1 Î n al şaptelea an, în luna a cincea, în ziua a zecea a lunii, au venit nişte bărbaţi din sfatul bătrânilor lui Israel ca să-L întrebe pe Domnul şi s-au aşezat înaintea mea.

فِي اليَومِ العاشِرِ مِنَ الشَّهرِ الخامِسِ فِي السَّنَةِ السّابِعَةِ، أتَى بَعضُ شُيُوخِ إسْرائِيلَ إلَيَّ لِيَطلُبُوا رِسالَةً مِنَ اللهِ عَلَى فَمِي.

2 C uvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis:

فَأتَتْ إلَيَّ كَلِمَةُ اللهِ:

3 „ Fiul omului, vorbeşte-le bătrânilor lui Israel şi spune-le că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Aţi venit să Mă întrebaţi? Viu sunt Eu, că nu Mă voi lăsa întrebat de voi, zice Stăpânul Domn. »

«يا إنْسانُ، كَلِّمْ شُيُوخَ إسْرائِيلَ وَقُلْ لَهُمْ: ‹هَذا هُوَ ما يَقُولُهُ الرَّبُّ الإلَهُ: هَلْ أتَيتُمْ لِتَطلُبُوا رِسالَةً فِعلاً؟ أُقسِمُ بِذاتِي إنِّي لَنْ أسمَحَ لَكُمْ بِأنْ تَطلُبُونِي لِأخذِ رِسالَةٍ مِنِّي.›» يَقُولُ الرَّبُّ الإلَهُ.

4 V rei să-i judeci? Vrei să-i judeci, fiul omului? Atunci fă-le cunoscute urâciunile părinţilor lor.

«يا إنْسانُ، هَلْ سَتُدِينُهُمْ؟ عَرِّفهُمْ بِالأعمالِ الكَرِيهَةِ الَّتِي كانَ آباؤُهُمْ يَعمَلُونَها.

5 S ă le spui că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «În ziua când l-am ales pe Israel, am făcut jurământ cu urmaşii Casei lui Iacov. M-am făcut cunoscut lor în ţara Egiptului şi am făcut jurământ cu ei, afirmând: ‘Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!’

قُلْ لَهُمْ: ‹هَذا هُوَ ما يَقُولُهُ اللهُ: حِينَ اختَرتُ إسْرائِيلَ، رَفَعتُ يَدِي وَأقسَمتُ لِبَنِي يَعقُوبَ. عَمِلتُ مَعَهُمْ عَهداً فِي أرْضِ مِصرَ، حِينَ رَفَعتُ يَدِي وَقُلْتُ لَهُمْ: أنا إلَهُكُمْ.

6 Î n ziua aceea le-am jurat că-i voi scoate din ţara Egiptului şi că-i voi duce într-o ţară pe care am căutat-o pentru ei, o ţară unde curge lapte şi miere, cea mai frumoasă dintre toate ţările.

وَفِي ذَلِكَ اليَومِ رَفَعتُ يَدِي وَتَعَهَّدتُ بِأنْ أُخرِجَهُمْ مِنْ أرْضِ مِصرَ، وَأقُودَهُمْ إلَى أرْضٍ تَفَحَّصتُها لأجلِهِمْ – أرْضٍ تَفِيضُ لَبَناً وَعَسَلاً، وَهِيَ الأجمَلِ بَينَ البِلادِ.›

7 L e-am zis să-şi arunce fiecare urâciunile dinaintea ochilor lui şi să nu se întineze cu idolii Egiptului, căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul lor.

«ثُمَّ قُلْتُ لَهُمْ: ‹عَلَى كُلِّ إنسانٍ أنْ يُلقِيَ تِلكَ الأصنامَ الكَرِيهَةُ الَّتِي يَضَعُونَها أمامَهُمْ. وَلا تَتَنَجَّسُوا بِأصنامِ مِصرَ القَذِرَةِ، لأنِّي أنا إلَهُكُمْ.›

8 D ar ei s-au răzvrătit împotriva Mea şi nu au vrut să Mă asculte. Nici unul nu şi-a aruncat urâciunile, care îi atrăgeau privirile, şi nici nu a uitat de idolii Egiptului. Atunci am zis că-Mi voi revărsa furia peste ei şi-Mi voi consuma mânia împotriva lor, în mijlocul ţării Egiptului.

