1 C ând Isus a aflat că fariseii au auzit că El face şi botează mai mulţi ucenici decât Ioan –

A, no ka mohio te Ariki, kua rongo nga Parihi, ko nga akonga a Ihu i mea ai, i iriiri ai, he tokomaha atu i a Hoani,

2 c u toate că nu Isus Însuşi boteza, ci ucenicii Lui –

He ahakoa ra ehara i a Ihu nana i iriiri, na ana akonga ia,

3 a părăsit Iudeea şi S-a întors iarăşi în Galileea.

Ka mahue a Huria i a ia, a hoki ana ano ki Kariri.

4 T rebuia să treacă prin Samaria,

Na, ko te ara mona i tika na Hamaria.

5 p rin urmare, a ajuns într-o cetate a Samariei, numită Sihar, aproape de ogorul pe care Iacov i-l dăduse fiului său Iosif.

A ka haere ia ki tetahi pa o Hamaria, ko Haika te ingoa, e patata ana ki te wahi i hoatu e Hakopa ki tana tama, ki a Hohepa.

6 A colo se afla fântâna lui Iacov. Isus, obosit de călătorie, S-a aşezat lângă fântână. Era cam pe la ceasul al şaselea.

Kei reira hoki te puna a Hakopa. Na kua ngenge a Ihu i te haerenga, heoi noho ana ia ki te taha o te puna: a meake ko te ono o nga haora.

7 O femeie din Samaria a venit să scoată apă. Isus i-a zis: – Dă-Mi să beau!

Ka haere mai tetahi wahine o Hamaria ki te utu wai: ka mea a Ihu ki a ia, Homai he wai moku.

8 U cenicii Lui se duseseră în cetate să cumpere de mâncare.

Kua riro hoki ana akonga ki te pa, ki te hoko kai.

9 F emeia samariteancă I-a zis: – Cum de Tu, iudeu, ceri să bei de la mine, femeie samariteancă?! Iudeii, într-adevăr, nu au legături cu samaritenii.

Na ko te meatanga a te wahine o Hamaria ki a ia, he aha koe, he Hurai na koe, ka tono mai ai i te wai i ahau, he wahine nei ahau no Hamaria? kahore hoki e tata ana nga Hurai ki nga Hamarai.

10 I sus i-a răspuns: – Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu şi Cine este Cel Ce-ţi zice: „Dă-Mi să beau!“, tu însăţi I-ai fi cerut, şi El ţi-ar fi dat apă vie!

Ka whakahoki a Ihu, ka mea ki a ia, Me i matau koe ki ta te Atua e homai ai, ki tenei hoki e mea nei ki a koe, Homai he wai moku; penei kua tono koe ki a ia, a kua hoatu e ia te wai ora ki a koe.

11 F emeia I-a zis: – Domnule, n-ai găleată, iar fântâna este adâncă. De unde ai deci această apă vie?!

Ka mea te wahine ki a ia, E kara, kahore au mea hei utu wai, he hohonu ano te puna: no hea tena wai ora au?

12 E şti Tu mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat fântâna şi care a băut el însuşi din ea, atât el, cât şi fiii şi turmele lui?

He nui oti koe i to matou matua, i a Hakopa, i homai ai te puna ki a matou, inu ana ia i konei, ratou ko ana tamariki, me ana kararehe?

13 I sus i-a răspuns: – Oricui bea din apa aceasta, îi va fi iarăşi sete.

Ka whakahoki a Ihu, ka mea ki a ia, E mate ano i te wai te tangata e inu ana i tenei wai:

14 D ar celui ce bea din apa pe care i-o voi da Eu, nu-i va mai fi sete în veac, ci apa pe care i-o voi da Eu va deveni în el un izvor de apă, ţâşnind spre viaţa veşnică.

Tena ko te tangata e inu ana i te wai e hoatu e ahau ki a ia, e kore ia e mate i te wai a ake ake; engari te wai e hoatu e ahau ki a ia, hei puna wai tena i roto i a ia e pupu ake ana, a te ora tonu ra ano.

