1 Î n a douăzeci şi patra zi a aceleiaşi luni, israeliţii, încinşi cu saci şi având ţărână pe cap, s-au strâns laolaltă pentru ţinerea unui post.

I te rua tekau ma wha o nga ra o tenei marama ka huihui nga tama a Iharaira, nohopuku ana, he taratara ano nga kakahu, he oneone kei runga i a ratou.

2 C ei din neamul lui Israel s-au separat de toţi străinii şi, stând în picioare, şi-au mărturisit păcatele lor şi nelegiuirile strămoşilor lor.

Na ka wehea nga uri o Iharaira i roto i nga tangata ke katoa: tu ana ratou, whakina ana e ratou o ratou hara, me nga kino o o ratou matua.

3 S -au aşezat la locurile lor şi, timp de un sfert din zi, au citit din Cartea Legii Domnului, Dumnezeul lor. Apoi, într-un alt sfert din zi, şi-au mărturisit păcatele şi s-au închinat Domnului, Dumnezeul lor.

Tu ana ratou i to ratou wahi; a i tetahi o nga wehenga e wha o te ra ka korerotia te pukapuka o te ture a Ihowa, a to ratou Atua; a i tetahi o nga wehenga e wha o te ra ka whaki, ka koropiko ki a Ihowa, ki to ratou Atua.

4 I osua, Bani, Kadmiel, Şebania, Buni, Şerebia, Bani şi Chenani s-au urcat pe estrada leviţilor şi au strigat cu glas tare către Domnul, Dumnezeul lor.

Na ka tu ki runga ki te pikinga o nga Riwaiti, a Hehua, a Pani, a Karamiere, a Hepania, a Puni, a Herepia, a Pani, a Kenani; nui atu to ratou reo ki te karanga ki a Ihowa, ki to ratou Atua.

5 L eviţii Iosua, Kadmiel, Bani, Haşabnia, Şerebia, Hodia, Şebania şi Petahia au zis: „Ridicaţi-vă şi binecuvântaţi-L pe Domnul, Dumnezeul vostru, Care este din veşnicie în veşnicie! Binecuvântat să-Ţi fie Numele cel slăvit, care este mai presus de orice binecuvântare şi laudă!

Katahi ka mea nga Riwaiti, a Hehua, a Karamiere, a Pani, a Hahapania, a Herepia, a Horiia, a Hepania, a Petahia, Whakatika, whakapai ki a Ihowa, ki to koutou Atua a ake ake: kia whakapaingia ano tou ingoa kororia e whakanuia nei ki runga ake i ng a whakapai, i nga whakamoemiti katoa.

6 T u eşti Domnul şi în afară de Tine nu este un altul! Tu ai făcut cerurile şi cerurile cerurilor cu toată oştirea lor, pământul cu tot ce este pe el, mările cu tot ce este în ele; Tu le dai viaţă tuturor, iar oştirea cerurilor Ţi se închină.

Ko koe, ina, ko koe anake a Ihowa; nau i hanga te rangi, te rangi o nga rangi, me o reira tini mea, te whenua, me nga mea katoa i runga, nga moana, me nga mea katoa i roto, ko koe hoki te kaiwhakaora o aua mea katoa; e koropiko ana hoki te ope o te rangi ki a koe.

7 T u eşti Domnul, Dumnezeul Care l-ai ales pe Avram, Care l-ai scos din Ur, din Caldeea, şi i-ai pus numele Avraam.

Ko Ihowa koe, ko te Atua; nau i whiriwhiri a Aperama, a kawea mai ana e koe i Uru o nga Karari, huaina iho e koe tona ingoa ko Aperahama;

8 T u i-ai găsit inima credincioasă înaintea Ta şi ai încheiat un legământ cu el, promiţând că-i vei da ţara canaaniţilor, a hitiţilor, a amoriţilor, a periziţilor, a iebusiţilor, a ghirgaşiţilor, promiţând că o vei da seminţei lui; Ţi-ai împlinit promisiunea, căci Tu eşti drept.

