1 A doni-Ţedek, regele Ierusalimului, a auzit că Iosua capturase cetatea Ai şi o distrusese de tot, că-i făcuse cetăţii Ai şi regelui ei la fel cum îi făcuse Ierihonului şi regelui lui şi că locuitorii Ghivonului încheiaseră pace cu Israel şi erau în mijlocul lor.

A, ka rongo a Aronitereke, te kingi o Hiruharama, kua horo a Hai i a Hohua, a kua whakangaromia hoki e ia; a ko tana i mea ai ki Heriko, ki tona kingi, ko tana hoki tera i mea ai ki Hai, ki tona kingi; a kua houhia e nga tangata o Kipeono te rong o ki a Iharaira, kua noho hoki ki waenganui i a ratou;

2 A tunci a fost cuprins de frică, fiindcă Ghivon era o cetate mare, asemenea unei cetăţi regale. Era mai mare chiar decât Ai şi toţi bărbaţii ei erau războinici.

Na tino wehi ana ratou; no te mea he pa nui a Kipeono, pera me tetahi o nga pa rangatira, he nui atu hoki i Hai, a ko ona tangata katoa he toa.

3 A doni-Ţedek, regele Ierusalimului, le-a trimis un mesaj lui Hoham, regele Hebronului, lui Piram, regele Iarmutului, lui Iafia, regele Lachişului şi lui Debir, regele Eglonului, spunându-le:

Na ka tono tangata a Aronitereke kingi o Hiruharama ki a Hohama kingi o Heperona, ki a Pirama kingi o Iaramuta, ki a Tapia kingi o Rakihi, ratou ko Repiri kingi o Ekerona, ka mea,

4 „ Veniţi şi ajutaţi-mă să atac Ghivonul, fiindcă a făcut pace cu Iosua şi cu israeliţii.“

Haere mai ki ahau, hei awhina moku, kia patua ai e tatou a Kipeono, mo ratou i hohou i te rongo ki a Hohua ratou ko nga tama a Iharaira.

5 C ei cinci regi ai amoriţilor – regele Ierusalimului, regele Hebronului, regele Iarmutului, regele Lachişului şi regele Eglonului – şi-au unit forţele şi, împreună cu toată oştirea lor, şi-au aşezat tabăra lângă Ghivon şi au început lupta împotriva lui.

Na huihui ana, haere mai ana nga kingi tokorima o nga Amori, te kingi o Hiruharama, te kingi o Heperona, te kingi o Iaramuta, te kingi o Rakihi, te kingi o Ekerona, ratou ko a ratou taua katoa, a whakapae ana i Kipeono, tatau ana i reira.

6 G hivoniţii au apelat atunci la Iosua, aflat în tabăra de la Ghilgal: „Nu-i părăsi pe slujitorii tăi!“ au trimis ei să i se spună lui Iosua. „Grăbeşte-te şi salvează-ne! Ajută-ne, căci toţi regii amoriţi care locuiesc în regiunea muntoasă şi-au unit forţele împotriva noastră!“

Na ka tono tangata nga tangata o Kipeono ki a Hohua ki te puni, ki Kirikara, ka mea, Kei puhoi mai tou ringa ki au pononga; hohoro te haere mai ki a matou, ki te whakaora i a matou, awhinatia mai hoki matou; no te mea kua rupeke mai nga kingi kat oa o nga Amori e noho ana i nga maunga ki a matou.

7 I osua a pornit din Ghilgal în fruntea întregii oştiri şi a tuturor vitejilor.

Na haere atu ana a Hohua i Kirikara, ratou tahi ko te hunga hapai patu katoa, me nga tangata maia katoa.

8 „ Nu te teme de ei, i-a spus Domnul lui Iosua, căci i-am dat în mâna ta şi nici unul nu-ţi va putea sta împotrivă!“

Na ka mea a Ihowa ki a Hohua, Kaua e wehi i a ratou: kua hoatu hoki ratou e ahau ki tou ringa, a e kore tetahi tangata o ratou e tu ki tou aroaro.