15 F emeia I-a zis: – Domnule, dă-mi şi mie această apă, ca să nu-mi mai fie sete şi să nu mai vin până aici să scot!

Ka mea te wahine ki a ia, E kara, homai ki ahau tenei wai, kei mate ahau i te wai, kei haere mai hoki ki konei rawa utu ai

16 E l i-a zis: – Du-te, cheamă-l pe soţul tău şi vino aici!

Ka mea a Ihu ki a ia, Tikina, karangatia to tahu, ka hoki mai ai.

17 F emeia I-a răspuns: – N-am soţ! Isus i-a zis: – Ai spus bine: „N-am soţ!“,

Ka whakahoki te wahine, ka mea, Kahore aku tahu. Ka mea a Ihu ki a ia, He korero tika tau, Kahore aku tahu:

18 p entru că cinci soţi ai avut, iar cel pe care-l ai acum nu-ţi este soţ. Este adevărat ceea ce ai spus.

Ina hoki kua tokorima au tahu; ko ia i a koe nei ehara i te tahu nau: he pono tenei korero au.

19 F emeia I-a zis: – Domnule, văd că Tu eşti profet!

Ka mea te wahine ki a ia, E kara, e kite ana ahau he poropiti koe.

20 S trămoşii noştri s-au închinat pe muntele acesta, iar voi spuneţi că în Ierusalim este locul unde trebuie să se închine oamenii.

I karakia o matou matua i runga i tenei maunga; a e mea ana koutou, Ko Hiruharama te wahi e tika ai te karakia.

21 I sus i-a răspuns: – Crede-Mă, femeie, că vine ceasul când nu vă veţi mai închina Tatălui nici pe muntele acesta şi nici în Ierusalim.

Ka mea a Ihu ki a ia, E tai, whakapono ki ahau, meake puta te wa, e kore ai koutou e karakia ki te Matua i runga i tenei maunga, e kore ano i Hiruharama.

22 V oi vă închinaţi la ceea ce nu cunoaşteţi; noi ne închinăm la ceea ce cunoaştem, căci mântuirea este de la iudei.

Kahore koutou e mohio ki ta koutou e karakia nei: e matau ana matou ki ta matou e karakia nei; no nga Hurai nei hoki te ora.

23 D ar vine ceasul, şi acum a şi venit, când adevăraţii închinători I se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr; căci astfel de închinători caută Tatăl.

Otira meake puta te wa, a tenei ano, e karakia ai nga kaikarakia pono ki te Matua i runga i te wairua, i te pono: e rapu ana hoki te Matua ki te pera hei karakia ki a ia.

24 D umnezeu este Duh, iar cei ce I se închină trebuie să I se închine în duh şi în adevăr.

He Wairua te Atua: me karakia hoki nga kaikarakia ki a ia i runga i te wairua, i te pono.

25 F emeia I-a zis: – Ştiu că urmează să vină Mesia – Căruia I se zice Cristos. Când va veni El, ne va spune toate lucrurile.

Ka mea te wahine ki a ia, E matau ana ahau kei te haere mai te Mihaia, e kiia nei ko te Karaiti, ka tae mai ia, mana nga mea katoa e korero ki a tatou.

26 I sus i-a zis: – Eu, Cel Care-ţi vorbeşte, sunt Acela.

Ka mea a Ihu ki a ia, Ko ahau ano ia e korero nei ki a koe.

27 C hiar atunci au venit ucenicii Lui şi se mirau că vorbea cu o femeie. Totuşi nici unul n-a întrebat: „Ce cauţi ?“ sau „De ce vorbeşti cu ea?“

Na ka puta i reira ana akonga, ka miharo ki tana korerotanga ki te wahine: heoi kihai tetahi i mea, He aha tau e rapu? he aha koe ka korero ai ki a ia?

