a ka puta ke tona ahua i to ratou aroaro.

3 H ainele Lui au devenit strălucitor de albe, aşa de albe cum nici un înălbitor de pe pământ n-ar fi putut să le facă.

Na kanapa tonu ona kakahu, ma tonu me te hukarere; e kore e taea e te kaihoroi i runga i te whenua te mea kia pera te ma.

4 Ş i iată că li s-au arătat Ilie împreună cu Moise; ei stăteau de vorbă cu Isus.

Na ka puta mai ki a ratou a Iraia raua ko Mohi: e korerorero ana raua ki a Ihu.

5 P etru I-a zis lui Isus: „ Rabbi, este bine să fim aici! Să facem trei corturi: unul pentru Tine, unul pentru Moise şi unul pentru Ilie!“

Na ka oho a Pita, ka mea ki a Ihu, E te Kaiwhakaako, he mea pai kia noho tatou ki konei: na kia hanga e matou etahi wharau kia toru: kia kotahi mou, kia kotahi mo Mohi, kia kotahi mo Iraia.

6 N u ştia ce să zică, căci erau îngroziţi.

Kahore hoki ia i matau ki tana e korero ai; i wehi hoki ratou.

7 U n nor a venit şi i-a acoperit, iar din nor s-a auzit un glas care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit! De El să ascultaţi! “

Na ko tetahi kapua e taumarumaru ana ki runga ki a ratou: a ka puta he reo i te kapua, e mea ana, Ko taku Tama tenei i aroha ai; whakarongo ki a ia.

8 E i s-au uitat deodată în jur, dar n-au mai văzut pe nimeni, decât pe Isus singur cu ei.

A, titiro rawa ake ratou ki tetahi taha, ki tetahi taha, kahore a ratou tangata i kite ai, ko ratou anake, ko Ihu.

9 Î n timp ce coborau de pe munte, Isus le-a poruncit să nu povestească nimănui ceea ce au văzut, până când nu va învia Fiul Omului dintre cei morţi.

A, i a ratou e heke iho ana i te maunga, ka whakatupato ia i a ratou kia kaua e korerotia ki te tangata a ratou i kite ai, kia ara ra ano te Tama a te tangata i te hunga mate.

10 E i au respectat porunca Lui, dar au început să se întrebe ce înseamnă învierea dintre cei morţi.

A i puritia taua kupu e ratou, ka uiui ki a ratou ano, he aha ra te aranga ake i te hunga mate.

11 Ş i L-au întrebat: – De ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie?

A ka ui ratou ki a ia, ka mea, he aha nga karaipi ka mea ai, ko Iraia kia matua puta mai?

12 E l le-a răspuns: – Într-adevăr, Ilie vine primul pentru a restaura toate lucrurile. Totuşi, cum de este scris despre Fiul Omului că El va urma să sufere mult şi să fie dispreţuit?

Na ka whakahoki ia, ka mea ki a ratou, E puta ana ano a Iraia i mua ki te whakatika i nga mea katoa; kua oti ano te tuhituhi mo te Tama a te tangata, kia maha ona mamae, kia whakakahoretia.

13 D ar Eu vă spun că Ilie a şi venit, însă ei au făcut cu el tot ce-au vrut, aşa cum este scris despre el. Ucenicii nu pot vindeca un copil demoniac

Ko taku kupu ia tenei ki a koutou, Kua tae mai ano a Iraia, heoi meatia ana e ratou ki a ia ta ratou i pai ai, nga mea hoki i tuhituhia mona.

14 C ând au ajuns la ceilalţi ucenici, au văzut o mulţime mare în jurul lor şi pe nişte cărturari care discutau aprins cu ei.

A, no to ratou taenga ki nga akonga, ka kite ratou he rahi te hui e karapoti ana i a ratou, me nga karaipi e totohe ana ki a ratou.

