1 R ăzboiul dintre Casa lui Saul şi Casa lui David a durat mult timp. David devenea tot mai puternic, în timp ce Casa lui Saul slăbea tot mai mult.

وَدامتِ الحَرْبُ طَويلاً بَينَ عائِلتَي شاوُلَ وَداوُدَ. وقَدْ أخَذَتْ عائِلَةُ داوُدَ تَقْوَى أكْثَرَ فأكْثَرَ، بَيَنَما ضَعُفَتْ عائِلَةُ شاول يَوماً بَعْدَ يَوْمٍ. أبْناءُ داوُدَ السِّتَّةُ المَولودونَ في حَبْرُون

2 F iii lui David care i s-au născut la Hebron sunt următorii: Amnon, întâiul născut, fiul izreelitei Ahinoam;

هؤلاءِ هُمْ أبناءُ داوُدَ المَولودونَ في حَبْرُونَ: الأوَّلُ أمْنُونُ وَوالِدَتُهُ أخِينُوعَمُ مِنْ يَزَرَعِيلَ.

3 C hileab, al doilea, fiul lui Abigail, văduva lui Nabal, carmelitul; Absalom, al treilea, fiul Maacăi, fiica lui Talmai, regele Gheşurului;

وَالثّاني كِيلآبُ وَوالِدَتُهُ أبِيجايلُ أرْمَلَةُ نابالَ الَّذِي مِنَ الكَرْمِل. وَالثّالِثُ أبْشالُومُ وَوالِدَتُهُ مَعْكَةُ بِنتُ تَلماي مَلِكِ جَشُورَ.

4 A donia, al patrulea, fiul Haghitei; Şefatia, al cincilea, fiul lui Abital;

وَالرّابعُ أدُونيّا وَوالِدَتُهُ حَجِّيثُ. وَالْخامِسُ شَفَطْيا وَوالِدَتُهُ أبِيطال.

5 I tream, al şaselea, fiul soţiei lui David numite Egla. Aceştia sunt fiii care i s-au născut lui David în Hebron. Abner, de partea lui David

وَالسّادِسُ يَثْرَعامُ وَوالِدَتُهُ عَجَلَةُ زَوْجَةُ داوُدَ. هؤلاءِ هُمْ أبْناؤهُ السِّتَّةُ الّذينَ ولِدوا فِي حَبْرُونَ. أبْنَيْر يُقَرِّرُ الانضِمامَ إلَى داوُد

6 Î n timpul războiului dintre Casa lui Saul şi Casa lui David, Abner a devenit puternic în Casa lui Saul.

أخَذَتْ سُلْطَةُ أبْنَيْر فِي حُكُومَةِ شاوُلَ تَزْدادُ أكثَرَ فَأكْثَرَ، بَينَما كانَتْ عائِلَتا شاوُلَ وَداوُدَ تتقاتَلانِ.

7 S aul avea o ţiitoare pe nume Riţpa, fiica lui Aia, iar Iş-Boşet i-a zis lui Abner: – De ce ai intrat la ţiitoarea tatălui meu?

كانَ لشاوُلَ جارِيَةٌ تُدْعَى رِصْفَةَ بِنتَ أيَّةِ، فَقالَ إيشْبُوشَثُ لأبْنِيْر: «لِماذا تُعاشِرُ جارِيَةَ وَالِدِي؟»

8 A bner s-a mâniat foarte tare din cauza spuselor lui Iş-Boşet şi i-a zis: – Oare cap de câine sunt eu? Sunt oare de partea lui Iuda? Astăzi am dat dovadă de credincioşie faţă de Casa tatălui tău, Saul, a fraţilor şi a prietenilor lui şi nu te-am dat în mâna lui David, iar tu mă găseşti astăzi vinovat din cauza acestei femei!

فَغَضِبَ أبْنِيْرُ كثيراً مِمّا قالَهُ إيشْبُوشَثُ وَقالَ: «لَقَدْ كُنْتُ أميناً لشاوُلَ وَعائِلَتِهِ. لَمْ أسْمَح لداوُدَ بِأنْ يَهْزِمَكُمْ. لَسْتُ خائِناً يَعْمَلُ لِصالِحِ بَنِي يَهُوَّذا. لَكِنَّكَ الآنَ تَقُولُ إنَّني أفْعَلُ أمْراً سَيِّئاً.

