1 Î n vremea aceea tetrarhul Irod a auzit veşti despre Isus

فِي ذَلِكَ الوَقتِ، سَمِعَ هِيرُودُسُ والِي الجَلِيلِ عَنْ يَسُوعَ.

2 ş i le-a zis slujitorilor săi: „Acesta este Ioan Botezătorul! A înviat dintre cei morţi şi de aceea lucrează aceste puteri prin el!“

فَقالَ لِخُدّامِهِ: «إنَّهُ يُوحَنّا المَعمَدانُ، قامَ مِنَ المَوتِ، وَلِهَذا تُجرَى المُعجِزاتُ بِواسِطَتِهِ!» مَقْتَلُ يُوحَنّا المَعْمَدان

3 C ăci Irod îl arestase pe Ioan, îl legase şi-l pusese în închisoare din cauza Irodiadei, soţia lui Filip, fratele său,

فَهِيرُودُسُ هُوَ الَّذِي قَبَضَ عَلَى يُوحَنّا وَوَضَعَهُ فِي السِّجنِ، وَهَذا بِسَبَبِ هِيرُودِيّا زَوجَةِ أخِيهِ فِيلِبُّسَ،

4 d eoarece Ioan îi zicea: „Nu-ţi este permis s-o ai de soţie!“

لأنَّ يُوحَنّا قالَ لِهِيرُودُسَ: «لا يَحِقُّ لَكَ أنْ تَأخُذَ زَوجَةَ أخِيكَ.»

5 I rod ar fi vrut să-l omoare, dar se temea de mulţime, pentru că oamenii îl considerau pe Ioan un profet.

لِهَذا كانَ هِيرُودُسُ يُرِيدُ قَتلَهُ، وَلَكِنَّهُ كانَ يَخافُ مِنَ النّاسِ، لِأنَّهُمِ كانُوا يَعتَبِرُونَ يُوحَنّا نَبِيّاً.

6 Î nsă, la aniversarea zilei de naştere a lui Irod, fiica Irodiadei a dansat înaintea invitaţilor şi i-a plăcut lui Irod,

لَكِنْ لَمّا جاءَ يَومُ عِيدِ مِيلادِ هِيرُودُسَ، رَقَصَتِ ابنَةُ هِيرُودِيّا أمامَهُ وَأمامَ ضُيُوفِهِ، فَأسعَدَتْ هِيرُودُسَ جِدّاً،

7 a şa că el i-a promis cu jurământ că-i va da orice va cere.

حَتَّى إنَّهُ وَعَدَ وَأقسَمَ بِأنْ يُعطِيَها ما تَطلُبُهُ مَهْما كانَ.

8 Î ndemnată de mama ei, ea i-a zis: „Dă-mi aici, pe o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul!“

لَكِنَّ أُمَّها كانَتْ قَدْ لَقَّنَتْها ما تَطلُبُ، فَقالَتْ: «أعطِنِي رَأسَ يُوحَنّا المَعْمَدانِ هُنا عَلَى طَبَقٍ.»

9 R egele s-a întristat, dar, din pricina jurămintelor şi a invitaţilor săi, a poruncit să-i fie dat ce a cerut

فَحَزِنَ المَلِكُ، لَكِنَّهُ أمَرَ بِتَلبِيَةِ طَلَبِها بِسَبَبِ قَسَمِهِ، وَاحْتِراماً لِضُيُوفِهِ.

10 ş i a trimis să fie decapitat Ioan în închisoare.

فَأرسَلَ مَنْ يَقطَعُ رَأسَ يُوحَنّا فِي السِّجنِ.

11 C apul lui a fost adus pe o farfurie şi dat fetei, iar aceasta i l-a dus mamei sale.

ثُمَّ أُحضِرَ رَأسُهُ عَلَى طَبَقٍ وَأُعطِيَ لَها، فَأعطَتْهُ لِأُمِّها.

12 U cenicii lui Ioan au venit, i-au luat trupul şi l-au înmormântat. Apoi s-au dus şi L-au anunţat pe Isus. Isus hrăneşte peste cinci mii de oameni

حِينَئِذٍ أتَى تَلامِيذُ يُوحَنّا وَأخَذُوا جَسَدَهُ وَدَفَنُوهُ. ثُمَّ ذَهَبُوا وَأخبَرُوا يَسُوعَ بِما حَدَثَ. يَسُوعُ يُطعِمُ أكثَرَ مِنْ خَمسةِ آلاف

13 C ând a auzit aceasta, Isus S-a retras de acolo într-o barcă, spre un loc pustiu, ca să fie doar El singur. Dar când mulţimile au aflat lucrul acesta, au ieşit din cetăţile lor şi s-au luat după El pe jos.