لَكِنَّهُمْ تَمَرَّدُوا عَلَيَّ، وَاختارُوا أنْ لا يَسمَعُوا لِي. لَمْ يَتَخَلَّصْ واحِدٌ مِنهُمِ مِنَ الأصنامَ البَغِيضَةِ الَّتِي يَضَعُونَها أمامَهُمْ، وَلَمْ يَترُكْ واحِدٌ مِنهُمِ أصنامَ مِصرَ القَذِرَةِ. وَفَكَّرتُ بِأنْ أسكُبَ عَلَيهِمْ كُلَّ غَضَبِي وَهُمْ فِي أرْضِ مِصرَ.

9 D ar nu le -am făcut astfel de dragul Numelui Meu, pentru ca acesta să nu fie pângărit în ochii neamurilor printre care ei se aflau şi înaintea cărora Mă făcusem cunoscut lor, cum că îi voi scoate din ţara Egiptului.

لَكِنِّي لَمْ أشَأ أنْ أُشَوِّهَ اسْمِي بَينَ الأُمَمِ الَّتِي سَكَنُوا فِي وَسَطِها، وَالَّتِي أعلَنتُ أمامَها بِأنِّي سَأُخرجُهُمْ مِنْ أرْضِ مِصرَ.

10 A şa că i-am scos din ţara Egiptului şi i-am dus în pustie.

وَهَكَذا قُدْتُهُمْ مِنْ أرْضِ مِصْرَ إلَى الصَّحراءِ.

11 L e-am dat hotărârile Mele şi le-am făcut cunoscute rânduielile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele.

وَأعطَيْتُهُمْ هُناكَ فَرائِضِي وَشَرائِعِي، وَوَعَدتُهُمْ بِأنَّ مَنْ يُطِيعُ هَذِهِ الشَّرائِعَ سَيَحيا بِها.

12 L e-am mai dat şi Sabatele Mele, ca semn între Mine şi ei, ca să se ştie că Eu sunt Domnul Care îi sfinţeşte.

كَما أعطَيْتُهُمْ أيّامَ راحَةٍ، كَعَلامَةِ العَهدِ الَّذِي بَينِي وَبَينَهُمْ، لِأُظهِرَ أنِّي أنا اللهَ الَّذِي أُقَدِّسُهُمْ.

13 D ar cei din Casa lui Israel s-au răzvrătit împotriva Mea în pustie. Nu au urmat hotărârile Mele, au respins rânduielile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele, şi au pângărit mult Sabatele Mele. Am zis atunci că-Mi voi revărsa furia peste ei şi-i voi nimici în pustie.

«وَلَكِنَّ بَني إسْرائِيلَ تَمَرَّدُوا عَلَيَّ فِي الصَّحراءِ، وَلَمْ يَتْبَعُوا شَرائعِي، وَرَفَضُوا فَرائِضِي الَّتِي مَنْ يَعمَلُ بِها سَيَحيا بِها أيضاً، وَنَجَّسُوا أيّامَ الرَّاحَةِ الَّتِي عَيَّنْتُها بِشَكلٍ مُتَكَرِّرٍ. وَلِذا فَكَّرتُ بِأنْ أسكُبَ غَضَبِي عَلَيهمْ، فَأُهلِكَهُمْ فِي البرِّيَّةِ.

14 D ar nu le- am făcut astfel de dragul Numelui Meu, pentru ca acesta să nu fie pângărit în faţa neamurilor dinaintea cărora i-am scos.

وَلَكِنْ لِأجلِ اسمِي، وَلِكَي لا يَتَشَوَّهَ بينَ الأُمَمِ الَّذِينَ رَأونِي أُخرِجُ شَعبِي مِنْ مِصرَ،

15 D e asemenea, le-am jurat în pustie că nu-i voi mai duce în ţara pe care le-am rânduit-o, în ţara în care curge lapte şi miere, cea mai frumoasă dintre toate ţările,

رَفَعتُ يَدِي وَأقسَمتُ لَهُمْ فِي الصَّحراءِ إنِّي لَنْ أُدخِلَهُمْ إلَى الأرْضِ الَّتِي أعطَيتُها لَهُمْ – إلَى أرْضٍ تَفِيضُ لَبَناً وَعَسَلاً، وَهِيَ الأجمَلِ بَينَ البِلادِ.

16 d eoarece au respins rânduielile Mele, nu au urmat hotărârile Mele şi au pângărit Sabatele Mele. Căci inimile lor tot după idolii lor s-au dus.

لأنَّهُمْ رَفَضُوا فَرائِضِي وَلَمْ يُطِيعُوا شرائِعِي، وَنَجَّسُوا أيّامَ الرَّاحَةِ الَّتِي عَيَّنْتُها. فَقَدِ انجَذَبَتْ قُلُوبُهُمْ وَراءَ أَوثانِهِمُ القَذِرةِ.