9 D umnezeu să se poarte cu toată asprimea faţă de Abner dacă nu voi face pentru David ceea ce Domnul i-a promis prin jurământ,

فَليُعاقِبِ اللهُ أبْنَيْرَ وَيَزِدُهُ عِقاباً، إنْ لَمْ أُحَقِّقْ ما وَعَدَ اللهُ داوُدَ بِهِ.

10 ş i anume că va lua domnia de la Casa lui Saul şi va ridica tronul lui David peste Israel şi peste Iuda, de la Dan până la Beer-Şeba.

أيْ بِنَقلِ المُلْكِ مِنْ عائِلَةِ شاوُلَ، مُثَبِّتاً عَرْشَ داوُدَ فَوْقَ إسْرائيلَ وَيَهُوذا، لِيَحْكُمَ مِنْ دانَ إلَى بِئْرِ سَبْعٍ.»

11 I ş-Boşet n-a mai îndrăznit să-i mai spună ceva lui Abner, pentru că se temea de el.

ولَمْ يَسْتَطِعْ إيشْبُوشَثُ أنْ يَقولَ شَيئاً لأبْنَيْرَ، لأنَّهُ كانَ يَخافُهُ.

12 A poi, în numele lui însuşi, Abner a trimis mesageri la David ca să-i spună: „A cui este ţara?“, adăugând: „Încheie un legământ cu mine şi eu te voi ajuta să întorci întregul Israel la tine.“

وَأرْسَلَ أبْنَيْرُ رُسُلاً إلَى داوُدَ وَقالَ لَهُ: «مَنْ يَنْبَغِي أنْ يَحْكَم هَذِهِ البِلادَ؟ اقْطَعْ عَهْداً مَعِي، وَسَأُساعِدُكَ لِتُصْبحَ حاكِمَ إسْرائِيلَ كُلِّها.»

13 „ Bine, a spus David, voi încheia legământ cu tine, însă cu o singură condiţie: să nu te înfăţişezi înaintea mea dacă nu mi-o aduci pe Mihal, fiica lui Saul, atunci când vii la mine!“

أجابَ داوُدُ: «حَسَناً! سَأقَطَعُ مَعَكَ عَهْداً. لَكِنَّني أسْألُكَ أمْراً واحِداً: لن ألْتَقِيكَ حَتَّى تُحْضِرَ إليَّ مِيكالَ بِنتَ شاوُلَ.» داوُدُ يَسْتَعيد زَوْجَتَهُ ميكال

14 D avid a trimis mesageri la Iş-Boşet, fiul lui Saul, să-i spună: „Dă-mi-o pe soţia mea, pe Mihal, cu care m-am logodit pentru preţul de o sută de prepuţuri de-ale filistenilor!“

وَأرْسَلَ داوُدُ رُسُلاً إلَى إيشْبُوشَثَ بْنِ شاوُلَ يَقُولُ لَهُ: «أعْطِني زَوجَتِي مِيكالَ التي خَطَبْتُها بِقَتلِ مِئَةِ فِلِسْطيٍّ.»

15 I ş-Boşet a trimis după ea şi ea a fost luată de la soţul ei, de la Paltiel, fiul lui Laiş.

فَطَلَبَ إيشْبُوشَثُ مِنْ رِجالِهِ أنْ يَذْهَبُوا لأخْذِ مِيكالَ مِنْ رَجُلٍ يُدعَى فَلْطِيئيلَ بْنُ لايَشَ.

16 S oţul ei a mers cu ea, plângând în urma ei, până la Bahurim. Abner i-a zis: „Întoarce-te acasă!“ Şi el s-a întors acasă.

فَسارَ فَلْطِيئيلُ مَعَ زَوْجَتِهِ مِيكال. وَكانَ يَبْكِي وَهْوَ يَتْبَعُها إلَى بَحُوريمَ. لَكِنَّ أبْنَيْرَ قالَ لَهُ: «عُدْ إلَى دارِكَ.» وَهَكَذا فَعَلَ فَلْطِيئيلُ. أبْنَيْر يَعِدُ بِمُساعَدَةِ داوُد

17 A poi Abner a vorbit cu cei din sfatul bătrânilor lui Israel şi le-a zis: „Odinioară l-aţi dorit ca rege pe David.

وَأرْسَلَ أبْنَيْرُ هذِهِ الرِّسالَة إلَى قادَةِ إسْرائِيلَ، فَقالَ: «كُنْتُم تُرِيدُونَ أنْ تَجْعَلوا مِنْ داوُدَ مَلِكَكُم.

