1 Î ntr-una din zile, în timp ce Isus dădea învăţătură poporului în Templu şi vestea Evanghelia, au venit conducătorii preoţilor şi cărturarii împreună cu bătrânii

A i tetahi o aua ra, i a ia e whakaako ana i te iwi i roto i te temepara, e kauwhau ana i te rongopai, ka tae mai nga tohunga nui, nga karaipi, me nga kaumatua ki a ia,

2 ş i L-au întrebat: – Spune-ne, cu ce autoritate faci aceste lucruri şi cine Ţi-a dat această autoritate?

Ka korero ki a ia, ka mea, Korerotia mai ki a matou te mana i mea ai koe i enei mea? na wai hoki i hoatu tena mana ki a koe?

3 E l le-a răspuns: – Vă voi pune şi Eu o întrebare. Spuneţi-Mi:

Ka whakahoki ia, ka mea ki a ratou, Maku hoki e ui ki a koutou kia kotahi kupu; ma koutou e mea mai ki ahau:

4 b otezul lui Ioan era din cer sau de la oameni?

Ko te iriiringa a Hoani, no te rangi ranei, no te tangata ranei?

5 E i au început să discute între ei şi să zică: „Dacă vom răspunde: «Din cer!», ne va întreba: « Atunci de ce nu l-aţi crezut?»,

A ka korero ratou ki a ratou ano, ka mea, Ki te mea tatou, No te rangi; ka mea mai ia, Ha, he aha koutou te whakapono ai ki a ia?

6 i ar dacă vom răspunde: «De la oameni!», tot poporul ne va ucide cu pietre, fiindcă este convins că Ioan a fost un profet.“

A ki te mea tatou, No te tangata; ka akina tatou e te iwi katoa ki te kamaka: e whakapono ana hoki ratou he poropiti a Hoani

7 A şa că I-au răspuns că nu ştiu de unde era.

Na ka whakahokia e ratou, E kore e kitea no hea ranei.

8 A tunci şi Isus le-a zis: – Nici Eu nu vă spun cu ce autoritate fac aceste lucruri. Pilda vierilor

Na ko te meatanga a Ihu ki a ratou, E kore ano e korerotia e ahau ki a koutou te mana i mea ai ahau i enei mea.

9 A poi a început să spună poporului următoarea pildă: „Un om a plantat o vie, a arendat-o unor viticultori şi a plecat într-o călătorie pentru o vreme îndelungată.

Na ka anga ia ka korero i tenei kupu whakarite ki te iwi; I whakatokia tetahi mara waina e tetahi tangata, a tukua ana ki nga kaimahi, a haere ana ki tawhiti, a maha noa nga ra.

10 L a vremea roadelor a trimis un sclav la viticultori, ca să-i dea partea cuvenită din rodul viei. Viticultorii însă l-au bătut şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale.

A i te po i tika ai ka tonoa e ia he pononga ki nga kaimahi, kia hoatu ai e ratou ki a ia etahi o nga hua o te mara waina: otira ka whiua ia e nga kaimahi, whakahokia kautia ana.

11 A mai trimis un alt sclav, dar şi pe acela l-au bătut, l-au înjosit şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale.

Na ka tonoa ano e ia tetahi atu pononga: a ka whiua ano ia e ratou, ka tukinotia, whakahokia kautia ana.

12 A mai trimis un al treilea, dar şi pe acesta l-au rănit şi l-au aruncat afară.

Na ka tonoa ano hoki tetahi e ia, te tuatoru: a tukitukia ana ia e ratou, maka ana ki waho.

13 A tunci stăpânul viei a zis: «Ce să fac? Îl voi trimite pe fiul meu preaiubit; poate că pe el îl vor respecta!»

Na ka mea te rangatira o te mara waina, Me pehea ahau? Ka tonoa e ahau taku tama, taku e aroha nei: tera pea ratou e hopohopo ki a ia.

14 D ar viticultorii, când l-au văzut, şi-au zis unii altora: «Acesta este moştenitorul! Să-l omorâm pentru ca moştenirea să fie a noastră!»

Otira, no te kitenga o nga kaimahi i a ia, ka korerorero ki a ratou ano, ka mea, Ko te rangatira tenei mona te kainga: tena, tatou ka whakamate i a ia, kia riro mai ai te kainga i a tatou.

15 Ş i l-au scos afară din vie şi l-au omorât. Aşadar, ce le va face stăpânul viei?

Na maka ana ia ki waho o te mara waina, whakamatea iho. Na ka aha te rangatira o te mara waina ki a ratou?

