1 D upă ce a terminat Isus de spus toate aceste cuvinte în auzul poporului, a intrat în Capernaum.

A, no ka mutu enei kupu katoa ana, me te whakarongo ano te iwi, ka tomo ia ki Kaperenauma.

2 U n sclav al unui centurion, pe care acesta îl aprecia, era bolnav, aproape de moarte.

Na e mate ana te pononga a tetahi keneturio, meake marere, ko tana hoki i matenui ai.

3 C ând centurionul a auzit despre Isus, i-a trimis la El pe nişte bătrâni ai iudeilor, ca să-I ceară să vină şi să-i vindece sclavul.

A, no tona rongonga i a Ihu, ka tono mai ki a ia etahi kaumatua o nga Hurai, hei mea ki a ia kia haere ki te whakaora i tana pononga.

4 E i au venit la Isus şi L-au rugat stăruitor, spunând: „Este vrednic să-i îndeplineşti această cerere,

A, i to ratou taenga ki a Ihu, he kaha ta ratou inoi, ka mea, he pai te tangata e meatia ai tenei e koe:

5 c ăci iubeşte neamul nostru şi el ne-a construit sinagoga!“

E aroha ana hoki ia ki to tatou iwi, nana hoki i hanga te whare karakia mo matou.

6 I sus a plecat împreună cu ei, dar n-ajunsese prea departe de casă când centurionul i-a trimis pe prietenii lui ca să-I spună: „Doamne, nu Te mai deranja, căci eu nu sunt vrednic să intri sub acoperişul Meu!

Na haere tahi ana a Ihu me ratou. A, i a ia kahore nei i matara i te whare, ka tono te keneturio i etahi hoa ki a ia, ka mea ki a ia, E te Ariki, kei maumau ngenge noa koe: ehara hoki ahau i te tikanga tangata e haere ake ai koe ki raro i toku tu anui:

7 D e aceea nici nu m-am considerat vrednic să vin eu însumi la Tine! Ci spune un cuvânt pentru ca sclavul meu să poată fi vindecat!

Koia te tae ai toku aro ki te haere atu ki a koe: engari kia puaki mai tau kupu, a ka ora taku pononga.

8 C ăci şi eu, la rândul meu, sunt un om pus sub autoritate şi am şi eu soldaţi în subordinea mea. Când spun unuia: «Du-te!», el se duce, iar când spun altuia: «Vino!», el vine. De asemenea, când spun sclavului meu: «Fă cutare lucru!», el îl face.“

He tangata hoki ahau e whakahaua ana, he hoia ano aku hei whakahaunga maku, na ka mea ahau ki tenei, Haere, a ka haere; ki tetahi atu hoki, Haere mai, a ka haere mai; ki taku pononga ano hoki, Meatia tenei, a ka meatia e ia.

9 I sus s-a mirat de centurion când a auzit aceste lucruri şi S-a întors spre mulţimea care-L urma, zicând: „Vă spun că nici chiar în Israel n-am găsit o credinţă aşa de mare!“

A, i te rongongo o Ihu ki enei mea, ka miharo ki a ia, ka tahuri, ka mea ki te mano e aru ana i a ia, Ko taku kupu tenei ki a koutou, kahore ano ahau i kite i te whakapono hei rite mo tenei te nui, ahakoa i roto i a Iharaira.

10 C ând cei trimişi s-au întors acasă, l-au găsit pe sclav însănătoşit. Învierea fiului văduvei din Nain

A, rokohanga atu e te hunga i tonoa, i to ratou hokinga atu ki te whare, kua ora te pononga ra.

11 C urând după aceea, Isus S-a dus într-o cetate, numită Nain, iar ucenicii Lui şi o mare mulţime de oameni au mers cu El.

Na i muri tata iho ka haere ia ki tetahi pa, ko Naina te ingoa: a i haere tahi ana akonga me ia, he rahi hoki te hui.

12 C ând S-a apropiat de poarta cetăţii, tocmai era dus la mormânt un mort, singurul fiu al mamei lui, care era văduvă. O mulţime destul de mare de oameni din cetate erau împreună cu ea.

A, ka whakatata ia ki te kuwaha o te pa, na, he tupapaku tera e kauhoatia ana mai, he huatahi na tona whaea, a he poutaru tera: he tokomaha o te pa e haere tahi ana me ia.