18 A cum faceţi-l rege, căci Domnul a spus despre el: «Prin mâna robului Meu, David, am să-l izbăvesc pe poporul Meu, Israel, de sub puterea filistenilor şi a tuturor duşmanilor săi.»“

فافْعَلوا الآنَ! فَقَدْ وَعَدَ اللهُ داوُدَ وَقالَ: ‹سَأُنْقِذُ بَنِي إسْرائِيلَ شَعْبي مِنَ الفِلسْطيّينَ ومِنْ أعْدائِهِمْ جَمِيعاً مِنْ خِلالِ خادِمي داوُدَ.›»

19 A bner le-a vorbit, de asemenea, şi beniamiţilor, după care s-a dus să-i spună lui David, la Hebron, tot ceea ce Israel şi întreaga seminţie a lui Beniamin doreşte să facă.

قال أبْنَيْرُ هذِهِ الأشْياءَ أمامَ داوُدَ فِي حَبْرُونَ. وَقالَها لِعائِلاتِ بَنْيامِيْنَ. وَبَدَتِ الأشياءُ الّتي قالَها أبْنِيْرُ حَسَنَةً بِالنِّسْبَةِ لِعائِلاتِ بَنْيامِيْنَ وَلِبَنِي إسْرائِيلَ كُلِّهِمْ.

20 A sosit la David, la Hebron, însoţit de douăzeci de bărbaţi, iar David a dat un ospăţ în cinstea lor.

ثُمَّ جاءَ أبْنَيْرُ إلَى داوُدَ فِي حَبْرُونَ، وقَدْ أحْضَرَ مَعَهُ عِشْرِينَ رَجُلاً. وَأقامَ داوُدُ احْتِفالاً لأبْنِيْرَ وللِّرجالِ الّذينَ جاءُوا مَعَهُ جَمِيعاً.

21 A bner i-a zis lui David: „Lasă-mă să plec şi să adun întreg Israelul la stăpânul meu, regele, ca să încheie un legământ cu tine şi astfel să domneşti peste tot ceea ce sufletul tău doreşte.“ David i-a dat voie lui Abner să plece, iar acesta a plecat în pace. Abner, asasinat de Ioab

قالَ أبْنِيْرُ لِداوُدَ: «يا مَولايَ وَمَلِكِي، اسْمَحْ لِي بِأنْ اذْهَبَ فَأُحْضِرَ بَنِي إسْرائِيلَ جَميعاً إلَيْكَ، فَيَقْطَعُونَ مَعَكَ عَهْداً، لِتَحْكُمَ إسْرائِيل كُلَّها كَما أرَدْتَ.» فَسَمَحَ داوُدُ لأبْنَيْرَ بِالانْصِرافِ. فَمَضَى أبْنِيْرُ بِسلامٍ. مَوتُ أبْنَيْر

22 I mediat după aceea a sosit Ioab împreună cu slujitorii lui David. Aceştia se întorceau de la un jaf şi aduceau o mare pradă cu ei. Abner însă nu se mai afla împreună cu David la Hebron, căci acesta îi dăduse voie să plece, iar el a plecat în pace.

عادَ ضُبّاطُ يُوآبَ وَداوُدَ مِنَ المَعْرَكَةِ وَهُمْ يَحْمِلونَ الكَثِيرَ مِنَ الأشياءِ الثَّمينَةِ الّتِي كانُوا قَدْ أخَذُوها مِنَ العَدوِّ. كانَ داوُدُ قَدْ سَمَحَ لِتَوِّهِ لأبْنَيْرَ بأنْ يُغادِرَ بِسَلامٍ. لِذا لَمْ يَكُنْ أبْنَيْرُ مَعَ داوُدَ فِي حَبْرُونَ.

23 C ând au sosit, Ioab şi oştirea care era cu el, i s-a spus lui Ioab că Abner, fiul lui Ner a fost la rege, iar acesta i-a dat voie să plece şi el a plecat în pace.

وَوَصَلَ يُوآبُ مَعَ جَيشِهِ إلَى حَبْرُونَ، فقالَ لَهُ الجَيشُ: «جاءَ أبْنَيْرُ بنُ نَيْرٍ إلَى المَلِكِ داوُدَ، فَتَرَكَهُ داوُدُ يَذْهَبُ بِسَلامٍ.»