16 V a veni şi-i va nimici pe viticultorii aceia, iar via o va da altora.“ Când au auzit ei aceste cuvinte, au zis: „Să nu se întâmple una ca asta!“

Ka haere ia, ka whakangaro i aua kaimahi, ka hoatu te mara waina ki etahi atu. A ka rongo ratou, ka mea, Kauaka.

17 D ar El i-a privit şi le-a zis: „Atunci ce înseamnă următorul pasaj unde a fost scris: «Piatra pe care au respins-o zidarii a devenit piatra din capul unghiului.» ?

Ka titiro ia ki a ratou, ka mea, He aha ra tenei kua oti nei te tuhituhi, Ko te kohatu i kapea e nga kaihanga, kua meinga tenei hei mo te kokonga?

18 O ricine cade peste piatra aceea va fi sfărâmat în bucăţi, iar pe acela peste care cade ea, îl va zdrobi.“

Na, ki te hinga tetahi ki runga ki tenei kohatu, mongamonga noa; ki te hinga tenei kohatu ki runga ki tetahi, ngotangota noa ia, ano he puehu.

19 C hiar în ceasul acela cărturarii şi conducătorii preoţilor au căutat să pună mâna pe El, dar le-a fost frică de popor; căci ei ştiau că împotriva lor spusese Isus această pildă. Tributul datorat Cezarului

Na ka whai nga tohunga nui me nga karaipi kia hopukia ia i taua wa ano; ka mataku ratou i te iwi: i mohio hoki ratou i korerotia e ia tenei kupu whakarite mo ratou.

20 A u început să-L urmărească îndeaproape şi au trimis nişte spioni, care se prefăceau că sunt oameni drepţi, ca să-L prindă cu vorba şi să-L poată da astfel pe mâna puterii şi autorităţii guvernatorului.

Na ka ata tirohia ia e ratou, ka tonoa mai he kaiwhakarongo, ano te ahua kei to te hunga tika, hei hopu mo tana korero, kia tukua ai ia ki te rangatiratanga, ki te kaha o te kawana.

21 A ceştia L-au întrebat: – Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi-i înveţi pe oameni corect, că nu eşti părtinitor, ci îi înveţi calea lui Dumnezeu în adevăr.

A ka ui ratou ki a ia, ka mea, E te Kaiwhakaako, e mohio ana matou he tika tau e korero nei, e whakaako nei, e kore ano e manakohia e koe te kanohi tangata, engari e whakaako pono ana koe i te huarahi o te Atua:

22 S e cuvine să plătim tribut Cezarului sau nu?

He mea tika ranei te hoatu takoha e matou ki a Hiha, kahore ranei?

23 E l însă şi-a dat seama de viclenia lor şi le-a zis:

Otira i kitea e ia to ratou hianga, a ka mea kia ratou, He aha koutou ka whakamatautau nei i ahau?

24 – Arătaţi-mi un denar! Chipul şi inscripţia de pe el, ale cui sunt? – Ale Cezarului, au răspuns ei.

Kia kite ahau i tetahi pene. No wai tona ahua me te tuhituhinga? Na ka whakahoki ratou, ka mea, No Hiha.

25 E l le-a zis: – Aşadar, daţi Cezarului ce este al Cezarului, iar lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!

Katahi ia ka mea ki a ratou, hoatu rapea ki a Hiha nga mea a Hiha, ki te Atua ano nga mea a te Atua.

26 A stfel ei n-au putut să-L prindă cu vorba în faţa poporului şi, miraţi de răspunsul Lui, au tăcut. Despre înviere

Heoi kihai i taea e ratou te hopu i tetahi korero ana i te aroaro o te iwi: na ka miharo ratou ki tana kupu, a whakarongo kau ana.

27 A poi au venit la El nişte saduchei, care zic că nu există înviere, şi L-au întrebat:

Na ka tae mai etahi o nga Haruki e mea nei kahore he aranga; ka ui ki a ia,

28 – Învăţătorule, Moise ne-a scris că dacă fratele cuiva moare fără să aibă copii şi-i rămâne astfel doar soţia, fratele acestuia trebuie să se căsătorească cu văduva şi să-i ridice un urmaş fratelui său.

Ka mea, E te Kaiwhakaako, i tuhituhi a Mohi ki a matou, Ki te mate te tuakana o tetahi tangata, he wahine ano tana, a ka mate urikore ia, me tango te wahine e tona teina, ka whakatupu uri ai mo tona tuakana.