17 T otuşi m-am uitat cu milă la ei, nu i-am distrus şi nu i-am lăsat să sfârşească în pustie.

وَلَكِنِّي رَحَمتُهُمْ وَلَمْ أُهلِكْهُمْ، وَلَمْ أُبِدْهُمْ تَماماً فِي البرِّيَّةِ.

18 A tunci le-am zis fiilor lor în pustie: ‘Nu urmaţi hotărârile părinţilor voştri, nu păziţi rânduielile lor şi nu vă pângăriţi cu idolii lor.

وَقُلْتُ لِأبنائِهِمْ فِي البرِّيَّةِ: لا تَعِيشُوا كَما عاشَ آباؤُكُمْ! لا تُطِيعُوا الشَّرائِعَ الّتِي أطاعُوها، وَلا تَحفَظُوا فَرائِضَهُمْ، وَلا تَتَنَجَّسُوا بِأوثانِهِمُ القَذِرَةِ.

19 E u sunt Domnul, Dumnezeul vostru! Urmaţi hotărârile Mele, păziţi şi împliniţi rânduielile Mele

أنا إلَهُكُمْ ، أطِيعُوا شَرائِعِي وَدَقِّقُوا فِي حِفظِ فَرائِضِي.

20 ş i sfinţiţi Sabatele Mele, ca să fie un semn între Mine şi voi şi să se ştie că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!’

قَدِّسُوا أيّامَ الرَّاحَةِ الَّتِي عَيَّنْتُها، فَتَكُونَ عَلامَةً عَلَى العَهدِ بَينِي وَبَينَكُمْ. حِينَئِذٍ، تَعلَمُونَ أنِّي أنا إلَهُكُمْ.›

21 D ar şi copiii lor s-au răzvrătit împotriva Mea. Ei nu au urmat hotărârile Mele, nu au păzit rânduielile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască, iar Sabatele Mele le-au pângărit. Atunci am zis că Îmi voi revărsa furia peste ei şi-Mi voi consuma mânia împotriva lor în pustie.

«وَلَكِنَّ الأولادَ تَمَرَّدُوا عَلَيَّ. لَمْ يُطِيعُوا شَرائِعِي وَلَمْ يُدَقِّقُوا فِي حِفظِ فَرائِضِي. لَمْ يَعمَلُوا الأُمُورَ الَّتِي إنْ عَمِلَها إنْسانٌ يَحيا بِها، وَنَجَّسُوا أيّامَ الرَّاحَةِ الَّتِي عَيَّنْتُها. لِذا فَكَّرتُ بِأنْ أسكُبَ كُلَّ غَضَبِي عَلَيهِمْ فَأُهلِكُهُمْ فِي الصَّحراء تَماماً.

22 D ar Mi-am retras mâna de dragul Numelui Meu, ca să nu fie pângărit în faţa neamurilor dinaintea cărora i-am scos.

لَكِنِّي مَنَعْتُ نَفسِي عَنْ إبادَتِهِمْ لأجلِ السُّمعَةِ الطَّيِّبَةِ لِاسْمِي بَينَ الأُمَمِ الَّتِي أخرَجتُهُمْ مِنْ مِصْرَ أمامَهُمْ.

23 D e asemenea, le-am jurat în pustie că îi voi împrăştia printre neamuri şi îi voi răspândi prin ţările lumii,

لَكِنِّي رَفَعتُ يَدِي لَهُمْ فِي الصَّحراءِ وَتَعَهَّدتُ لَهُمْ بِأنْ أُبَعثِرَهُمْ وَسَطَ الأُمَمِ وَفِي كُلِّ البِلادِ.

24 p entru că nu au împlinit rânduielile Mele, ci au respins hotărârile Mele, au pângărit Sabatele Mele şi şi-au aţintit privirile spre idolii părinţilor lor.

لأنَّهُمْ لَمْ يَحفَظُوا فَرائِضِي وَرَفَضُوا شَرائِعِي، وَاستَخَفُّوا بِأيّامِ الرَّاحَةِ الَّتِي عَيَّنْتُها، وَتعَلَّقُوا بِالأوثانِ القَذِرَةِ الَّتِي كانَتْ لِآبائِهِمْ.