I kitea hoki e koe he ngakau pono tona ki tou aroaro, na whakaritea ana e koe he kawenata ki a ia, he mea kia homai te whenua o nga Kanaani, o nga Hiti, o nga Amori, o nga Perihi, o nga Iepuhi, o nga Kirikahi, kia homai ki ona uri, Na kua mana ne i i a koe au kupu; he tika hoki koe.

9 A poi ai văzut suferinţele strămoşilor noştri în Egipt, le-ai auzit strigătele de pe malul Mării Roşii.

I kitea ano e koe te tukinotanga o o matou matua i Ihipa, i rongo ano ki ta ratou karanga i te Moana Whero:

10 A i făcut semne şi minuni împotriva lui Faraon, împotriva tuturor slujitorilor săi şi împotriva întregului popor din ţara sa, căci ai luat cunoştinţă de mândria lor faţă de strămoşii noştri şi Ţi-ai făcut un Nume, cum se ştie astăzi.

Na homai ana e koe he tohu, he merekara, ki a Parao, ki ana tangata katoa, ki te iwi katoa o tona whenua: i mohio hoki koe ki ta ratou whakakake ki a ratou. Na kua whai ingoa koe; koia ano tenei inaianei.

11 A i despărţit marea înaintea lor şi ei au trecut prin mijlocul mării ca pe uscat; pe urmăritorii lor însă i-ai aruncat în adâncuri ca pe o piatră în ape adânci.

I wahia ano e koe te moana ki to ratou aroaro, a whiti ana ratou i te wahi maroke, i waenganui o te moana. Tena ko nga kaiaru i a ratou, maka ana e koe ki nga rire, ano he kohatu ki roto ki nga wai kaha.

12 A poi i-ai condus printr-un stâlp de nor ziua, şi printr-un stâlp de foc noaptea, ca să le luminezi calea pe care mergeau.

A arahina ana ratou e koe ki te pou kapua i te awatea; ki te pou ahi i te po, hei whakamarama i to ratou ara e haere ai ratou.

13 T e-ai coborât pe muntele Sinai şi le-ai vorbit din ceruri. Le-ai dat reguli drepte, legi adevărate, orânduiri şi porunci bune.

I heke iho ano koe ki Maunga Hinai, a korero ana ki a ratou i runga i te rangi; homai ana e koe ki a ratou he whakaritenga tika, he ture pono, he tikanga pai, he whakahau.

14 L e-ai făcut cunoscut Sabatul Tău cel sfânt şi le-ai dat porunci, orânduiri şi o Lege prin robul Tău Moise.

Ko tou hapati tapu nau i whakaatu ki a ratou; me nga whakahau, me nga tikanga, me te ture, nau i whakahau ki a ratou, ara na tau pononga, na Mohi.

15 L e-ai dat pâine din ceruri, atunci când le era foame, le-ai scos apă din stâncă, atunci când le era sete şi le-ai spus să vină să ia în stăpânire ţara pe care juraseşi că le-o vei da.

I homai ano e koe he taro i te rangi mo to ratou matekai; i whakaputaina he wai i te kohatu mo to ratou matewai; i ki ano ki a ratou kia haere ki te tango i te whenua i oati ai koe ka hoatu ki a ratou.

16 Î nsă ei, strămoşii noştri, s-au fălit, au fost încăpăţânaţi şi nu Ţi-au ascultat poruncile.

Otiia ka whakakake ratou ko o matou matua, ka whakapakeke i o ratou kaki, kihai hoki i rongo ki au whakahau,

17 A u refuzat să asculte şi nu şi-au amintit de lucrările Tale minunate, pe care le-ai înfăptuit printre ei. Au fost încăpăţânaţi şi în răzvrătirea lor şi-au numit o căpetenie, ca să se întoarcă în sclavia lor. Dar Tu eşti un Dumnezeu iertător, îndurător şi milostiv, încet la mânie şi plin de dragoste şi de aceea nu i-ai părăsit.