وَعِندَما سَمِعَ يَسُوعُ بِهَذا، رَكِبَ قارِباً وَذَهَبَ إلَى مَكانٍ مُنعَزِلٍ. فَعَرَفَتِ الجُمُوعُ ذَلِكَ، وَخَرَجُوا مِنْ مُدُنِهِمْ مَشْياً عَلَى الأقدامِ وَتَبِعُوهُ.

14 C ând a coborât din barcă, Isus a văzut o mare mulţime de oameni, I s-a făcut milă de ei şi i-a vindecat pe cei bolnavi.

وَعِنْدَ نُزُولِهِ إلَى الشّاطِئِ، رَأى جَمْعاً كَبِيراً، فَتَحَنَّنَ عَلَيهُمْ، وَشَفَى المَرضَى مِنْهُمْ.

15 F iindcă se făcuse seară, ucenicii au venit la El şi I-au zis: – Locul acesta este pustiu şi ora este deja târzie. Dă-le drumul mulţimilor să meargă prin sate ca să-şi cumpere ceva să mănânce!

وَفِي المَساءِ، جاءَ تَلامِيذُهُ وَقالُوا لَهُ: «هَذا المَكانُ مَعزُولٌ وَالوَقتُ مُتَأخِّرٌ جِدّاً، فَاصرِفِ النّاسَ لِيَذهَبُوا إلَى القُرَى وَيَشتَرُوا طَعاماً لَهُمْ.»

16 Î nsă Isus le-a zis: – Nu au nevoie să plece! Daţi-le voi să mănânce!

لَكِنَّ يَسُوعَ قالَ لَهُمْ: «لا داعيَ لِذَهابِهِمْ، أعطُوهُمْ أنتُمْ شَيئاً لِيَأكُلُوا.»

17 E i I-au răspuns: – N-avem aici decât cinci pâini şi doi peşti.

فَقالَ لَهُ تَلامِيذُهُ: «لَيسَ لَدَينا شَيءٌ هُنا سِوَى خَمسَةِ أرغِفَةٍ مِنَ الخُبزِ وَسَمَكَتِينِ.»

18 E l le-a zis: – Aduceţi-le aici, la Mine!

فَقالَ لَهُمْ يَسُوعُ: «أحضِرُوها إلَيَّ.»

19 L e-a poruncit mulţimilor să se aşeze pe iarbă, a luat cele cinci pâini şi cei doi peşti, a privit spre cer, a binecuvântat, a frânt pâinile şi apoi le-a dat ucenicilor, iar ucenicii le-au dat mulţimilor.

وَأمَرَ النّاسَ بِالجُلُوسِ عَلَى العُشْبِ. ثُمَّ أخَذَ يَسُوعُ أرغِفَةَ الخُبزِ الخَمسَةَ وَالسَّمَكَتِيْنِ، وَشَكَرَ اللهَ رافِعاً عَينَيهِ إلَى السَّماءِ. ثُمَّ قَسَّمَها وَأعطَى الأرغِفَةَ لِتَلامِيذِهِ فَوَزَّعُوها عَلَى النّاسِ.

20 A u mâncat toţi şi s-au săturat; şi au strâns douăsprezece coşniţe pline cu firimiturile rămase.

فَأكَلُوا وَشَبِعُوا جَمِيعاً. وَرَفَعُوا ما تَبَقَّى مِنَ الطَّعامِ، فَكانَ اثنَتي عَشْرَةَ سَلَّةً مَملوءَةً بِالكِسَرِ.

21 C ei ce mâncaseră erau aproape cinci mii de bărbaţi, în afară de femei şi de copii. Isus umblă pe mare

وَقَدْ كانَ عَدَدُ الَّذِينَ أكَلُوا خَمسَةَ آلافِ رَجُلٍ، ما عَدا النِّساءِ وَالأطفالِ. يَسُوعُ يَمشِي عَلَى الماء

22 I mediat după aceea, Isus i-a zorit pe ucenici să se suie în barcă şi să treacă înaintea Lui de partea cealaltă a mării, iar între timp El le va da drumul mulţimilor.

ثُمَّ طَلَبَ يَسُوعُ مِنْ تَلامِيذِهُ أنْ يَركَبوا القارِبَ وَيَسبِقُوهُ إلَى الضِّفَّةِ الأُخرَى، بَينَما يَصرِفُ هُوَ الجَمْعَ.

23 D upă ce le-a dat drumul mulţimilor, Isus S-a urcat pe munte, doar El singur, ca să se roage. Se înserase, iar El era singur acolo.

وَبَعدَما صَرَفَهُمْ، صَعِدَ إلَى الجَبَلِ وَحدَهُ لِيُصَلِّي. وَعِندَما جاءَ المَساءُ كانَ هُناكَ وَحِيداً.