25 M ai mult, le-am dat hotărâri care nu erau bune şi rânduieli prin care să nu poată trăi.

لِذَلِكَ جَعَلْتُهُمْ يَتبَعُونَ شَرائِعَ غَيرَ صالِحَةٍ، وَفَرائِضَ لا يَحيَونَ بِها.

26 I -am lăsat să se spurce prin darurile lor când îşi treceau prin foc întâii născuţi, ca să-i îngrozesc şi să ştie astfel că Eu sunt Domnul.»

تَرَكْتُهُمْ يَتَنَجَّسُونَ بِعَطاياهُمْ، حَتَّى قَدَّمُوا أبكارَهُمْ كَقَرابِينَ، لِكَي أُدَمِّرَهُمْ. حينَئِذٍ، يَعلَمُونَ أنِّي أنا اللهُ!

27 D e aceea, fiul omului, vorbeşte-le celor din Casa lui Israel şi spune-le din partea Stăpânului Domn, astfel: «Iată prin ce anume M-au mai blasfemiat părinţii voştri, fiind necredincioşi faţă de Mine.

«وَلِذا، تَكَلَّمْ يا إنْسانُ إلَى بَني إسْرائِيلَ وَقُلْ لَهُمْ: ‹هَذا هُوَ ما يَقُولُهُ الرَّبُّ الإلَهُ: بِالإضافَةِ إلَى كُلِّ هَذا، استَمَرَّ آباؤُكُمْ يُظهِرُونَ اسْتِخفافِهِمْ بِي، فِي تَمَرُّدِهِمِ المُستَمِرِّ عَلَيَّ.

28 C ând i-am dus în ţara pe care am jurat că le-o voi da, ei şi-au aruncat privirile spre fiecare deal înalt, spre fiecare copac stufos şi acolo şi-au înjunghiat jertfele, acolo şi-au adus ofrandele prin care M-au înfuriat, acolo şi-au pus miresmele plăcute şi acolo au turnat darurile de băutură.

وَمَعَ هَذا قُدتُهُمْ إلَى الأرْضِ الَّتِي سَبقَ أنْ وَعَدتُهُمْ بِأنْ أُعْطِيَها لَهُمْ. وَلَكِنَّهُمْ قَدَّمُوا ذَبائِحَ لِأوثانِهِمْ عَلَى كُلِّ تَلَّةٍ عالِيَةٍ رَأَوْها، وَتَحتَ كُلِّ شَجَرَةٍ خَضراءَ. قَدَّمُوا تَقدِماتٍ لِإثارَةِ غَضَبِي، وَبَخَّرُوا وَسَكَبُوا خَمْراً.

29 E u i-am întrebat: ‘Ce este această înălţime la care vă duceţi?’ De aceea i-au pus numele Bama şi aşa i-a rămas numele până în ziua de astăzi.» Promisiunea restaurării

«فَسَألتُهُمْ: ‹ما هَذا المُرتَفَعُ الَّذِي تَذهَبُونَ إلَيهِ؟› – لِذَلِكَ ما زالُوا يَدْعُونَ أماكِنَ عِبادَتِهِمْ ‹باما› إلَى هَذا اليَومِ!

30 S pune-le deci celor din Casa lui Israel că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Vă veţi spurca oare la fel ca părinţii voştri, prostituându-vă înaintea urâciunilor lor?

«لِذا قُلْ لِبَيتِ إسْرائِيلَ: ‹هَذا هُوَ ما يَقُولُهُ الرَّبُّ الإلَهُ: ألَستُمْ تَتَنَجَّسُونَ بِالطَّرِيقَةِ ذاتِها الَّتِي تَنَجَّسَ آباؤُكُمْ بِها؟ ألَستُمْ تَزْنُونَ مَعَ أوثانِكُمُ القَذِرَةِ؟

31 A ducându-vă darurile şi trecându-vă fiii prin foc, voi continuaţi până astăzi să vă întinaţi prin toţi idolii voştri. Şi Eu să Mă las întrebat de voi, Casă a lui Israel? Viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că nu Mă voi lăsa întrebat.

أنتُمْ تَتَنَجَّسُونَ مِثلَهُمْ بِتَقدِيمِ تَقدِماتِهِمْ، وَبِحَرقِ أولادِكُمْ كَقِرابِينَ، وَبِأوثانِكُمُ القَذِرَةِ نَفسِها. وَمَعَ هَذا، تَتَوَّقَّعُونَ مِنِّي أنْ أسمَحَ لَكُمْ بِالمَجِيءِ إلَيَّ وَطَلَبِ كَلِمَةٍ وَنُصْحٍ مِنِّي؟ يا بَني إسْرائِيلَ، أُقسِمُ بِذاتِي، يَقُولُ اللهُ ، إنِّي لَنْ أسمَحَ لَكُمْ بِالمَجِيءِ إلَيَّ وَطَلَبِ النُّصحَ مِنِّي!