13 C ând Domnul a văzut-o, I s-a făcut milă de ea şi i-a zis: „Nu plânge!“

A, i te kitenga o te Ariki i a ia, ka aroha ki a ia, ka mea ki a ia, Kaua e tangi.

14 A poi S-a dus şi a atins sicriul, iar cei care-l duceau s-au oprit. Isus a zis: „Tinere, ţie îţi vorbesc: ridică-te!“

Na ka whakatata ia, ka pa ki te kauhoa: a tu tonu nga kaikauhoa. Na ko tana meatanga, E tama, ko taku kupu tenei ki a koe, E ara.

15 M ortul s-a ridicat şi a început să vorbească, iar Isus l-a dat mamei sale.

Na ka noho te tupapaku ki runga, ka anga ka korero. A hoatu ana ia e ia ki tona whaea.

16 P e toţi i-a cuprins frica şi Îl slăveau pe Dumnezeu, zicând: „Un mare profet s-a ridicat între noi!“ şi „Dumnezeu a venit în ajutorul poporului Său!“

Na ka tau te wehi ki a ratou katoa: ka whakakororia i te Atua, ka mea, Kua puta ake i roto i a tatou he poropiti nui; A, kua titiro mai hoki te Atua ki tana iwi.

17 V estea aceasta despre El s-a răspândit în toată Iudeea şi în toate împrejurimile. Isus şi Ioan Botezătorul

Na haere ana tenei korero mona puta noa i huria, i nga wahi patata katoa ano hoki.

18 U cenicii lui Ioan l-au anunţat pe acesta despre toate aceste lucruri. Ioan i-a chemat pe doi dintre ucenicii săi

A ka korerotia enei mea katoa ki a Hoani e ana akonga.

19 ş i i-a trimis la Domnul ca să-L întrebe: „Tu eşti Cel Care urma să vină sau trebuie să aşteptăm pe altul?“

Na ka karangatia e Hoani etahi o ana akonga tokorua, ka tonoa ki te Ariki, mea ai, Ko koe ranei tera e haere mai ana? me tatari ranei tatou ki tetahi atu?

20 E i au venit deci la Isus şi I-au zis: – Ioan Botezătorul ne-a trimis la Tine să Te întrebăm: „Tu eşti Cel Care urma să vină sau trebuie să aşteptăm pe altul?“

A, no te taenga mai o aua tangata ki a ia, ka mea, Kua tonoa mai maua e Hoani Kaiiriiri ki a koe, mea ai, Ko koe ranei tera e haere mai ana? me tatari ranei tatou ki tetahi atu?

21 C hiar în clipa aceea Isus i-a vindecat pe mulţi de boli, de chinuri şi de duhuri rele şi multor orbi le-a dăruit vederea.

I taua wa pu ano he tokomaha te hunga i whakaorangia e ia i nga turorotanga, i nga mate, i nga wairua kino; he tokomaha nga matapo i meinga kia kite.

22 I sus le-a răspuns: – Duceţi-vă şi spuneţi-i lui Ioan ceea ce aţi văzut şi aţi auzit: orbii văd, şchiopii umblă, leproşii sunt curăţiţi, surzii aud, morţii sunt înviaţi, iar săracilor li se vesteşte Evanghelia.

A ka whakahoki ia, ka mea ki a raua, Haere korerotia ki a Hoani nga mea e kite nei, e rongo nei korua; ko nga matapo e titiro ana, ko nga kopa e haereere ana, ko nga repera kua ma, ko nga turi e rongo ana, ko nga tupapaku e whakaarahia ana, e ka uwhautia ana te rongopai ki te hunga rawakore;

23 F ericit este cel care nu se poticneşte în Mine!

Na ka koa te tangata e kore e he ki ahau.

24 D upă ce au plecat mesagerii lui Ioan, Isus a început să le vorbească mulţimilor despre Ioan: „Ce aţi ieşit să vedeţi în pustie? O trestie clătinată de vânt?

A, no te rironga atu o nga karere a Hoani, ka timata ia ki te korero ki te mano mo Hoani, I haere atu koutou ki te koraha kia kite i te aha? I te kakaho e whakangaueuetia ana e te hau?