Kihai i whakaae kia rongo, kihai i mahara ki au merekara i mahia e koe i roto i a ratou; otiia kua pakeke o ratou kaki, whakakeke ana ratou, whakaritea ana e ratou he rangatira, kia hoki ai ratou ki ta ratou mahi pononga. Ko koe ia he Atua muru hara, he tohu tangata, he atawhai, he puhoi ki te riri, he nui te aroha, a kihai i whakarere i a ratou.

18 C hiar şi atunci când şi-au făcut un viţel turnat, zicând: «Acesta este Dumnezeul tău Care te-a scos din Egipt!» şi s-au făcut vinovaţi de multă blasfemie,

Ae ra, i ta ratou hanganga ano i te kuao kau, i te mea whakarewa, i ta ratou kianga, Ko tou Atua tenei i kawea mai ai koe i Ihipa, a nui atu a ratou whakapataritaringa;

19 T u, în marea Ta îndurare, nu i-ai părăsit în pustie. Stâlpul de nor n-a încetat să-i călăuzească ziua pe drum, iar stâlpul de foc n-a încetat să le dea lumină noaptea pe drumul pe care trebuiau să meargă.

Otiia, i te maha o au mahi aroha, kihai koe i whakarere i a ratou i te koraha; kihai ratou i mahue i te pou kapua i te awatea, hei arahi i a ratou i te ara, i te pou ahi i te po, hei whakamarama i a ratou, i te ara ano e haere ai ratou.

20 L e-ai dat chiar şi Duhul Tău cel bun ca să-i instruiască. Nu Ţi-ai retras mana de la gurile lor şi ai continuat să le dai apă ca să-şi potolească setea.

I homai ano e koe tou wairua pai hei whakaako i a ratou, kihai hoki tau mana i kaiponuhia ki o ratou mangai: i homai ano e koe he wai ki a ratou mo to ratou matewai.

21 T imp de patruzeci de ani i-ai îngrijit în pustie şi nu au dus lipsă de nimic; hainele nu li s-au învechit, iar picioarele nu li s-au umflat.

Ae ra, e wha tekau nga tau i atawhaitia ai ratou e koe i te koraha, a kihai i hapa ki tetahi mea; kihai o ratou kakahu i tawhitotia, kihai ano o ratou waewae i pupuhi.

22 L e-ai dat în mână regate şi popoare, ale căror ţinuturi le-ai împărţit între ei. Astfel au moştenit ţara lui Sihon, adică ţara regelui din Heşbon, şi ţara lui Og, regele Başanului.

I homai ano e koe nga kingitanga me nga iwi ki a ratou, a wehewehea ana ratou ki nga wahi mo ratou: heoi kua riro i a ratou te whenua o Hehepona, me te whenua o Oka kingi o Pahana.

23 L e-ai înmulţit fiii ca stelele cerurilor şi i-ai adus în ţara în care le-ai spus părinţilor lor să intre ca s-o ia în stăpânire.

I whakanuia ano e koe a ratou tamariki kia rite ki nga whetu o te rangi, a kawea mai ana ratou ki te whenua i ki ai koe ki o ratou matua ka haere ratou ki reira tango ai.

24 F iii lor au intrat şi au luat în stăpânire ţara, iar Tu i-ai smerit înaintea lor pe locuitorii ţării, pe canaaniţi, şi ai dat în mâinile lor pe regii acestora şi popoarele ţării, ca să le faci pe plac.

Heoi haere ana nga tamariki, riro ana te whenua i a ratou, a pehia ana e koe ki to ratou aroaro nga tangata whenua, nga Kanaani, homai ana e koe ki o ratou ringa, ratou, o ratou kingi, me nga iwi o te whenua, kia meatia ki a ratou ta ratou i pai ai.

