1 N aaman era conducătorul oştirii regelui Aramului. El era un om important pentru stăpânul său şi totodată foarte respectat, pentru că prin el dăduse Domnul victorie lui Aram. Însă omul acesta, care ajunsese un războinic viteaz, era lepros.

كانَ نُعْمانُ قائِدَ جَيشِ مَلِكِ أرامَ. وَكانَ مُكَرَّماً جِدّاً عِنْدَهُ وَعَزِيزاً عَلَيهِ، لِأنَّ اللهَ حَقَّقَ لِآرامَ نَصْراً عَظِيماً عَلَى يَدِهِ. وَمَعْ أنَّ نُعْمانَ هَذا كانَ عَظِيماً وَقَوِيّاً، إلّا أنَّهُ كانَ مُصاباً بِالبَرَصِ.

2 A rameii ieşiseră la luptă în cete şi luaseră captivă o tânără din ţara lui Israel. Ea a ajuns slujitoarea soţiei lui Naaman.

وَكانَ الأرامِيُّونَ قَدْ خَرَجُوا فِي غَزَواتٍ عَدِيدَةٍ ضِدَّ إسْرائِيلَ. وَفِي إحدَى غَزَواتِهِمْ أسَرُوا بِنْتاً صَغِيرَةً مِنْ أرْضِ إسْرائِيلَ. فَصارَتْ خادِمَةً لِزَوْجَةِ نُعْمانَ.

3 Î ntr-o zi ea a zis stăpânei sale: „Dacă stăpânul meu ar merge la profetul din Samaria, el l-ar vindeca de lepra lui.“

فَقالَتِ البِنْتُ لِزَوْجَتِهِ: «لَيتَ سَيِّدِي يَذْهَبُ لِرُؤْيَةِ النَّبِيِّ الَّذِي فِي السّامِرَةِ، فَهُوَ يَقْدِرُ أنْ يَشفِيَهُ مِنْ بَرَصِهِ.»

4 N aaman s-a dus la stăpânul său şi i-a făcut de cunoscut tot ce i-a spus tânăra israelită.

فَذَهَبَ نُعْمانُ إلَى سَيِّدِهِ وَأخْبَرَهُ بِما قالَتِ الخادِمَةُ الَّتِي مِنْ إسْرائِيلَ.

5 Ş i regele Aramului i-a zis: „Du-te, căci voi trimite o scrisoare regelui lui Israel!“ Naaman a plecat luând cu el zece talanţi de argint, şase mii se şecheli de aur şi zece rânduri de haine.

فَقالَ مَلِكُ أرامَ لَهُ: «اذْهَبْ فَوْراً، وَسَأُرْسِلُ مَعَكَ رِسالَةً إلَى مَلِكِ إسْرائِيلَ.» فَذَهَبَ نُعْمانُ إلَى إسْرائِيلَ، وَأخَذَ مَعَهُ عَشْرَةَ قَناطِيرَ مِنَ الفِضَّةِ، وَسِتَّةَ آلافِ مِثْقالٍ مِنَ الذَّهَبِ، وَعَشْرَةَ أثْوابٍ.

6 E l i-a înmânat regelui lui Israel scrisoarea care spunea astfel: „Când scrisoarea aceasta îţi va fi înmânată vei şti că trebuie să-l vindeci pe slujitorul meu, Naaman, de lepra lui.“

وَأحضَرَ نُعْمانُ الرِّسالَةَ إلَى مَلِكِ إسْرائِيل، وَجاءَ فِيها: «… وَالآنَ، أُبَيِّنُ لَكَ بِمُوجِبِ هَذِهِ الرِّسالَةِ أنِّي مُرْسِلٌ خادِمِي نُعْمانَ إلَيكَ فاشْفِهِ مِنْ بَرَصِهِ.»

7 D upă ce a citit scrisoarea, regele lui Israel şi-a sfâşiat hainele şi a zis: „Sunt eu Dumnezeu ca să omor şi să înviez? De ce-mi spune să vindec un om de lepra lui? Să ştiţi dar şi să înţelegeţi că el caută motiv de ceartă cu mine.“

فَلَمّا قَرَأ مَلِكُ إسْرائِيلَ الرِّسالَةَ، شَقَّ ثِيابَهُ وَقالَ: «أأنا اللهَ الَّذِي يَقدِرُ أنْ يُحيِيَ وَيُمِيتَ؟ فَلِماذا أرْسَلَ إلَيَّ مَلِكُ أرامَ رَجُلاً أبْرَصَ حَتَّى أشْفِيَهِ؟ إنَّهُ يُضْمِرُ لِيَ الشَّرَّ!»