24 I oab a venit la rege şi i-a zis: „Ce ai făcut? Abner a fost la tine, iar tu i-ai dat voie să plece. De ce?

فَجاءَ يُوآبُ إلَى المَلِكِ وَقالَ: «ماذا فَعَلْتَ؟ جاءَ إلَيْكَ أبْنَيْرُ فَأرْسَلْتَهُ مِنْ دُونِ أنْ تُؤذيهِ! لِماذا أطلَقْتَهُ؟

25 Î l cunoşti bine pe Abner, fiul lui Ner! El a venit ca să te înşele, ca să-ţi cunoască mişcările şi ca să ştie tot ceea ce faci.“

أنْتَ تَعْرِفُ أنَّ أبْنَيْرَ بنَ نَيْرٍ. قَدْ جاءَ لِيَخْدَعَكَ. جاءَ لِيَعلَمَ بِكُلَّ شيءٍ حَولَ الأُمُورِ الّتي تَصْنَعُها.»

26 D upă ce a ieşit de la David, Ioab a trimis mesageri după Abner, care l-au adus înapoi de la fântâna lui Sira. David însă nu ştia nimic.

وَتَرَكَ يُوآبُ داوُدَ، وَأرْسَلَ رُسُلاً إلَى أبْنَيْرَ عِنْدَ بِئْرِ السِّيرَةِ. فَأعادَ الرُسُلُ أبْنَيْرَ. لَكِنَّ داوُدَ لَمْ يَعلَمْ بِذَلِكَ.

27 C ând a ajuns Abner la Hebron, Ioab l-a luat deoparte, la poartă, ca şi cum i-ar vorbi în taină. Acolo, ca să-l răzbune pe fratele său Asael, Ioab l-a lovit în stomac şi a murit.

فَلَمّا وَصَلَ أبْنَيْر إلَى حَبْرُونَ، أخَذَهُ يُوآبُ جانِباً عِنْدَ بَوَّابَةِ المَدِينَةِ بِحُجَّةِ أنَّهُ سَيُكَلِّمُهُ عَلَى انْفِرادٍ. وَطَعَنَ يُوآبُ أبْنَيْرَ فِي بَطْنِهِ فَماتَ. قَتَلَ يُوآبُ أبْنَيْرَ لأنَّهُ كانَ قَدْ قَتَلَ عَسائِيلَ أَخا يُوآبَ. داود يَبْكي أبْنَيْر

28 C ând David a aflat ce s-a întâmplat, a zis: „Eu şi regatul meu suntem nevinovaţi înaintea Domnului, pentru totdeauna, de moartea lui Abner, fiul lui Ner.

وَبَلَغَ الخَبَرُ مَسامِعَ داوُدَ، فَقالَ: «مَملَكَتِي وَأنا أبْرِياءُ مِنْ مَوْتِ أبْنِيْرَ بنِ نَيْرٍ إلَى الأبَد. وَاللَّهُ يَعلُمُ هَذا.

29 F ie ca vina acestei morţi să cadă asupra lui Ioab şi asupra familiei tatălui său! Fie ca în neamul său să existe întotdeauna cineva care să aibă o scurgere pe trup, cineva lepros, cineva care să se sprijine în cârjă, cineva care să cadă ucis de sabie şi cineva care să ducă lipsă de hrană.“

يُوآبُ وَعائِلَتُهُ كُلُّها هُمُ المَسْؤُولُونَ عَمّا حَصَلَ، وَعائِلَتُهُ كُلُّها هِيَ المُلامَةُ. لَيْتَ عائِلَةَ يُوآبَ كُلَّها تُعانِيَ مِنْ مَتاعِبَ كثيرةٍ. لَيتَهُمْ يُصابُونَ بِالبَرَصِ وَالشَّلَلِ، وَيَموتُوا فِي الحْربِ، وَلا يَكونَ لَدَيهِم ما يَكْفِي مِنَ الطّعامِ!»

30 ( Ioab împreună cu fratele său Abişai l-au ucis pe Abner pentru că, în lupta de la Ghivon, acesta îl omorâse pe fratele lor Asael.)

وَبَعْدَ أنْ قَتَلَ يُوآبُ وَأخُوهُ أبِيشايُ أبْنَيْرَ لأنَّهُ قَتَلَ أخاهُما عَسائِيلَ فِي مَعْرَكَةِ جِبْعُونَ.