25 A u cucerit cetăţi fortificate, pământuri roditoare, au luat în stăpânire case, tot felul de bunuri, fântâni deja săpate, vii, măslini şi o mulţime de pomi fructiferi. Au mâncat, s-au săturat, s-au îngrăşat şi s-au desfătat datorită bunătăţii Tale celei mari.

Na kua riro i a ratou nga pa kaha, me te oneone momona, kua whiwhi ano ki nga whare e ki tonu ana i nga mea papai katoa, ki nga poka wai kua oti te keri, ki nga mara waina, oriwa, ki nga rakau hei kai, tona tini; a kai ana ratou, ka makona, kua whai kiko, a koa ana ratou ki te nui o au mea pai.

26 D ar apoi s-au arătat neascultători, s-au răzvrătit împotriva Ta, au aruncat înapoia lor Legea Ta, i-au ucis pe profeţii Tăi, care mărturiseau împotriva lor pentru a-i întoarce la Tine, şi s-au făcut astfel vinovaţi de multă blasfemie.

Otiia ka tutu ratou, a ka whakakeke ki a koe, maka ana e ratou tau ture ki muri ki o ratou tuara, patua iho e ratou au poropiti i whakaatu tikanga nei ki a ratou, kia tahuri ai ratou ki a koe; nui atu a ratou whakapataritaringa.

27 A tunci i-ai dat pe mâna duşmanilor lor, care i-au asuprit. Totuşi, în vremea necazului lor, ei au strigat către Tine, iar Tu i-ai auzit din ceruri. În marea Ta îndurare le-ai dat izbăvitori care i-au eliberat din mâna duşmanilor lor.

Na reira i hoatu ai ratou e koe ki te ringa o o ratou hoariri, a whakatoia iho ratou e ratou; heoi i nga wa i mate ai ratou, ka karanga ratou ki a koe, ka whakarongo koe i te rangi, a, i te maha o au mahi aroha, homai ana e koe he kaiwhakaora ki a ratou, i ora ai ratou i te ringa o o ratou hoariri.

28 C ând au avut odihnă însă, ei au săvârşit iarăşi ce este rău înaintea Ta. Atunci iar i-ai lăsat pe mâna vrăjmaşilor lor care i-au stăpânit. Dar ei s-au întors şi au strigat din nou către Tine, iar Tu i-ai auzit din ceruri şi, în îndurarea Ta, i-ai izbăvit în numeroase rânduri.

Otiia ka whai tanga manawa, nei ratou, kei te mahi ano ratou i te kino ki tou aroaro: na whakarerea atu ana ratou e koe ki te ringa o o ratou hoariri, a ko era hei rangatira mo ratou. Na, ka hoki ratou, a ka karanga ki a koe, ka whakarongo koe i te rangi; he maha nga wa i whakaorangia ai ratou e koe, rite tonu ki au mahi aroha;

29 I -ai avertizat să se întoarcă la Legea Ta, dar ei s-au îngâmfat, nu au ascultat de poruncile Tale şi au păcătuit împotriva hotărârilor Tale, deşi omul care le împlineşte va trăi prin ele. Şi-au întors spatele cu încăpăţânare, au fost îndărătnici şi nu au ascultat.

I whakaatu tikanga ano koe ki a ratou, kia hoki ai ki tau ture; otiia whakakake ana ratou, kihai hoki i rongo ki au whakahau, na ka hara ki au whakaritenga, he mea hoki enei e ora ai te tangata, ki te mahia e ia; whakahokia ana e ratou te pokohi wi, whakapakeketia ana o ratou kaki, kihai hoki i rongo.

30 I -ai îngăduit aşa mulţi ani, i-ai avertizat prin Duhul Tău, prin profeţii Tăi, dar ei tot nu au luat aminte, astfel că i-ai dat pe mâna popoarelor străine.

He maha ano nga tau i kukume roa ai koe ki a ratou, i whakaatu tikanga ai ki a ratou, he mea na tou wairua i roto i au poropiti: heoi kihai i tahuri o ratou taringa: na hoatu ana ratou e koe ki te ringa o nga iwi o nga whenua.