32 V oi ziceţi: ‘Vrem să fim ca neamurile, ca triburile celorlalte ţări, şi să slujim lemnului şi pietrei!’ Ceea ce voi aveţi însă în minte nu se va întâmpla niciodată!

وَالفِكرَةُ الَّتِي تُفَكِّرُونَ بِها لَنْ تَتِّمَّ، إذْ تَقُولُونَ: لِنَكُنْ مِثلَ الأُمَمِ الأُخرَى وَمِثلَ عَشائِرِ الأراضِي الأُخرَى، فَنَخدِمَ أصناماً خَشَبِيَّةً وَحَجَرِيَّةً.›

33 V iu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că voi domni peste voi cu mână puternică, cu braţ întins şi revărsându-Mi furia!

هَذا هُوَ ما يَقُولُهُ الرَّبُّ الإلَهُ: ‹أُقسِمُ بِذاتِي إنِّي سَأملُكُ عَلَيكُمْ وَلَوْ تَطَلَّبَ الأمرُ يَداً قَوِيَّةً وَذِراعاً وَغَضَباً شَدِيداً يُسكَبُ عَلَيكُمْ.

34 V ă voi scoate dintre popoare şi vă voi aduna din ţările în care sunteţi împrăştiaţi, cu mână puternică, cu braţ întins şi revărsându-Mi furia.

سَأُخرِجُكُمْ مِنْ بَينِ كُلِّ الأُمَمِ الأُخرَى، وَأجمَعُكُمْ مِنْ كُلِّ الأراضِي حَيثُ أنتُمْ مَشَتَّتُونَ. سَأُخرِجُكُمْ بِيَدٍ قَوِيَّةٍ وَذِراعٍ مَمدُودَةٍ وَغَضَبٍ شَدِيدٍ.

35 V ă voi duce în pustia popoarelor şi acolo mă voi judeca cu voi faţă în faţă.

وَسَآخُذُكُمْ إلَى صَحراءَ خالِيَةٍ مِنَ النّاسِ، وَأحكُمُ فِي قَضِيَّتِي مَعَكُمْ وَجهاً لِوَجهٍ.

36 A şa cum i-am judecat pe strămoşii voştri în pustia ţării Egiptului, tot aşa vă voi judeca şi pe voi, zice Stăpânul Domn.

وَكَما حَسَمْتُ قَضِيَّتِي مَعَ آبائِكُمْ فِي صَحراءِ مِصرَ، هَكَذا سَأحسِمُ قَضِيَّتِي مَعَكُمْ.›» يَقُولُ الرّبُّ الإلَهُ.

37 V ă voi trece pe sub toiag şi vă voi aduce din nou în legământ.

«وَسَأجعَلُكُمْ تَمُرُّونَ مِنْ تَحتِ عَصا الدَّينونَةِ، وَفْقاً لَلْعَهْدِ الذي بَيننا.

38 Î i voi înlătura dintre voi pe cei răzvrătiţi şi pe cei nesupuşi Mie; îi voi scoate din ţara unde au fost străini, dar nu vor intra în ţara lui Israel. Atunci veţi şti că Eu sunt Domnul.

ثُمَّ سَأُزِيلُ العُصاةَ مِنْ وَسَطِكُمْ، وَالَّذِينَ يَستَمِرُّونَ فِي التَّمَرُّدِ عَلَيَّ مِنَ الأرْضِ الَّتِي يَسكُنُونَ فِيها كالغُرَباءِ. سَأُزِيلُهُمْ، فَلا يَدُوسُونَ تُرابَ إسْرائِيلَ فِيما بَعدُ. حِينَئِذٍ، تَعلَمُونَ أنِّي أنا اللهُ.»

39 C ât despre voi, Casă a lui Israel, aşa vorbeşte Stăpânul Domn: ‘Duceţi-vă acum şi slujiţi fiecare idolilor voştri! După aceea însă veţi asculta de Mine cu siguranţă şi nu-Mi veţi mai pângări Numele Meu cel sfânt cu darurile şi cu idolii voştri!