15 I mediat ce întreaga mulţime L-a văzut pe Isus, au rămas uimiţi şi au alergat la El să-L salute.

A, kite kau te mano katoa i a ia, ka miharo, a oma ana, oha ana ki a ia.

16 E l i-a întrebat: – Despre ce discutaţi atât de aprins cu ei?

Na ka ui ia ki a ratou, He aha ta koutou e totohe na ki a ratou?

17 U n om din mulţime I-a răspuns: – Învăţătorule, l-am adus la Tine pe fiul meu, care are în el un duh de muţenie.

Na ka whakahoki tetahi i roto i te mano, ka mea, E te Kaiwhakaako, i kawea mai e ahau taku tama ki a koe, he wairua reokore tona;

18 O riunde îl apucă, îl trânteşte la pământ. El face spume la gură, scrâşneşte din dinţi şi devine ţeapăn. Le-am spus ucenicilor Tăi să-l scoată, dar n-au putut.

A, i nga wahi e hopu ai te wairua i a ia, ka taia iho: tutu ana te huka, tetea ana ona niho, a pakoko haere ana: i mea ano ahau ki au akonga kia peia ia ki waho; heoi kihai i taea e ratou.

19 I sus le-a răspuns: – O, generaţie necredincioasă! Până când voi mai fi cu voi? Până când vă voi mai răbda? Aduceţi-l la Mine!

Na ko tana whakahokinga ki a ia, ka mea, E te uri whakaponokore, kia pehea te roa o toku noho ki a koutou? kia pehea te roa o taku manawanui ki a koutou? Kawea mai ki ahau.

20 L -au adus la El. Şi imediat ce L-a văzut pe Isus, duhul i-a provocat copilului spasme. Copilul a căzut la pământ şi se rostogolea, făcând spume la gură.

Na kawea ana mai ia ki a ia: a, i tona kitenga i a ia, na haea tonutia iho ia e te wairua; a hinga ana ia ki te whenua, ka oke, ka huka.

21 I sus l-a întrebat pe tatăl acestuia: – De câtă vreme i se întâmplă aşa? El I-a răspuns: – Din copilărie.

Na ka ui ia ki tona matua, Ka pehea te roa o te mea nei ki a ia? Ka mea ia, No te tamarikitanga:

22 Ş i de multe ori îl aruncă în foc şi în apă, ca să-l omoare... Dar, dacă poţi face ceva, ai milă de noi şi ajută-ne!

He maha ana turakanga i a ia ki te kapura, ki te wai, kia ngaro ai: otira ki te taea e koe te aha ranei, arohaina maua, kia puta tou whakaaro ki a maua.

23 I sus i-a zis: – „Dacă poţi...“?! Toate lucrurile sunt posibile pentru cel care crede!

Ka mea a Ihu ki a ia, Ki te taea e koe te whakapono, ka taea nga mea katoa e te tangata whakapono.

24 I mediat tatăl copilului a strigat zicând: – Cred! Ajută necredinţei mele!

Na karanga tonu mai te matua o te tama, ka mea, E whakapono ana ahau, e te Ariki; kia puta tou whakaaro ki toku whakaponokore.

25 C ând a văzut Isus că mulţimea vine în fuga mare, a mustrat duhul necurat şi i-a zis: „Duh mut şi surd, ţie îţi poruncesc: ieşi afară din el şi să nu mai intri în el!“

A, no te kitenga o Ihu i te mano e oma mai ana, ka riria e ia te wairua poke, ka mea ki a ia, E te wairua reokore, turi, ko taku tenei ki a koe, Puta mai i roto i a ia, kaua ano e tomo ki roto ki a ia a muri ake nei.

26 D uhul a strigat şi apoi a ieşit provocându-i copilului convulsii puternice. Copilul a rămas ca mort, aşa că mulţi ziceau că a murit.

Na hamama ana tera, haehae noa iho ana i a ia, a puta ana mai ki waho: no ka pera taua tangata me te tupapaku, a he tokomaha i mea, Kua mate.