28 F emeia a lăsat urciorul, a plecat în cetate şi le-a zis oamenilor:

Na ka whakarerea e te wahine tana ipu, a haere ana ki te pa, ka mea ki nga tangata,

29 „ Veniţi să vedeţi un Om care mi-a spus tot ce am făcut! Ar putea să fie Acesta Cristosul?“

Haere mai, kia kite i te tangata i korerotia mai ai ki ahau nga mea katoa i mea ai ahau: ehara ranei tenei i a te Karaiti?

30 E i au ieşit din cetate şi veneau spre El.

Ka puta ratou ki waho o te pa, a ka ahu mai ki a ia.

31 Î ntre timp, ucenicii Îl rugau: – Rabbi, mănâncă!

I taua takiwa ano ka tohe nga akonga ki a ia, ka mea, E te Kaiwhakaako, e kai ra.

32 D ar El le-a răspuns: – Eu am de mâncat o mâncare despre care voi nu ştiţi.

Otira ka mea ia ki a ratou, he kai ano taku hei kai maku, kahore koutou e matau.

33 C a urmare, ucenicii şi-au zis unii altora: „Nu cumva I-a adus cineva de mâncare?“

Na ka mea nga akonga tetahi ki tetahi, I kawea mai ranei e tetahi he kai mana?

34 I sus le-a mai zis: – Mâncarea Mea este să fac voia Celui Ce M-a trimis şi să împlinesc lucrarea Lui.

Ka mea a Ihu ki a ratou, Ko taku kai tenei, ko te mea i ta toku kaitono e pai ai, kia whakaotia hoki tana mahi.

35 N u ziceţi voi că mai sunt încă patru luni şi vine secerişul? Iată, Eu vă spun, ridicaţi-vă ochii şi priviţi ogoarele; ele sunt albe, gata pentru seceriş! Chiar acum,

E kore ianei koutou e mea, Kia wha atu nga marama, a ka taea te kotinga? Nana, ko taku kupu tenei ki a koutou, Kia ara ake o koutou kanohi, titiro ki nga mara; kua ma noa ake: ko te kotinga tenei.

36 c el ce seceră primeşte răsplată şi strânge rod pentru viaţa veşnică, pentru ca şi cel ce seamănă şi cel ce seceră să se bucure împreună.

Ka whiwhi te kaikokoti ki te utu, ka kohia ano hoki e ia nga hua mo te ora tonu: kia hari tahi ai te kairui raua ko te kaikokoti.

37 C ăci în această privinţă este adevărată zicala: „Unul seamănă, iar altul seceră!“

Na konei hoki i pono ai taua ki, E rui ana tetahi, e kokoti ana tetahi.

38 E u v-am trimis să seceraţi acolo unde nu voi v-aţi străduit; alţii s-au străduit, iar voi aţi intrat în strădania lor.

I tonoa koutou e ahau ki te kokoti i te mea kihai i mahia e koutou: he tangata ke nana i mahi, a kua uru koutou ki a ratou mahi.

39 M ulţi samariteni din cetatea aceea au crezut în El din pricina mărturiei femeii care zicea: „Mi-a spus tot ce-am făcut!“

A he tokomaha nga Hamari o taua pa i whakapono ki a ia, mo te ki a te wahine i mea ra, I korerotia mai e ia ki ahau nga mea katoa i mea ai ahau.

40 A şadar, când samaritenii au venit la El, L-au rugat să rămână la ei. Şi El a rămas acolo două zile.

A, no ka tae nga Hamari ki a ia, ka mea kia noho ia ki a ratou: a e rua nga ra i noho ai ia ki reira.

41 M ult mai mulţi au crezut apoi din pricina cuvintelor Lui

Na hira noa ake nga tangata i whakapono, he mea hoki na tana kupu;

42 ş i-i ziceau femeii: „Acum nu mai credem din pricina spuselor tale, căci am auzit noi înşine şi ştim că, într-adevăr, Acesta este Mântuitorul lumii!“ Vindecarea fiului unui slujbaş al regelui

I mea ano ki te wahine, Ehara i te mea na tau kupu i whakapono ai matou inaianei: kua rongo nei hoki matou ake, a ka matau, ko te Karaiti pu tenei, ko te Kaiwhakaora o te ao.