29 E rau şapte fraţi. Primul şi-a luat o soţie, dar a murit fără să aibă copii.

Na, tokowhitu taua whanau; ka tango to mua i te wahine, a mate urikore ana.

30 C u al doilea s-a întâmplat la fel.

Na ka tango te tuarua i te wahine, a ka mate urikore ano ia.

31 A l treilea s-a căsătorit şi el cu văduva şi tot aşa toţi cei şapte; şi au murit fără să aibă copii.

Na ka tango te tuatoru i a ia; penei ano nga tokowhitu: kahore a ratou tamariki i waiho ai, a mate iho ratou.

32 F emeia a murit ultima dintre toţi.

Na muri iho i te katoa ka mate hoki te wahine.

33 D eci, la înviere, soţia căruia dintre ei va fi femeia? Căci toţi şapte au avut-o de soţie!

Na, i te aranga, ma wai o ratou te wahine? he wahine hoki ia na te tokowhitu.

34 I sus le-a răspuns: – Copiii veacului acestuia se însoară şi se mărită,

Ka whakahoki a Ihu, ka mea ki a ratou, E marena ana, e hoatu ana ki te marena, nga tamariki o tenei ao:

35 d ar cei care vor fi consideraţi vrednici să aibă parte de veacul acela şi de învierea dintre cei morţi nici nu se vor mai însura, nici nu se vor mai mărita,

Tena ko te hunga e paingia ana kia whiwhi ki tera ao, ki te aranga ano i roto i te hunga mate, e kore e marena, e kore ano e hoatu ki te marena:

36 c ăci ei nu mai pot muri pentru că sunt ca îngerii şi sunt fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii.

E kore ano ratou e ahei kia mate: e rite ana hoki ki nga anahera; he tama hoki ratou na te Atua, he tama na te aranga.

37 I ar cu privire la faptul că cei morţi sunt înviaţi, însuşi Moise a făcut cunoscut acest lucru, acolo unde scrie despre tufiş, când vorbeşte despre Domnul ca fiind Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.

Na, ko te aranga o te hunga mate, kua whakakitea mai tena e Mohi i tana mo te rakau, i karangatia ai te Ariki ko te Atua o Aperahama, ko te Atua o Ihaka, ko te Atua o Hakopa.

38 O ri El nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi sunt vii.

Na ehara ia i te Atua no te hunga mate, engari no te hunga ora: e ora katoa ana hoki i roto i a ia.

39 A tunci unii dintre cărturari I-au zis: – Învăţătorule, bine ai zis!

Na ka whakahoki etahi o nga karaipi ka mea, E te Kaiwhakaako, he pai tau korero.

40 C ăci nu mai îndrăzneau să-I pună nici o întrebare. Al cui fiu este Cristos?

Kihai hoki ratou i maia ki te ui ano ki a ia i tetahi mea.

41 E l însă i-a întrebat: – Cum de zic ei despre Cristos că este fiul lui David?

Na ka mea ia ki a ratou, na te aha ratou i mea ai he tama na Rawiri a te Karaiti?

42 C ăci David însuşi, în cartea Psalmilor, spune: „Domnul I-a zis Domnului meu: «Şezi la dreapta Mea,

Kua mea nei a Rawiri i te pukapuka o nga waiata, I mea te Ariki ki toku Ariki, hei toku matau koe noho ai,

43 p ână voi face din duşmanii Tăi aşternut al picioarelor Tale!»“

Kia meinga ra ano e ahau ou hoariri hei turanga waewae mou.

44 A şadar, David Îl numeşte „Domn“; deci cum este El fiul lui?

Na ka kiia ia e Rawiri he Ariki, a he pehea i tama ai ki a ia?

45 A poi le-a vorbit ucenicilor în auzul întregului popor:

A, i te iwi katoa e whakarongo ana, ka mea ia ki ana akonga,

46 „ Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să umble în robe lungi şi care iubesc să fie salutaţi prin pieţe şi să li se dea scaunele de onoare în sinagogi şi locurile de onoare la mese.

Kia tupato ki nga karaipi, ko ta ratou nei e rawe ai ko nga kakahu roroa ina haereere ratou, e matenui ana ki nga ohatanga i nga kainga hokohoko, me nga nohoanga rangatira i nga whare karakia me nga nohoanga rangatira i nga hakari:

47 E i devorează casele văduvelor şi fac rugăciuni lungi de ochii lumii. Aceştia vor primi o condamnare mult mai mare.“

Pau ake hoki i a ratou nga whare o nga pouaru, e inoi roa ana hoki, he ahua kau: nui rawa te he e tau ki a ratou.