31 D avid i-a zis lui Ioab şi întregului popor care era cu el: „Sfâşiaţi-vă hainele, încingeţi-vă cu saci şi mergeţi bocind înaintea lui Abner.“ Regele David mergea în urma sicriului.

قالَ داوُدُ لِيُوآبَ وَلِلنّاسِ الّذينَ كانُوا مَعَهُ جَمِيعاً: «مَزِّقوا مَلابِسَكُم وَارْتَدوا الخَيْشَ. ابْكُوا وَالْطِمُوا عَلَى أبْنَيْرَ.» وَمَشَى داوُدُ المَلِكُ وِراءَ النَّعْشِ.

32 L -au înmormântat pe Abner la Hebron. Regele a plâns în hohote la mormântul lui şi întreg poporul a făcut acelaşi lucru.

فَدَفَنُوا أبْنِيْرَ فِي حَبْرُونَ. وَبَكَى المَلِكُ داوُدُ وَالنّاسُ كُلُّهُم عِنْدَ قَبْرِ أبْنَيْرَ.

33 R egele a cântat această cântare de jale: Să moară Abner cum moare un mişel?

وَهُناكَ رَثَى المَلِكَ داوُدُ أبْنِيْرَ بِقَولِهِ: «هَلْ ماتَ أبْنَيْرُ كَما لَوْ كانَ مُجْرِماً أحمَقَ؟

34 N -aveai nici mâinile legate, nici picioarele puse în lanţuri. Ai căzut ca unul răpus de mişei. Şi tot poporul a plâns din nou după Abner.

أبْنَيْر، لَمْ تَكُنْ يَداكَ مُكَبَّلَتَينِ، وَلا قَدَماكَ مُقَيَّدَتَينِ بالسَّلاسِلِ. لا يا أبْنَيْر، بَلِ الأشْرارُ قَتَلوكَ!» ثُمَّ بكى النّاسُ كُلُّهُم أبْنَيْر ثانِيَةً.

35 T ot poporul s-a apropiat de David ca să-l facă să mănânce cât mai era încă ziuă însă el a făcut următorul jurământ: „Dumnezeu să se poarte cu mine cu toată asprimea dacă voi gusta pâine sau orice altceva înainte de apusul soarelui.“

وظَّلوا طَوالَ النّهارِ يأتونَ إلَى داوُدَ ليُشَجِّعوهُ عَلَى تَناوُلِ الطَّعامِ. لَكِنَّ داوُدَ كانَ قد تعَهَّدَ فقالَ: «فَلْيُعاقِبْنِي اللهُ وليُلحِقْ بِيَ المَتاعِبَ إنْ أكَلْتُ خُبْزاً أوْ أيَّ طَعامٍ آخرَ قَبلَ مَغيبِ الشَّمسِ.»

36 L ucrul acesta a fost cunoscut de întreg poporul şi a plăcut tuturor. De fapt, tot ceea ce a făcut regele a plăcut poporului.

وَرَأى النّاسُ كُلُّهُمْ ما جَرَى وَفرِحُوا بِما صَنَعَهُ المَلِكُ داوُدُ.

37 A stfel, în acea zi, tot poporul şi tot Israelul au ştiut că nu regele l-a omorât pe Abner, fiul lui Ner.

وَفَهِمُوا كُلُّهُم، فِي يَهُوَّذا وَإسْرائِيل، أنَّ المَلِكَ داوُدَ لَمْ يأمُرْ بِقَتلِ أبْنَيْرَ بنَ نِيرٍ.

38 A poi David le-a zis slujitorilor săi: „Nu vă daţi seama că un prinţ şi un mare om a căzut astăzi în Israel?

وَقالَ المَلِكُ داوُدُ لِضُبّاطِهِ: «تَعلَمونَ أنَّ قائِداً مُهِماًّ ماتَ اليَومَ فِي إسْرائِيلَ.

39 Ş i astăzi, deşi sunt uns ca rege, sunt slab, iar aceşti bărbaţi, fiii Ţeruiei, sunt prea puternici pentru mine. Fie ca Domnul să-i răsplătească celui rău după răutatea lui!“

قَدْ مُسِحْتُ مَلِكاً مُنْذُ فَتْرَةٍ قَصِيرَةٍ، وَأبناءُ صُرُوِيَّةَ يُسَبِّبون لِي مَتاعِبَ كَثِيرَةً. فَلْيُجازِهِمُ اللهُ كَما يَسْتَحِقّونَ.»