8 C ând a auzit Elisei, omul lui Dumnezeu, că regele lui Israel şi-a sfâşiat hainele, a trimis să spună regelui: „De ce ţi-ai sfâşiat hainele? Trimite-l la mine şi va şti că există un profet în Israel!“

وَسَمِعَ ألِيشَعُ، رَجُلُ اللهِ، أنَّ مَلِكَ إسْرائِيلَ قَدْ شَقَّ ثِيابَهُ. فَأرْسَلَ إلَيهِ ألِيشَعُ رِسالَةً يَقُولُ فِيها: «لِماذا شَقَقْتَ ثِيابَكَ؟ أرْسِلْ نُعمانَ إلَيَّ. حِينَئِذٍ، سَيَعلَمُ أنَّ هُناكَ نَبِيّاً فِي إسْرائِيلَ!»

9 N aaman a venit cu alaiul său de cai şi care şi s-a oprit la poarta casei lui Elisei.

فَجاءَ نُعمانُ بِخَيلِهِ وَمَرْكَباتِهِ إلَى بَيتِ ألِيشَعَ وَوَقَفَ عِنْدَ البابِ.

10 E lisei i-a trimis un mesager, spunându-i: „Du-te şi spală-te în Iordan de şapte ori, iar carnea ţi se va vindeca şi vei fi curat.“

فَأرْسَلَ ألِيشَعُ رَسُولاً لِنُعْمانَ يَقُولُ لَهُ: «اذْهَبْ وَاغتَسِلْ فِي نَهْرِ الأُردُنِّ سَبْعَ مَرّاتٍ. حِينَئِذٍ، سَيُشْفَى جِلْدُكَ. وَتَصِيرُ طاهِراً.»

11 D ar Naaman s-a mâniat şi a plecat zicând: „Eu credeam că va ieşi la mine, se va opri înaintea mea şi va chema Numele Domnului, Dumnezeul lui, iar pe urmă îşi va pune mâna peste rană şi mă va vindeca de lepră.

فَغَضِبَ نُعمانُ وَمَضَى وَهْوَ يَقُولُ: «تَوَقَّعْتُ أنْ يَخرُجَ ألِيشَعُ لاسْتِقبالِي عَلَى الأقَلِّ ويَقِفَ أمامِي وَيَدعُو بِاسْمِ إلَهِهِ. تَوَقَّعْتُ أنْ يَضَعَ يَدَهُ فَوْقَ جَسَدِي فَيُشْفَى.

12 N u sunt oare Abana şi Parpar, râurile Damascului, mai bune decât toate apele Israelului? Nu puteam să mă spăl în ele şi să fiu curat?“ Apoi s-a întors şi a plecat plin de mânie.

إنَّ أبانَةَ، وَفَرْفَرَ، نَهْرَي دِمَشْقَ، أفضَلُ مِنْ كُلِّ أنْهارِ إسْرائِيلَ. فَلِماذا لا يُمكِنُنِي أنْ أغتَسِلَ فِي نَهرَي دِمَشْقَ وَأطْهُرَ؟» غَضِبَ نُعمانُ كَثِيراً وَأرادَ مُواصَلَةَ طَرِيقِ العَوْدَةِ.

13 D ar slujitorii lui s-au apropiat de el şi i-au zis: „Părinte, dacă profetul ţi-ar fi spus să faci un lucru greu, nu l-ai fi făcut? Cu atât mai mult acum, când ţi-a spus să te speli ca să fii curat!“

غَيرَ أنَّ خُدّامَ نُعْمانَ ذَهَبُوا إلَيهِ وَقالُوا لَهُ: «يا أبانا، لَوْ طَلَبَ مِنْكَ النَّبِيُّ أنْ تَفْعَلَ شَيئاً صَعْباً، أما كُنْتَ تَفْعَلُهُ؟ لَكِنَّهُ لَمْ يَطلُبْ مِنْكَ إلّا أمْراً بَسِيطاً جِدّاً، إذْ قالَ لَكَ: ‹اغْتَسِلْ وَاطهُرْ.›»

14 A tunci s-a coborât şi s-a cufundat de şapte ori în Iordan, aşa cum i-a spus omul lui Dumnezeu, iar carnea lui a devenit iarăşi ca aceea a unui copilaş şi s-a curăţit.

فَعَمِلَ نُعمانُ بِما أوْصاهُ رَجُلُ اللهِ. فَنَزَلَ وَغَطَسَ فِي نَهْرِ الأُردُنِّ سَبْعَ مَرّاتٍ، فَطَهُرَ تَماماً! بَلْ صارَ جِلْدُهُ ناعِماً كَجِلْدِ طِفلٍ رَضِيعٍ.