27 I sus însă l-a apucat de mână şi l-a ridicat. Şi el s-a sculat în picioare.

Otira ka mau a Ihu ki tona ringa, ka whakaara i a ia: a ka whakatika ia.

28 C ând a intrat El în casă, fiind doar ei cu Isus, ucenicii L-au întrebat: – Noi de ce n-am putut să-l scoatem?

A, i a ia ka tomo ki te whare, ka ui puku ana akonga ki a ia, he aha matou te ahei ai te pei i a ia ki waho?

29 E l le-a răspuns: – Pe acest soi de demoni nimeni nu-i poate scoate afară, decât prin rugăciune (şi post). Isus vorbeşte din nou despre moartea şi învierea Sa

Ano ra ko ia ki a ratou, E kore e puta noa te pena, ma te inoi anake, ma te nohopuku.

30 A u plecat de acolo şi au trecut prin Galileea. Isus nu voia să ştie nimeni lucrul acesta,

Na ka hapainga e ratou i reira, a haere ana ra waenganui o Kariri; kihai hoki ia i pai kia rangona e tetahi.

31 p entru că îi învăţa pe ucenici şi le zicea: „Fiul Omului urmează să fie trădat în mâinile oamenilor. Ei Îl vor omorî, dar la trei zile după ce-L vor fi omorât, va învia.“

Ko tana hoki i whakaako ai ki ana akonga, i mea ai ki a ratou, Ka tukua te Tama a te tangata ki nga ringa o nga tangata, a ma ratou ia e whakamate; a, ka oti ia te whakamate, ka ara ake i te toru o nga ra.

32 E i însă n-au priceput aceste vorbe şi se temeau să-L întrebe. Cine este cel mai mare?

Na kihai ratou i matau ki taua kupu, ka mataku hoki ki te ui ki a ia.

33 A poi au ajuns în Capernaum. În timp ce se aflau în casă, Isus i-a întrebat: – Despre ce aţi discutat atât de aprins pe drum?

Na ka tae ratou ki Kaperenauma; a, i a ia i roto i te whare, ka ui ia ki a ratou, He aha ta koutou i korerorero ai ki a koutou i te ara?

34 D ar ei tăceau, pentru că pe drum discutaseră aprins unii cu alţii cu privire la cine este cel mai mare dintre ei.

Otiia kihai ratou i kiki: ko ta ratou hoki i kore korero ai ki a ratou i te ara, ko wai te mea nui rawa.

35 I sus S-a aşezat, i-a chemat pe cei doisprezece şi le-a zis: – Dacă vrea cineva să fie primul, trebuie să fie ultimul dintre toţi şi slujitorul tuturor.

Na ka noho ia, ka karanga i te tekau ma rua, ka mea ki a ratou, Ki te whai tetahi kia whiti ko ia hei mua, ka waiho ia hei muri i te katoa, hei kaimahi ma te katoa.

36 I sus a luat un copilaş, l-a pus să stea în mijlocul lor şi, luându-l în braţe, le-a zis:

Na ka mau ia ki tetahi tamaiti nohinohi, a whakaturia ana ki waenganui i a ratou: na ka okooko i a ia, ka mea ki a ratou,

37 – Oricine primeşte astfel de copilaşi în Numele Meu, pe Mine Mă primeşte, iar cel ce Mă primeşte pe Mine, nu Mă primeşte, de fapt, pe Mine, ci pe Cel Ce M-a trimis pe Mine. De partea lui Isus

Ki te manako tetahi ki tetahi o nga tamariki penei, he whakaaro ki toku ingoa, e manako ana ia ki ahau: ki te manako hoki tetahi ki ahau, ehara i ahau tana i manako ai, engari ko toku kaitono mai.

38 I oan I-a zis: – Învăţătorule, noi am văzut pe cineva care scotea demoni în Numele Tău şi l-am oprit, pentru că nu ne urma.