9 I osua i-a atacat pe neaşteptate, după ce a mărşăluit toată noaptea de la Ghilgal.

Na huakina tatatia ana ratou e Hohua; i haere ake hoki ia i Kirikara i te po.

10 D omnul i-a făcut să intre în panică înaintea lui Israel, care i-a învins şi a reuşit astfel o mare victorie la Ghivon. Israeliţii i-au urmărit pe drumul care urcă la Bet-Horon, nimicindu-i pe drum până la Azeka şi pâna la Makkeda.

Na meinga ana ratou e Ihowa kia pororaru i mua i a Iharaira, a patua ana ratou e ia ki Kipeono, he nui te parekura, a whaia ana ratou e ia i te huarahi e haere ana ki runga ki Petehorono, na tukitukia ana ratou a tae noa ki Ateka, a Makera atu a na.

11 Î n timp ce fugeau dinaintea lui Israel, pe drumul care cobora de la Bet-Horon spre Azeka, Domnul a făcut să cadă din cer asupra lor pietre mari de grindină şi ei au murit. Cei care au fost nimiciţi de pietrele grindinei au fost în număr mai mare decât cei ucişi cu sabia de către israeliţi.

A, i a ratou e rere ana i te aroaro o Iharaira, i te hekenga iho ki Petehorono, na ka maka iho e Ihowa he kohatu nunui i te rangi ki runga ki a ratou a tae noa ki Ateka, na mate ana ratou: hira ake nga tangata i mate i nga nganga kohatu i nga me a i patua e nga tama a Iharaira ki te hoari.

12 Î n ziua în care Domnul i-a dat pe amoriţi în mâna lui Israel, Iosua s-a adresat Domnului în prezenţa lui Israel: „Soare, rămâi nemişcat deasupra Ghivonului şi lună, rămâi peste valea Aialon.“

Katahi ka korero a Hohua ki a Ihowa i te ra i homai ai e Ihowa nga Amori ki te aroaro o nga tama a Iharaira, ka mea hoki i te tirohanga mai o Iharaira, Kati mai koe, e te ra, i runga i Kipeono; me koe hoki, e te marama, ki te raorao o Atarono.

13 S oarele a rămas nemişcat, iar luna s-a oprit până când poporul s-a răzbunat pe duşmanii lui. Nu este scris lucrul acesta şi în Cartea lui Iaşar ? Soarele a rămas nemişcat în mijlocul cerului şi nu s-a grăbit să apună timp de aproape o zi.

Na mau tonu mai te ra, tu tonu mai hoki te marama, a whiwhi noa te iwi ki te utu i o ratou hoariri. Kahore ianei tenei mea i tuhituhia ki te pukapuka a Tahera? Tu ana tera te komaru i waenganui o te rangi, kahore ano hoki i hohoro te heke a rite noa tetahi ra tuturu.

14 N u a mai fost nici o zi ca aceea, nici înainte, nici după, o zi în care Domnul să fi ascultat glasul unui om; fiindcă Domnul lupta pentru Israel.

Na kahore he rite mo taua ra i mua atu, i muri mai ranei, i rongo ai a Ihowa ki te reo tangata: i whawhai hoki a Ihowa mo Iharaira.

15 A poi Iosua şi oştirea lui Israel s-au întors în tabăra de la Ghilgal.

Na hoki ana a Hohua ratou tahi ko Iharaira katoa ki te puni, ki Kirikara.

16 C ei cinci regi însă fugiseră şi se ascunseseră într-o peşteră la Makkeda.

Ko aua kingi tokorima ia i rere, a piri ana ki roto ki tetahi ana i Makera.

17 C ând i s-a spus lui Iosua că cei cinci regi au fost găsiţi ascunşi într-o peşteră la Makkeda,

A ka korerotia ki a Hohua, i meatia, Kua kitea nga kingi tokorima, kei te ana i Makera e piri ana.

18 a cesta a zis: „Rostogoliţi nişte pietre mari la gura peşterii şi puneţi acolo nişte oameni ca să-i păzească!

