1 N aaman era conducătorul oştirii regelui Aramului. El era un om important pentru stăpânul său şi totodată foarte respectat, pentru că prin el dăduse Domnul victorie lui Aram. Însă omul acesta, care ajunsese un războinic viteaz, era lepros.

Na, ko Naamana, ko te rangatira ope a te kingi o Hiria, he tangata nui i te aroaro o tona ariki, e whakanuia ana hoki, no te mea i waiho ia e Ihowa hei kaihomai i te wikitoria ki a Hiria: he tangata marohirohi ano ia, he toa, otiia he repera.

2 A rameii ieşiseră la luptă în cete şi luaseră captivă o tânără din ţara lui Israel. Ea a ajuns slujitoarea soţiei lui Naaman.

Na i haere atu nga torohe a nga Hiriani, a riro parau ana mai i a ratou tetahi kotiro iti i te whenua o Iharaira; na ka waiho ia hei mahi ki te wahine a Naamana.

3 Î ntr-o zi ea a zis stăpânei sale: „Dacă stăpânul meu ar merge la profetul din Samaria, el l-ar vindeca de lepra lui.“

Na ka mea tera ki tona rangatira, Aue! me i tata toku ariki ki te poropiti i Hamaria ra! katahi ano he kaiwhakaora mo tona repera.

4 N aaman s-a dus la stăpânul său şi i-a făcut de cunoscut tot ce i-a spus tânăra israelită.

Na kua haere tetahi, kua korero ki tona ariki, kua mea, Anei nga korero a te kotiro o te whenua o Iharaira.

5 Ş i regele Aramului i-a zis: „Du-te, căci voi trimite o scrisoare regelui lui Israel!“ Naaman a plecat luând cu el zece talanţi de argint, şase mii se şecheli de aur şi zece rânduri de haine.

Na ka mea te kingi o Hiria, Haere mai, haere, me tuku pukapuka ahau ki te kingi o Iharaira. Na haere ana ia, maua ana hoki i tona ringa tekau nga taranata hiriwa, e ono mano nga hekere koura, tekau nga whakarua kakahu.

6 E l i-a înmânat regelui lui Israel scrisoarea care spunea astfel: „Când scrisoarea aceasta îţi va fi înmânată vei şti că trebuie să-l vindeci pe slujitorul meu, Naaman, de lepra lui.“

Na kawea ana e ia te pukapuka ki te kingi o Iharaira; ko te korero tenei, Ka tae atu tenei pukapuka ki a koe, na, kua unga atu e ahau taku tangata a Naamana ki a koe, kia whakaorangia e koe tona repera.

7 D upă ce a citit scrisoarea, regele lui Israel şi-a sfâşiat hainele şi a zis: „Sunt eu Dumnezeu ca să omor şi să înviez? De ce-mi spune să vindec un om de lepra lui? Să ştiţi dar şi să înţelegeţi că el caută motiv de ceartă cu mine.“

A, i te korerotanga a te kingi o Iharaira i te pukapuka, ka haea e ia ona kakahu, ka mea, He atua ianei ahau hei whakamate, hei whakaora, i tono mai ai tenei tangata ki ahau kia whakaorangia te repera o te tangata? Na kia mohio koutou, kia kite, e rapu ana ia he take riri ki ahau.

8 C ând a auzit Elisei, omul lui Dumnezeu, că regele lui Israel şi-a sfâşiat hainele, a trimis să spună regelui: „De ce ţi-ai sfâşiat hainele? Trimite-l la mine şi va şti că există un profet în Israel!“

A, no te rongonga o Eriha tangata a te Atua kua haea e te kingi o Iharaira ona kakahu, na ka unga tangata ia ki te kingi hei mea, He aha i haea ai e koe ou kakahu? me haere mai ia ki ahau inaianei, a ka mohio ia he poropiti tenei kei a Iharaira.

9 N aaman a venit cu alaiul său de cai şi care şi s-a oprit la poarta casei lui Elisei.

Heoi haere ana mai a Naamana, me ana hoiho, me ana hariata, a tu ana i te tatau o te whare o Eriha.

10 E lisei i-a trimis un mesager, spunându-i: „Du-te şi spală-te în Iordan de şapte ori, iar carnea ţi se va vindeca şi vei fi curat.“

Na ka unga he tangata e Eriha ki a ia hei mea, Haere, kia whitu nga horoinga ki Horano, a ka hoki ou kikokiko ki a koe, ka ma koe.