24 B arca se îndepărtase deja la mai multe stadii de ţărm şi era lovită de valuri, pentru că vântul le era împotrivă.

وَكانَ القارِبُ قَدْ صارَ في مَنتَصَفِ البُحَيرَةِ، وَالأمواجُ تَصطَدِمُ بِهِ بِشِدَّةٍ، لِأنَّ الرِّيحَ كانَتْ مُعاكِسَةً لاتِّجاهِ القارِبِ.

25 Î n a patra strajă a nopţii, Isus a venit spre ei, umblând pe mare.

وَقَبلَ الفَجرِ بِقَلِيلٍ، جاءَ يَسُوعُ إلَيْهِمْ ماشِياً عَلَى البُحَيرَةِ.

26 C ând ucenicii L-au văzut umblând pe mare, s-au înspăimântat. „Este o stafie!“, au zis ei. Şi au ţipat de frică.

فَلَمّا رَآهُ تَلامِيذُهُ ماشِياً عَلَى البُحَيرَةِ ارتَعَبُوا مِنَ الخَوفِ، وَقالُوا «إنَّهُ شَبَحٌ،» وَمِنْ خَوفِهِمْ صَرَخُوا.

27 D ar Isus le-a vorbit imediat şi le-a zis: – Îndrăzniţi! Eu sunt! Nu vă temeţi!

فَقالَ لَهُمْ يَسُوعُ عَلَى الفَورِ: «تَشَجَّعُوا، إنَّهُ أنا، لا تَخافُوا.»

28 P etru I-a răspuns: – Doamne, dacă eşti Tu, porunceşte-mi să vin la Tine pe ape!

فَأجابَهُ بُطرُسُ: «يا رَبُّ إنْ كانَ هَذا أنتَ حَقّاً، فَمُرنِي أنْ آتِيَ إلَيكَ ماشِياً عَلَى الماءِ.»

29 I sus i-a zis: – Vino! Petru a coborât din barcă şi a început să umble pe ape şi să meargă spre Isus.

فَقالَ لَهُ: «تَعالَ.» فَنَزَلَ بُطرُسُ مِنَ القارِبِ وَمَشَى عَلَى الماءِ باتِّجاهِ يَسُوعَ.

30 D ar când a văzut că vântul este puternic, i s-a făcut frică şi, fiindcă începea să se scufunde, a strigat: – Doamne, salvează-mă!

لَكِنْ عِندَما انتَبَهَ بُطرُسُ إلَى الرِّيحِ الشَّدِيدَةِ، خافَ وَابتَدَأ يَغرَقُ، وَصَرَخَ: «يا رَبُّ أنقِذنِي.»

31 I sus a întins imediat mâna, l-a apucat şi i-a zis: – Puţin credinciosule! De ce te-ai îndoit?

فَمَدَّ يَسُوعُ يَدَهُ عَلَى الفَورِ وَأمسَكَ بِهِ، وَقالَ لَهُ: «يا قَلِيلَ الإيمانِ، لِماذا شَكَكْتَ؟»

32 D upă ce s-au suit în barcă, vântul a încetat.

وَعِندَما صَعِدَ يَسُوعُ وَبُطرُسُ إلَى القارِبِ، تَوَقَّفَتِ الرِّيحُ.

33 C ei din barcă I s-au închinat şi au zis: „Cu adevărat, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!“

وَالَّذِينَ كانُوا فِي القارِبِ سَجَدُوا لِيَسُوعَ وَقالُوا: «أنتَ ابْنُ اللهِ حَقّاً.» يَسُوعُ يُشفِي كَثِيرِين

34 A u traversat marea şi au venit în ţinutul Ghenezaretului.

وَلَمّا عَبَرُوا البُحَيرَةَ، وَصَلُوا إلَى مِنْطَقَةِ جَنِّيسارَتَ.

35 O amenii din locul acela L-au recunoscut pe Isus şi au dat de veste în întreaga vecinătate, aşa că i-au adus la El pe toţi cei ce erau bolnavi.

وَإذْ عَرَفَ سُكّانُ تِلكَ المِنطَقَةِ يَسُوعَ، أعلَنُوا فِي كُلِّ المِنطَقَةِ المُحِيطَةِ عَنْ مَجِيئِهِ، فَأحضَروا إلَيهِ جَمِيعَ المَرضَى،

36 Î l rugau să-i lase doar să se atingă de marginea hainei Lui; şi toţi cei care s-au atins de ea au fost vindecaţi.

وَتَوَسَّلُوا إلَيهِ بِأنْ يَسمَحَ لَهُمْ بِلَمْسِ طَرَفِ ثَوبِهِ فَقَط. وَكُلُّ الَّذِينَ لَمَسُوهُ نالُوا الشِّفاءَ.