Na ka mea a Hohua, Hurihia atu etahi kohatu nunui ki te kuwaha o te ana, whakanohoia hoki etahi tangata ki reira hei tiaki i a ratou.

19 V oi însă nu vă opriţi, ci continuaţi să-i urmăriţi pe duşmanii voştri şi să-i loviţi din urmă până îi veţi nimici! Nu-i lăsaţi să intre în cetăţile lor, căci Domnul, Dumnezeul vostru, a hotărât să îi dea în mâna voastră.“

Ko koutou ia kaua hei tu; whaia o koutou hoariri, patua te hiku o ratou; kaua hoki ratou e tukua kia tapoko ki roto ki o ratou pa: he mea hoki kua homai ratou e Ihowa, e to koutou Atua, ki to koutou ringa.

20 I osua şi israeliţii au reuşit nimicirea lor, lovindu-i până i-au distrus de tot. Au scăpat doar câţiva, aceştia adăpostindu-se în cetăţile fortificate.

A, no ka mutu i a Hohua ratou ko nga tama a Iharaira te patu i a ratou, he nui rawa te parekura a poto noa ratou, ko nga morehu o ratou i toe i riro ki roto ki nga pa whai taiepa,

21 Î ntreaga oştire s-a întors apoi în siguranţă la Iosua, în tabăra de la Makkeda şi nimeni nu a îndrăznit să rostească nici măcar un cuvânt împotriva israeliţilor.

Na hoki marie ana te iwi katoa ki a Hohua, ki te puni, ki Makera: kihai rawa hoki i oraora te arero o tetahi tangata ki tetahi o nga tama a Iharaira.

22 I osua a zis atunci: „Eliberaţi intrarea peşterii şi scoateţi-i afară la mine pe cei cinci regi dinăuntrul ei!“

Katahi ka mea a Hohua, Uakina te kuwaha o te ana, whakaputaina mai hoki ki ahau i te ana nga kingi tokorima na.

23 E i au făcut întocmai: i-au scos afară din peşteră pe cei cinci regi, şi anume pe regele Ierusalimului, pe regele Hebronului, pe regele Iarmutului, pe regele Lachişului şi pe regele Eglonului.

Na peratia ana e ratou, whakaputaina mai ana e ratou ki a ia i te ana aua kingi tokorima, te kingi o Hiruharama, te kingi o Heperona, te kingi o Iaramuta, te kingi o Rakihi, me te kingi o Ekerona.

24 D upă ce au fost aduşi aceşti regi înaintea lui Iosua, acesta a convocat oştirea lui Israel şi le-a zis conducătorilor oştirii care fuseseră cu el la luptă: „Apropiaţi-vă şi puneţi-vă picioarele pe gâturile acestor regi!“ Ei s-au apropiat şi şi-au pus picioarele pe gâturile lor.

A, ka oti aua kingi te whakaputa mai e ratou ki a Hohua, ka karanga a Hohua ki nga tangata katoa o Iharaira, a ka mea ki nga rangatira o nga tangata hapai patu i haere tahi me ia, Whakatata mai, e tu o koutou waewae ki runga ki nga kaki o enei k ingi. Na whakatata ana mai ratou, tu ana o ratou waewae ki runga ki o ratou kaki.

25 I osua le-a mai zis: „Nu vă temeţi şi nu vă descurajaţi! Fiţi tari şi curajoşi, fiindcă astfel va face Domnul tuturor duşmanilor voştri împotriva cărora veţi lupta.“

I mea ano a Hohua ki a ratou, Kaua koutou e wehi, kaua hoki e pawera, kia kaha, kia toa: no te mea ka peneitia e Ihowa o koutou hoariri katoa e whawhai nei koutou ki a ratou.

26 A poi Iosua i-a lovit şi i-a omorât, după care i-a spânzurat de cinci copaci şi i-a lăsat atârnaţi acolo până seara.

A muri iho ka patua ratou e Hohua, ka whakamatea, a whakairihia ake ratou ki runga ki nga rakau e rima: na iri ana ratou i runga i nga rakau a ahiahi noa.