11 D ar Naaman s-a mâniat şi a plecat zicând: „Eu credeam că va ieşi la mine, se va opri înaintea mea şi va chema Numele Domnului, Dumnezeul lui, iar pe urmă îşi va pune mâna peste rană şi mă va vindeca de lepră.

Otira ka riri a Naamana, ka haere, ka mea, Nana, i mahara ahau, Tera ia e puta mai ki ahau, e tu, e karanga ki te ingoa o Ihowa, o tona Atua, ka whakahaere hoki i tona ringa ki runga ki te wahi, a ka whakaorangia te repera.

12 N u sunt oare Abana şi Parpar, râurile Damascului, mai bune decât toate apele Israelului? Nu puteam să mă spăl în ele şi să fiu curat?“ Apoi s-a întors şi a plecat plin de mânie.

Ehara ianei a Apana, a Parapara, nga awa o Ramahiku, i te pai atu i nga wai katoa o Iharaira? kaua ianei ahau e horoi ki era, kia ma ai ahau? Heoi tahuri ana ia, a haere riri ana.

13 D ar slujitorii lui s-au apropiat de el şi i-au zis: „Părinte, dacă profetul ţi-ar fi spus să faci un lucru greu, nu l-ai fi făcut? Cu atât mai mult acum, când ţi-a spus să te speli ca să fii curat!“

Na ka whakatata mai ana tangata, ka korero ki a ia, ka mea, E toku papa, mehemea te poropiti i whai kupu ki a koe kia meatia tetahi mea nui, e kore ianei e meatia e koe? Na tera noa ake ranei i a ia ka ki mai ki a koe, Horoi, kia ma ai?

14 A tunci s-a coborât şi s-a cufundat de şapte ori în Iordan, aşa cum i-a spus omul lui Dumnezeu, iar carnea lui a devenit iarăşi ca aceea a unui copilaş şi s-a curăţit.

Katahi ia ka haere ki raro, a ka rukuruku i a ia, e whitu nga rukuhanga ki Horano, pera me ta te tangata a te Atua i korero ai; a hoki ana ona kikokiko, ano he kikokiko no te tamaiti nohinohi, a kua ma ia.

15 A poi Naaman împreună cu toţi însoţitorii lui s-au întors la omul lui Dumnezeu. Când a ajuns, s-a oprit înaintea lui şi i-a zis: – Acum ştiu că nu este alt Dumnezeu pe tot pământul decât în Israel. Primeşte, te rog, un dar din partea slujitorului tău.

Na hoki ana ia ki te tangata a te Atua, a ia me tana huihui katoa, a ka tae, ka tu i mua i a ia: a ka mea ia, Nana, katahi ahau ka mohio, kahore he Atua i te whenua katoa, kei a Iharaira anake: na, tena, kia tangohia e koe tetahi manaakitanga a tau pononga.

16 D ar Elisei i-a răspuns: – Viu este Domnul, al Cărui slujitor sunt, că nu voi lua nimic. Şi cu toate că Naaman a insistat, Elisei a refuzat darul.

Ano ra ko tera, E ora ana a Ihowa, kei tona aroaro nei ahau e tu ana, e kore e tangohia e ahau. Na tohe ana tera ki a ia kia tangohia; otiia whakakahore tonu ia.

17 – Dacă nu vrei, a zis Naaman, dă voie, te rog, slujitorului tău să încarce pământ, atât cât pot duce doi catâri, pentru că de-acum înainte slujitorul tău nu va mai aduce arderi de tot sau jertfe altor dumnezei, ci numai Domnului.

Ano ra ko Naamana, Ki te kahore, kati me homai ki tau pononga he oneone, kia rite ki te kawenga ma nga muera e rua; e kore hoki tau pononga e mea i te tahunga tinana, i te patunga tapu ranei a mui ake ma teahi atau ke, engari ma Ihowa.

18 I ată totuşi ce- L rog pe Domnul să-i ierte slujitorului tău: când stăpânul meu intră în templul lui Rimon să se închine acolo, sprijinindu-se de braţul meu, mă închin şi eu în templul lui Rimon. Să-l ierte deci Domnul pe slujitorul tău când mă voi închina în templul lui Rimon.