43 D upă cele două zile, Isus a plecat de acolo spre Galileea.

Ka pahure aua ra e rua, ka turia atu e ia i reira, a haere ana ki Kariri.

44 C ăci El Însuşi spusese că un profet nu are parte de onoare în patria lui.

Ko Ihu tonu hoki nana te ki, Kahore he honore o te poropiti i tona kainga ake.

45 C ând a ajuns în Galileea, galileenii L-au primit bine. Ei văzuseră tot ce făcuse în Ierusalim la sărbătoare, căci şi ei fuseseră la sărbătoare.

Heoi, i tona taenga ki Kariri, ka whakamanuhiritia ia e nga tangata o Kariri, i kite hoki ratou i nga mea katoa i meatia e ia ki Hiruharama i te hakari: i haere hoki ratou ki te hakari.

46 A venit din nou în Cana Galileii, unde prefăcuse apa în vin. Era acolo un slujbaş al regelui, al cărui fiu era bolnav în Capernaum.

A ka tae ano a Ihu ki Kana o Kariri, ki te wahi i meatia ai e ia te wai hei waina. Na ko tetahi tangata a te kingi, kei Kaperenauma tana tama e mate ana.

47 C ând acesta a auzit că Isus a venit din Iudeea în Galileea, s-a dus la El şi L-a rugat să vină să-i vindece fiul, căci era pe moarte.

A, no ka rongo ia kua tae mai a Ihu i Huria ki Kariri, ka haere ki a ia, ka inoi ki a ia kia haere ia ki te whakaora i tana tama; meake hoki marere.

48 I sus i-a zis: – Dacă nu vedeţi semne şi minuni, nicidecum nu veţi crede!

Na ko te meatanga a Ihu ki a ia, Ki te kahore koutou e kite i nga tohu, i nga merekara, e kore rawa koutou e whakapono.

49 S lujbaşul regelui I-a zis: – Doamne, vino până nu moare copilaşul meu!

Ka mea te tangata a te kingi ki a ia, E te Ariki, haere iho i te mea kahore ano kia mate noa taku tamaiti.

50 I sus i-a răspuns: – Du-te; fiul tău trăieşte! Omul a crezut cuvintele pe care i le-a spus Isus şi a plecat.

Ka mea a Ihu ki a ia, Haere; kua ora tau tama. Na whakapono ana te tangata ki te kupu i korerotia e Ihu ki a ia, a haere ana.

51 Î n timp ce se cobora el spre casă, sclavii lui l-au întâmpinat şi i-au zis că fiul lui trăieşte!

A, i a ia e haere ana, ka tutaki ana pononga ki a ia, ka korero, Kua ora tau tamaiti.

52 A tunci el i-a întrebat de ceasul în care începuse să-i fie mai bine. Ei i-au răspuns: „Ieri la ceasul al şaptelea l-a lăsat febra.“

Na ka ui ia ki a ratou ki te haora i matutu ake ai ia. Ka mea ratou ki a ia, Nonanahi, no te whitu o nga haora, i mutu ai tona ka.

53 T atăl a recunoscut că tocmai în ceasul acela Isus îi spusese: „Fiul tău trăieşte!“ Şi a crezut el şi toată casa lui.

Na ka mohio te papa, ko te tino haora ia i mea ai a Ihu ki a ia, Kua ora tau tama: a whakapono ana ia, ratou ko tona whare katoa.

54 A cesta a fost al doilea semn pe care l-a făcut Isus după ce a venit din Iudeea în Galileea.

Ko te rua ano tenei o nga merekara i meatia e Ihu, i muri i tona haerenga i Huria ki Kariri.