27 L a apusul soarelui Iosua a poruncit să fie coborâţi din copaci şi să fie aruncaţi în peştera în care se ascunseseră. La gura peşterii au pus nişte pietre mari care au rămas acolo până în ziua de azi.

Na i te wa o te tonga o te ra ka whakahaua e Hohua kia tangohia ki raro o nga rakau, kia maka hoki ki roto ki te ana i piri ai ratou, kia whakatakotoria hoki etahi kohatu nunui ki te kuwaha o te ana; e takoto mai nei a taea noatia tenei ra.

28 Î n aceeaşi zi, Iosua a cucerit Makkeda şi a trecut-o prin ascuţişul sabiei. L-a ucis pe regele ei şi i-a nimicit cu desăvârşire pe toţi oamenii care erau în ea, nelăsând nici un supravieţuitor. I-a făcut regelui din Makkeda la fel cum îi făcuse regelui din Ierihon.

A horo ana i a Hohua a Makera i taua rangi ano, patua iho ana hoki e ia ki te mata o te hoari, me tona kingi ano; i whakangaromia rawatia ratou e ia me nga wairua katoa i roto, kahore he morehu i mahue i a ia: a peratia ana e ia te kingi o Maker a me tana i mea ai ki te kingi o Heriko.

29 A poi, din Makkeda, Iosua împreună cu toată oştirea au pornit spre Libna şi au început lupta împotriva Libnei.

Na haere atu ana a Hohua ratou tahi ko Iharaira katoa i Makera ki Ripina, a tauria ana e ia a Ripina:

30 D omnul, de asemenea, a dat-o în mâna lui Israel împreună cu regele ei. Israel a trecut cetatea şi pe oamenii care erau în ea prin ascuţişul sabiei, nelăsând nici un supravieţuitor şi i-a făcut regelui ei la fel cum îi făcuse regelui Ierihonului.

A i homai ano e Ihowa a reira, me tona kingi, ki te ringa o Iharaira; na patua iho e ia a reira ki te mata o te hoari, me nga tangata katoa i roto; kihai i mahue i a ia tetahi morehu i reira; heoi peratia ana e ia te kingi o reira me tana i mea ai ki te kingi o Heriko.

31 D in Libna, Iosua împreună cu toată oştirea lui Israel au pornit spre Lachiş; şi-au aşezat tabăra în apropierea cetăţii şi au început lupta împotriva ei.

Na haere atu ana a Hohua i Ripina, ratou tahi ko Iharaira katoa, ki Rakihi, a whakapaea ana a reira, tauria ana e ia:

32 D omnul a dat cetatea Lachiş în mâna lui Israel. El a capturat-o în cea de-a doua zi a asediului, trecând prin ascuţişul sabiei pe toţi oamenii care se aflau în ea, la fel cum făcuse şi în Libna.

A i homai e Ihowa a Rakihi ki te ringa o Iharaira, a horo ana a reira i a ia i te rua o nga ra; patua iho hoki ki te mata o te hoari, me nga tangata katoa i roto; i rite tonu ki nga mea katoa i mea ai ia ki Ripina.

33 Î ntre timp Horam, regele Ghezerului, venise în ajutorul cetăţii Lachiş, dar Iosua l-a învins, pe el şi oştirea lui, fără să lase vreun supravieţuitor.

I reira ano ka haere mai a Horama kingi o Ketere hei awhina mo Rakihi; a patua iho ia me tona iwi e Hohua, a kahore rawa tetahi morehu ona i toe.

34 D in Lachiş, Iosua împreună cu toată oştirea lui Israel au pornit spre Eglon; şi-au aşezat tabăra în apropierea cetăţii şi au început lupta împotriva ei.

Na ka haere atu a Hohua ratou tahi ko Iharaira katoa i Rakihi ki Ekerona; a whakapaea ana a reira e ratou, tauria ana:

35 A u capturat cetatea în aceeaşi zi, trecând-o prin ascuţişul sabiei şi i-au nimicit cu desăvârşire pe toţi oamenii care se aflau în ea, la fel cum făcuseră cu cetatea Lachiş.