25 A tunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un om îmbrăcat în haine fine? Iată că cei ce poartă haine deosebite şi trăiesc în lux sunt în palate!

Ano ra, i haere koutou kia kite i te aha? I te tangata he kakahu maeneene ona? Na, kei nga whare kingi te hunga i nga kakahu whakapaipai, i nga kai papai.

26 A tunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un profet? Vă spun că da, şi chiar mai mult decât un profet!

Ano ra, i haere koutou kia kite i te aha? I te poropiti? Ae ra, ko taku kupu tenei ki a koutou, tera atu i te poropiti.

27 A cesta este cel despre care a fost scris: «Iată, îl trimit înaintea feţei Tale pe solul Meu, care va pregăti calea înaintea Ta!»

Mona te mea kua tuhituhia nei, Na, ka tonoa e ahau taku karere ki mua i tou aroaro, mana e whakapai tou huarahi i mua i a koe.

28 V ă spun că, între cei născuţi din femei, nu este nici unul mai mare decât Ioan. Totuşi, cel mai mic în Împărăţia lui Dumnezeu este mai mare decât el.“

Ko taku kupu hoki tenei ki a koutou, Kahore he poropiti nui atu i a Hoani Kaiiriiri i roto i nga whanau a te wahine; heoi rahi ake i a ia te nohinohi rawa o te rangatiratanga o te Atua.

29 T ot poporul care L-a auzit, chiar şi colectorii de taxe, au recunoscut dreptatea lui Dumnezeu, fiindcă fuseseră botezaţi cu botezul lui Ioan.

Na, i to ratou rongonga ai, whakatikaia ana ta te Atua e te hunga katoa i rongo, e nga pupirikana ano, i iriiria hoki ratou ki te iriiri a Hoani.

30 Î nsă fariseii şi experţii Legii au respins planul lui Dumnezeu pentru ei înşişi, nelăsându-se botezaţi de el.

Ko nga Parihi ia ratou ko nga kaiwhakaako o te ture i whakakahore i ta te Atua whakaaro ki a ratou, kihai nei ratou i iriiria e ia.

31 „ Aşadar, cu cine îi voi asemăna pe oamenii acestei generaţii şi cu cine seamănă ei?

Me whakarite e ahau nga tangata o tenei whakapaparanga ki te aha? he rite ratou ki te aha?

32 E i sunt ca nişte copii care stau în piaţă şi strigă unii la alţii: «V-am cântat din fluier, dar n-aţi dansat; v-am cântat de jale, dar n-aţi bocit!»

He rite ki nga tamariki e noho ana i te kainga hokohoko, e karanga ana ki a ratou ano, e mea ana, Whakatangi noa matou i te putorino ki a koutou, a kahore koutou i kanikani; aue noa matou ki a koutou, na, kahore koutou i tangi.

33 C ăci a venit Ioan Botezătorul, nici mâncând pâine, nici bând vin, iar voi ziceţi: «Are demon!»

I haere mai hoki a Hoani Kaiiriiri, kihai i kai taro, kihai i inu waina; heoi ka mea koutou, he rewera tona.

34 A venit Fiul Omului mâncând şi bând, iar voi ziceţi: «Iată un om mâncăcios şi băutor de vin, un prieten al colectorilor de taxe şi al păcătoşilor!»

I haere mai te Tama a te tangata me te kai, me te inu; a ka mea koutou, Na, he tangata kakai, he tangata inu waina, he hoa no nga pupirikana, no nga tangata hara!

35 T otuşi, înţelepciunea este îndreptăţită prin toţi copiii ei.“ Femeia păcătoasă şi pilda cu cei doi datornici

Otira e whakatikaia ana te whakaaro nui e ana tamariki katoa.

36 U nul dintre farisei L-a rugat pe Isus să mănânce cu el. Isus a intrat în casa fariseului şi S-a aşezat să mănânce.

Na ka mea tetahi o nga Parihi ki a ia kia kai tahi raua. A ka tomo ia ki te whare o te Parihi, ka noho.

37 Ş i iată că o femeie păcătoasă din cetate, aflând că El era la masă în casa fariseului, a adus un vas de alabastru plin cu parfum.