31 C u toate acestea, în marea Ta îndurare, nu i-ai nimicit, nici nu i-ai părăsit, căci Tu eşti un Dumnezeu milos şi îndurător!

He nui ia no tou aroha, te whakapotoa rawatia ai ratou e koe, te whakarerea ai ratou; he Atua atawhai hoki koe, he Atua aroha.

32 A cum, Dumnezeul nostru, Dumnezeule cel Mare, Puternic şi Înfricoşător, Cel Care-Ţi păstrezi legământul şi îndurarea, nu privi ca puţin lucru toată suferinţa pe care am îndurat-o atât noi, cât şi regii noştri, conducătorii noştri, preoţii noştri, profeţii noştri şi strămoşii noştri, deci tot poporul Tău, de pe vremea împăraţilor Asiriei şi până acum!

Na, tena, e to matou Atua, e te Atua nui, e te Atua kaha, e wehingia ana, e pupuri nei i te kawenata, i tae mahi tohu, kei iti ki tau titiro te he katoa i pa mai nei ki a matou, ki o matou kingi, ki o matou rangatira, ki o matou tohunga, ki o ma tou poropiti, ki o matou matua, ki tau iwi katoa, o nga ra o nga kingi o Ahiria a tae noa mai ki tenei ra.

33 C u privire la tot ce a venit peste noi, Tu ai fost drept, căci Tu ai lucrat cu credincioşie, dar noi am făcut ceea ce este rău!

Otira tika tonu tau i nga mea katoa i takina mai nei ki a matou; he pono hoki tau mahi, ko ta matou ia he kino:

34 R egii, conducătorii, preoţii şi părinţii noştri nu au împlinit Legea Ta; nu au dat ascultare poruncilor şi înştiinţărilor Tale prin care i-ai prevenit.

Ko o matou kingi, ko o matou rangatira, ko o matou tohunga, ko o matou matua, kihai i mahia e ratou tau ture, kihai hoki i tahuri ki au whakahau, ki au whakaatauranga i whakaaturia e koe ki a ratou.

35 Î n regatul lor, în mijlocul multor bunătăţi primite de la Tine, în ţara cea întinsă şi bogată pe care le-o dăduseşi, ei nu Ţi-au slujit şi nu s-au întors de la faptele lor cele rele.

Kihai ratou i mahi ki a koe i to ratou kingitanga, a i tau pai nui i homai e koe ki a ratou, me te whenua nui, whenua momona, i homai e koe ki to ratou aroaro, kihai ratou i tahuri i a ratou mahi kino.

36 Ş i iată-ne astăzi sclavi în ţara pe care le-ai dat-o strămoşilor noştri, ca să-i mănânce roadele şi bunătăţile! Iată-ne sclavi chiar în ţara aceasta!

Nana, he pononga matou i tenei ra; na, ko te whenua i homai nei e koe ki o matou matua, kia kainga ona hua, ona pai, nana, he pononga matou i reira.

37 R odul ei îi îmbogăţeşte pe împăraţii pe care i-ai pus stăpâni peste noi din cauza păcatelor noastre. Ei stăpânesc după bunul lor plac asupra trupurilor noastre şi asupra vitelor noastre, iar noi ne aflăm într-un mare necaz.“ Poporul încheie o înţelegere

Nui atu hoki ona hua ma nga kingi i meinga nei e koe hei kingi mo matou, no te mea i hara matou; kei ta ratou i pai ai te tikanga mo o matou tinana, mo a matou kararehe, a he nui atu te he i a matou nei.

38 C u privire la toate acestea, noi am încheiat în scris o înţelegere de neclintit, pe document punându-şi pecetea conducătorii, leviţii şi preoţii.

Ahakoa tenei katoa, ka whakarite matou i te kawenata pono, tuhituhi rawa; ka hiritia iho e o matou rangatira, e o matou Riwaiti, e o matou tohunga.