Na horo ana a reira i a ratou i taua rangi ano, patua ana hoki ki te mata o te hoari, ko nga tangata katoa i roto huna iho e ia i taua rangi ano, rite tonu ki nga mea katoa i mea ai ia ki Rakihi.

36 D in Eglon, Iosua împreună cu oştirea lui Israel au pornit spre cetatea Hebron şi au început lupta împotriva ei.

Na haere atu ana a Hohua i Ekerona, me Iharaira katoa ano hoki ki Heperona, a tauria ana a reira e ia.

37 A u capturat-o şi au trecut-o prin ascuţişul sabiei împreună cu regele ei, toate satele din împrejurimile ei şi toţi oamenii care se aflau în ea, nelăsând nici un supravieţuitor. Au nimicit cu desăvârşire Hebronul împreună cu toţi oamenii care se aflau în el, la fel cum făcuseră cu Eglonul.

A horo ana i a ratou a reira, patua iho hoki ki te mata o te hoari, me tona kingi, me ona pa katoa, me nga tangata katoa i roto; kahore tetahi morehu i mahue i a ia, rite tonu ki nga mea katoa i mea ai ia ki Ekerona; na huna iho e ia a reira, me nga tangata katoa i roto.

38 A poi Iosua împreună cu oştirea lui Israel s-au întors înspre cetatea Debir şi au început lupta împotriva ei.

Katahi ka hoki a Hohua ratou tahi ko Iharaira katoa ki Repiri; ka tatau hoki ki reira.

39 A u capturat-o şi au trecut-o prin ascuţişul sabiei împreună cu regele ei şi toate satele din împrejurimile ei, nimicind cu desăvârşire pe toţi oamenii care se aflau în ea, nelăsând nici un supravieţuitor. I-au făcut Debirului şi regelui lui aşa cum i-au făcut Hebronului şi aşa cum i-au făcut Libnei şi regelui ei.

A riro ana i a ia a reira me tona kingi, me ona pa katoa; a patua iho e ratou ki te mata o te hoari, whakangaromia katoatia ana hoki nga tangata i roto; kahore tetahi morehu i mahue i a ia: ko tana i mea ai ki Heperona i meatia ano e ia ki Repir i, ki tona kingi; i pera ano me tana i mea ai ki Ripina, ki tona kingi.

40 I osua i-a învins astfel pe toţi regii din întreaga regiune: din zona muntoasă, din Neghev, din zona deluroasă şi de la poalele munţilor. Nu a lăsat nici un supravieţuitor, nimicind întreaga populaţie, aşa cum poruncise Domnul, Dumnezeul lui Israel.

Na patua ana e Hohua te whenua katoa, te whenua pukepuke, te tonga, te mania me nga pukenga wai, me nga kingi katoa hoki o reira; kahore i waiho e ia tetahi morehu: engari i huna katoatia e ia nga mea whai manawa, i rite tonu ki ta Ihowa, ki ta te Atua o Iharaira, i whakahau ai.

41 I osua a cucerit de la Kadeş-Barnea până la Gaza şi întreaga regiune Goşen până la Ghivon.

Na patua ana ratou e Hohua i Kareheparenea a tae noa ki Kaha, me te whenua katoa hoki o Kohena a tae noa ki Kipeono.

42 I osua i-a învins pe toţi aceşti regi şi a cucerit regatele lor într-o singură campanie, deoarece Domnul, Dumnezeul lui Israel, lupta pentru Israel.

Ko enei kingi katoa me to ratou oneone i riro i a Hohua i te whakaekenga kotahi, no te mea i roto i a Iharaira a Ihowa e whawhai atu ana.

43 Î n cele din urmă, Iosua şi oştirea lui Israel s-au reîntors în tabăra de la Ghilgal.

Na hoki ana a Hohua ratou tahi ko Iharaira katoa ki te puni, ki Kirikara.