15 A poi Naaman împreună cu toţi însoţitorii lui s-au întors la omul lui Dumnezeu. Când a ajuns, s-a oprit înaintea lui şi i-a zis: – Acum ştiu că nu este alt Dumnezeu pe tot pământul decât în Israel. Primeşte, te rog, un dar din partea slujitorului tău.

فَعادَ نُعْمانُ وَجَماعَتُهُ إلَى رَجُلِ اللهِ. وَوَقَفَ أمامَ ألِيشَعَ وَقالَ: «ها أنا قَدْ عَلِمْتُ أنَّهُ لا يُوجَدُ إلَهٌ إلّا فِي إسْرائِيلَ! وَالآنَ، أرجُو أنْ تَقبَلَ هَدِيَّةً مِنِّي، أنا عَبْدَكَ.»

16 D ar Elisei i-a răspuns: – Viu este Domnul, al Cărui slujitor sunt, că nu voi lua nimic. Şi cu toate că Naaman a insistat, Elisei a refuzat darul.

لَكِنَّ ألِيشَعَ قالَ: «أُقْسِمُ بِاللهِ الحَيِّ الَّذِي أخدِمُهُ، لَنْ آخُذَ هَدِيَّةً مِنْكَ.» وَألَحَّ نُعْمانُ عَلَى الِيشَعَ أنْ يَأْخُذَ الهَدِيَّةَ، فَلَمْ يَقْبَلْ.

17 – Dacă nu vrei, a zis Naaman, dă voie, te rog, slujitorului tău să încarce pământ, atât cât pot duce doi catâri, pentru că de-acum înainte slujitorul tău nu va mai aduce arderi de tot sau jertfe altor dumnezei, ci numai Domnului.

فَقالَ نُعْمانُ: «لا تُرِيدُ أنْ تَقْبَلَ هَدِيَّتِي، فاسْمَحْ لِي أنْ آخُذَ حِملَ بَغلَينِ مِنَ التُّرابِ. فَأنا لا أُرِيدُ أنْ أُقَدِّمَ ذَبِيحَةً أوْ تَقْدِمَةً فِيما بَعْدُ لأيِّ إلَهٍ سِوَى يهوه.

18 I ată totuşi ce- L rog pe Domnul să-i ierte slujitorului tău: când stăpânul meu intră în templul lui Rimon să se închine acolo, sprijinindu-se de braţul meu, mă închin şi eu în templul lui Rimon. Să-l ierte deci Domnul pe slujitorul tău când mă voi închina în templul lui Rimon.

وَليَغْفِرْ لَيَ يهوه! فَعِندَما يَذهَبُ مَولايَ مَلِكُ أرامَ فِي المُستَقبَلِ إلَى هَيكَلِ رَمُّونَ لِيَعبُدَهُ، سَيَسْتَنِدُ المَلِكُ عَلَيَّ. فَأنا مُضْطَرٌّ إلَى أنْ أسْجُدَ فِي هَيكَلِ رَمُّونَ. وَأنا أطلُبُ أنْ يَغفِرَ لِيَ يهوه ذَلِكَ.»

19 E lisei i-a răspuns: – Du-te în pace. După ce Naaman a plecat de la el şi a străbătut o anumită distanţă,

فَقالَ ألِيشَعُ لِنُعْمانَ: «اذْهَبْ بِسَلامٍ.» وَلَمْ يَكَنْ نُعْمانُ قَدِ ابتَعَدَ كثِيراً،

20 G hehazi, slujitorul lui Elisei, omul lui Dumnezeu, şi-a zis: „Stăpânul meu l-a refuzat pe Naaman, arameul acesta, şi nu a luat de la el ceea ce i-a adus. Viu este Domnul că voi alerga şi voi lua ceva de la el.“

حَتَّى قالَ جِيحَزِي خادِمُ ألِيشَعَ رَجُلِ اللهِ فِي نَفْسِهِ: «ها قَدْ رَفَضَ سَيِّدِي أنْ يَأْخُذَ الهَدِيَّةَ الَّتِي أحضَرَها نُعْمانُ. أُقْسِمُ بِاللهِ الحَيِّ، سَألْحَقُ أنا بِهِ وَآخُذُ شَيئاً مِنْهُ!»

21 A stfel, Ghehazi s-a dus după Naaman. Când l-a văzut Naaman alergând după el, a coborât din car pentru a-l întâmpina şi i-a zis: – Totul este bine?