Ma Ihowa e whakarere noa te hara o tau pononga i tenei mea; ara ina haere toku ariki ki te whare o Rimono ki te koropiko i reira, a ka whirinaki mai ia ki toku ringa, a ka koropiko ahau i roto i te whare o Rimono: ka koropiko ahau i roto i te wh are o Rimono, me whakarere noa iho e Ihowa te hara o tenei mea a tau pononga

19 E lisei i-a răspuns: – Du-te în pace. După ce Naaman a plecat de la el şi a străbătut o anumită distanţă,

Ano ra ko tera ki a ia, Haere marie. Na mawehe atu ana ia i a ia he wahi iti nei.

20 G hehazi, slujitorul lui Elisei, omul lui Dumnezeu, şi-a zis: „Stăpânul meu l-a refuzat pe Naaman, arameul acesta, şi nu a luat de la el ceea ce i-a adus. Viu este Domnul că voi alerga şi voi lua ceva de la el.“

Otira ka mea a Kehati, te kaimahi a Eriha tangata a te Atua, Na, kua ata hanga toku ariki ki tenei Naamana Hiriani, kihai nei i tango i tona ringa i nga mea i mauria mai nei e ia: e ora ana a Ihowa, ka oma ahau i muri i a ia, a ka tango i tetahi mea i a ia.

21 A stfel, Ghehazi s-a dus după Naaman. Când l-a văzut Naaman alergând după el, a coborât din car pentru a-l întâmpina şi i-a zis: – Totul este bine?

Heoi whai ana a Kehati i a Naamana. A, no te kitenga o Naamana i tetahi e whai ana i muri i a ia, ka marere iho ia i te hariata ki te whakatau i a ia, ka mea, He pai ranei.

22 – Totul este bine. Stăpânul meu m-a trimis însă să-ţi spun: „Doi tineri dintre fiii profeţilor au venit chiar acum la mine din regiunea muntoasă a lui Efraim. Dă-mi, te rog, pentru ei un talant de argint şi două rânduri de haine.“

Ano ra ko tera, He pai. Na toku ariki ahau i unga mai hei mea, Na, tenei etahi taitamariki tokorua kua tae mai ki ahau inaianei no te whenua pukepuke o Eparaima, no nga tama a nga poropiti; hoatu koa ma raua tetahi taranata hiriwa, kia rua hoki nga whakarua kakahu.

23 N aaman i-a zis: – Fă-mi, te rog, pe plac şi ia doi talanţi. Naaman a insistat şi i-a pus doi talanţi de argint în doi saci, împreună cu două rânduri de haine. I-a mai dat şi doi slujitori care să-l ajute cu povara.

Na ka mea a Naamana, Whakaae mai, ka tango kia rua taranata. Na tohea ana ia e ia, a takaia ana e ia nga taranata hiriwa e rua ki nga peke e rua, me nga whakarua kakahu e rua, a whakawaha ana ki ana tangata tokorua; a na raua i mau ki tona aroar o.

24 C ând a ajuns la deal, Ghehazi le-a luat din mâinile lor şi le-a pus în casă. Apoi le-a dat drumul oamenilor, iar ei au plecat.

A, no tona taenga ki te puke, ka tangohia mai e ia i o raua ringa, a whakatakotoria ana ki te whare. Na tukua atu ana e ia aua tangata, a haere ana raua.

25 D upă aceea s-a dus şi s-a înfăţişat înaintea stăpânului său, Elisei. – De unde vii, Ghehazi? l-a întrebat Elisei. – Slujitorul tău nu s-a dus nicăieri, a răspuns el.

Otiia haere ana ia ki roto, a tu ana i te aroaro o tona ariki. Na ka mea a Eriha ki a ia, I haere mai koe i hea, e Kehati? Ano ra ko ia, Kahore noa iho tau pononga i te haere.

26 D ar Elisei i-a zis: – Oare n-a fost duhul meu cu tine, când s-a coborât omul acela din car şi te-a întâmpinat? Este oare acum vremea de luat argint, haine, măslini, vii, oi, boi, slujitori şi slujitoare?

Na ka mea ia ki a ia, Kihai ianei toku ngakau i haere tahi me koe, i te tahuritanga mai o taua tangata i runga i tona hariata ki te whakatau i a koe? He wa ianei tenei mo te tango moni, mo te tango kakahu, mara oriwa, mara waina, hipi, kau, pono nga tane, pononga wahine ranei?

27 L epra lui Naaman se va lipi de tine şi de urmaşii tăi pentru totdeauna! Ghehazi a plecat dinaintea lui Elisei lepros, alb ca zăpada.

Na reira ka piri ki a koe te repera o Naamana, ki tou uri hoki, a ake ake. Na haere atu ana ia i tona aroaro, he repera, ma tonu me te hukarere.