Na tera tetahi wahine hara o te pa ka mohio, kei te whare o te Parihi ia e noho ana; na ka kawea mai e ia tetahi pouaka kohatu, he hinu i roto,

38 S tând în spate, la picioarele lui Isus, şi plângând, ea a început să-I stropească picioarele cu lacrimile ei şi să le şteargă cu părul ei; şi-I săruta picioarele şi I le ungea cu parfum.

A tu tangi ana i muri i ona waewae, ka anga ka whakamakuku i ona waewae ki ona roimata, ka muru ki nga makawe o tona matenga, ka kihi i ona waewae, ka whakawahi ki te hinu kakara.

39 C ând a văzut acest lucru, fariseul care-L chemase la masă şi-a zis: „Dacă Acesta ar fi profet, ar şti cine şi ce fel de femeie este cea care-L atinge, ar şti că este o păcătoasă!“

Na, i te kitenga o te Parihi nana ra ia i karanga, ka korero i roto i a ia, ka mea, Me he poropiti tenei, kua matau ia ki te wahine e pa nei ki a ia, tona peheatanga: he wahine hara hoki.

40 I sus i-a zis: – Simon, am ceva să-ţi spun! – Spune, Învăţătorule! a răspuns el.

Na ka korero a Ihu, ka mea ki a ia, E Haimona, he kupu taku ki a koe. Ka mea ia, Korero, e te Kaiwhakaako.

41 – Un anume cămătar avea doi datornici. Unul îi datora cinci sute de denari, iar celălalt, cincizeci.

Na, tokorua nga tangata i a raua te moni a tetahi kaituku moni: e rima rau nga pene i tetahi, e rima tekau i tetahi.

42 F iindcă n-aveau cu ce să plătească, i-a iertat pe amândoi. Prin urmare, care dintre ei îl va iubi mai mult?

I te kore nga mea a raua hei whakautu, whakarerea noatia ana e ia ki a raua: tena, ko wai o raua e tino nui tona aroha ki a ia?

43 S imon I-a răspuns: – Presupun că acela căruia i-a iertat mai mult! Isus i-a zis: – Ai judecat drept.

Na ka whakahoki a Haimona, ka mea, Ki toku whakaaro, ko te tangata nana te mea nui i whakarerea noatia atu. Na ko tana meatanga ki a ia, Tika rawa tau.

44 A poi, întorcându-Se către femeie, i-a zis lui Simon: – Vezi femeia aceasta? Eu am intrat în casa ta şi tu nu Mi-ai dat apă pentru spălat picioarele, dar ea Mi-a stropit picioarele cu lacrimile ei şi Mi le-a şters cu părul ei.

Na ka tahuri ia ki te wahine, ka mea ki a Haimona, E kite ana koe i tenei wahine? I haere mai ahau ki roto ki tou whare, kahore i homai e koe he wai mo oku waewae; nana ia i whakamakuku oku waewae ki ona roimata, a murua iho ki nga makawe o tona matenga.

45 T u nu Mi-ai dat sărutare, dar ea, de când am intrat, nu încetează să-Mi sărute picioarele.

Kihai koe i kihi i ahau: tena ko ia, mai o toku taenga mai, kahore ano i tamutu te kihi o oku waewae.

46 T u nu Mi-ai uns capul cu untdelemn, dar ea Mi-a uns picioarele cu parfum.

Kihai ko i whakawahi i toku matenga ki te hinu; nana ia oku waewae i whakawahi ki te hinu.

47 D e aceea îţi spun că păcatele ei cele multe sunt iertate, căci a iubit mult. Dar cel căruia i se iartă puţin, iubeşte puţin.

Koia ahau ka mea nei ki a koe, Kua murua ona tini hara; he nui hoki tona aroha; ko te tangata ia he iti nga mea i murua, ka iti ano tona aroha.

48 A poi i-a zis femeii: „Păcatele îţi sunt iertate!“

A ka mea ia ki a ia, Kua murua ou hara.

49 C ei ce mâncau la masă împreună cu El au început să-şi zică între ei: „Cine este Acesta Care iartă şi păcatele?!“

Na ka anga ona hoa noho ka korero ki a ratou ano, Ko wai tenei, muru rawa hoki i nga hara?

50 D ar El i-a zis femeii: „Credinţa ta te-a mântuit. Du-te în pace!“

Na ko tana meatanga ki te wahine, Na tou whakapono koe i ora ai; haere marie.