فَرَكَضَ جِيحَزِي إلَى نُعْمانَ. فَلَمّا رَآهُ نُعْمانُ راكِضاً خَلْفَهُ، أوْقَفَ المَرْكَبَةَ وَنَزَلَ لِلِقائِهِ. وَسَألَهُ: «أكُلُّ شَيءِ عَلَى ما يُرامُ؟»

22 – Totul este bine. Stăpânul meu m-a trimis însă să-ţi spun: „Doi tineri dintre fiii profeţilor au venit chiar acum la mine din regiunea muntoasă a lui Efraim. Dă-mi, te rog, pentru ei un talant de argint şi două rânduri de haine.“

فَقالَ جِيحَزِي: «نَعَمْ، لَكِنَّ سَيِّدِي أرْسَلَنِي إلَيكَ. وَهُوَ يَقُولُ: ‹جاءَنِي ضَيفانِ مِنْ جَماعَةِ الأنبِياءِ فِي أفْرايِمَ، فَأعْطِهِما قِنطاراً مِنَ الفِضَّةِ وَثَوْبَينِ.›»

23 N aaman i-a zis: – Fă-mi, te rog, pe plac şi ia doi talanţi. Naaman a insistat şi i-a pus doi talanţi de argint în doi saci, împreună cu două rânduri de haine. I-a mai dat şi doi slujitori care să-l ajute cu povara.

وقال نعمان: «أرْجُو أنْ تَأْخُذَ قِنْطارَينِ.» وَألَحَّ نُعمانُ عَلَى جِيحَزِي أنْ يَأْخُذَ الفِضَّةَ. فَوَضَعَ قِنْطارَيِّ الفِضَّةِ فِي كِيسَينِ، وَأخَذَ ثَوْبَينِ وَأعَطاهُما لاثْنَينِ مِنْ خُدّامِهِ. فَحَمَلا هَذا كُلَّهُ، وَسارا أمامَ جِيحَزِي.

24 C ând a ajuns la deal, Ghehazi le-a luat din mâinile lor şi le-a pus în casă. Apoi le-a dat drumul oamenilor, iar ei au plecat.

وَلَمّا وَصَلَ إلَى التَّلَّةِ، أخَذَ هَذِهِ الأشْياءَ مِنَ الخادِمَينِ، ثُمَّ صَرَفَ الخادِمَينِ، فانْصَرَفا. وَبَعْدَ ذَلِكَ خَبَّأها فِي بَيتِهِ.

25 D upă aceea s-a dus şi s-a înfăţişat înaintea stăpânului său, Elisei. – De unde vii, Ghehazi? l-a întrebat Elisei. – Slujitorul tău nu s-a dus nicăieri, a răspuns el.

ثُمَّ رَجِعَ جِيحَزِي وَدَخَلَ وَوَقَفَ أمامَ سَيِّدِهِ. فَقالَ ألِيشَعُ لِجِيحَزِي: «أينَ كُنْتَ؟» فَأجابَ جِيحَزِي: «لَمْ أتَحَرَّكْ مِنْ هَذا المَكانِ.»

26 D ar Elisei i-a zis: – Oare n-a fost duhul meu cu tine, când s-a coborât omul acela din car şi te-a întâmpinat? Este oare acum vremea de luat argint, haine, măslini, vii, oi, boi, slujitori şi slujitoare?

فَقالَ ألِيشَعُ لِجِيحَزِي: «لَيسَ هَذا صَحِيحاً! فَقَدْ كُنْتُ مَعَكَ بِرُوحِي عِنْدَما التَفَتَ ذَلِكَ الرَّجُلُ وَنَزَلَ مِنْ مَركَبَتِهِ لِلِقائِكَ! أهَذا وَقْتُ أخذِ مالٍ وَثِيابٍ وَزَيتُونٍ وَعِنَبٍ وَغَنَمٍ وَبَقَرٍ وَعَبِيدٍ وَجَوارٍ؟

27 L epra lui Naaman se va lipi de tine şi de urmaşii tăi pentru totdeauna! Ghehazi a plecat dinaintea lui Elisei lepros, alb ca zăpada.

وَالآنَ، سَيَنتَقِلُ بَرَصُ نُعمانَ إلَيكَ وَإلَى أولادِكَ إلَى الأبَدِ!» فَلَمّا خَرَجَ جِيحَزِي مِنْ عِنْدِ ألِيشَعَ، صارَ جِلْدُهُ أبْيَضَ كَالثَّلْجِ بِسَبَبِ البَرَصِ.