Na ka mea a Hoani ki ia, E te Kaiwhakaako, i kite matou i tetahi e pei rewera ana i runga i tou ingoa: na riria iho e matou, kahore hoki ia e haere tahi me tatou.

39 I sus i-a răspuns: – Nu-l opriţi, căci nu este nimeni care să facă o minune în Numele Meu şi care să Mă poată vorbi de rău imediat după aceea.

Na ka mea a ihu, Kaua ia e riria: ki te mea hoki noku te ingoa e mahi merekara ai tetahi, e kore e hohoro tana korero kino moku.

40 C el care nu este împotriva noastră este de partea noastră.

Ko ia hoki ehara i te hoariri ki a tatou, no tatou ia.

41 I ar cel care vă dă un pahar cu apă în Numele Meu, pentru că sunteţi ai lui Cristos, adevărat vă spun că nu-şi va pierde răsplata. Pricini de păcătuire

Ki te whakainumia koutou e tetahi ki te kapu wai, he whakaaro ki toku ingoa, no te mea no te Karaiti koutou, he pono taku e mea nei ki a koutou, e kore ia e hapa i tona utu.

42 D ar dacă cineva îl face să păcătuiască pe vreunul din aceşti micuţi care cred în Mine, ar fi mai bine pentru el dacă i s-ar atârna de gât o piatră mare de moară şi ar fi aruncat în mare.

Na, ki te mea tetahi kia he tetahi o enei mea nonohi e whakapono nei ki ahau, he pai ke ki a ia me i whakairia tetahi kohatu mira ki tona kaki, a ka maka ia ki te moana.

43 D acă mâna ta te face să păcătuieşti, taie-o! Este mai bine pentru tine să intri în viaţă ciung, decât să ai două mâini şi să mergi în Gheenă, în focul care nu poate fi stins,

Na, ki te he koe i tou ringa, poutoa: pai ke hoki mou te tomo mutu ki te ora i te maka ringaruatia ki Kehena, ki te kapura e kore e tineia:

44 ( unde viermele nu moare şi focul nu se stinge).

Ki te wahi e kore ai e mate to ratou kutukutu, ki te kapura e kore e e tineia.

45 Ş i dacă piciorul tău te face să păcătuieşti, taie-l! Este mai bine pentru tine să intri în viaţă şchiop, decât să ai două picioare şi să fii aruncat în Gheenă,

Ki te he ano koe i tou waewae, poutoa: pai ke hoki mou te tomo kopa ki te ora i te maka waewaeruatia ki Kehena,

46 ( unde viermele nu moare şi focul nu se stinge).

Ki te wahi e kore ai e mate to ratou kutukutu, ki te kapura e kore e tineia.

47 D acă ochiul tău te face să păcătuieşti, scoate-l! Este mai bine pentru tine să intri în Împărăţia lui Dumnezeu având un singur ochi, decât să ai doi ochi şi să fii aruncat în Gheenă,

A, ki te he koe i tou kanohi, maka atu: pai ke hoki mou te tomo kanohi tahi ki te rangatiratanga o te Atua i te maka kanohiruatia ki Kehena:

48 u nde viermele nu moare şi focul nu se stinge.

Ki te wahi e kore ai e mate to ratou kutukutu, ki te kapura e kore e tineia.

49 C ăci orice om va fi sărat cu foc (şi orice jertfă va fi sărată cu sare).

Ta te mea ka totea nga tangata katoa ki te kapura.

50 S area este bună, dar dacă sarea devine fără gust, prin ce o veţi face din nou sărată?! Aveţi deci sare în voi înşivă şi trăiţi în pace unii cu alţii!“

He pai te tote: otira ki te pirau te tote, ma te aha e whai tikanga tote ai? Kia whai tote i roto i a koutou, kia mau hoki te rongo a tetahi ki tetahi.