يَقُولُ الرَّبُّ الإلَهُ: «اذهَبُوا يا بَيتَ إسْرائِيلَ وَاعبُدُوا أوثانَكُمُ القَذِرَةَ. لَكِنْ مِنَ الآنِ فَصاعِداً، لا تَلجأَوا إلَيَّ، لِأنِّي لَنْ أسمَحَ بِتَدنِيسِ اسْمِيَ القُدُّوسِ بِتَقدِماتِكُمْ وَأوثانِكُمُ القَذِرَةِ.

40 C ăci pe muntele Meu cel sfânt, pe muntele cel înălţat al lui Israel, zice Stăpânul Domn, acolo Îmi va sluji toată Casa lui Israel, toţi cei din ţară, iar Eu îi voi primi cu bunăvoinţă. Acolo vă voi cere contribuţiile voastre şi darurile voastre din cele dintâi roade, împreună cu toate jertfele voastre sfinte.

لأنَّ هَذا هُوَ ما يَقُولُهُ الرَّبُّ الإلَهُ: سَيَعبُدُنِي كُلُّ بَيتِ إسْرائِيلَ عَلَى جَبَلِي المُقَدَّسِ، فِي جِبالِ إسْرائِيلَ العالِيَةِ. هُناكَ سَأقبَلُهُمْ، وَسَأقبَلُ تَقدِماتِهِمْ وَقَرابِينَهُمْ وَكُلَّ ذَبائِحِهِمِ المُقَدَّسَةِ.

41 C ând vă voi scoate dintre popoare şi vă voi aduna din ţările în care aţi fost împrăştiaţi, vă voi accepta ca pe o aromă plăcută şi Mă voi arăta sfânt prin voi înaintea neamurilor.

سَأقبَلُكُمْ وَأُسَرُّ بِرَوائِحِ ذَبائِحِكُمُ الطَّيِّبَةِ، حِينَ أُخرِجُكُمْ مِنْ بَينِ كُلِّ الأُمَمِ الأُخرَى، وَأجمَعُكُمْ مِنْ كُلِّ الأراضِي حَيثُ كُنتُمْ مَشَتَّتِينَ، وَسَأُظهِرُ قَداسَتِي بَينَكُمْ أمامَ الأمَمِ!

42 Ş i veţi şti că Eu sunt Domnul când vă voi aduce în ţara lui Israel, în ţara pe care am jurat strămoşilor voştri că le-o voi da.

سَتَعلَمُونَ أنِّي أنا اللهُ ، حِينَ أُعِيدُكُمْ إلَى أرْضِ إسْرائِيلَ، الأرْضِ الَّتِي أقسَمتُ لآبائِكُمْ بِأنِّي سَأُعطِيها لهُمْ.

43 A colo vă veţi aminti de umbletele voastre şi de toate faptele prin care v-aţi pângărit şi vă va fi scârbă de voi înşivă din cauza tuturor relelor pe care le-aţi săvârşit.

حِينَئِذٍ، سَتَتَذَكَّرُونَ كَيفَ عِشتُمْ، وَتَتَذَكَّرُونَ كُلَّ الشُّرُورِ الَّتِي عَمِلتُمُوها وَالَّتِي تَنَجَّستُمْ بِها، وَسَتَخجَلُونَ مِنَ الخَطايا الشِّرِّيرَةِ الَّتِي عَمِلتُمُوها.

44 Ş i veţi şti că Eu sunt Domnul când mă voi purta cu voi ţinând cont de Numele Meu, nu de purtarea voastră rea şi de faptele voastre corupte, Casă a lui Israel, zice Stăpânul Domn.’»“ Iudeea este condamnată

وَسَتَعلَمُونَ يا بَيتَ إسْرائِيلَ أنِّي أنا اللهُ ، حِينَ أُعامِلَكُمْ إكراماً لاسْمِي، لا بِحَسَبِ سُلُوكِكُمُ الشِّرِّيرِ، وَأعمالِكُمُ الفاسِدِةُ.» يَقُولُ الرَّبُّ الإلَهُ.

45 C uvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis:

ثُمَّ أتَتْ إلَيَّ كَلِمَةُ اللهِ:

46 – Fiul omului, îndreaptă-ţi faţa spre sud, predică împotriva ţinutului de la miazăzi şi profeţeşte împotriva pădurii din sud.

«يا إنْسانُ، انْظُرْ إلَى الجَنُوبِ نَحوَ تَيْمانَ، وَتَنَبَّأ ضِدَّ الجَنُوبِ، ضِدَّ تِلالِ النَّقبِ ذاتِ الغاباتِ.

47 S pune-i pădurii din sud astfel: „Ascultă Cuvântul Domnului! Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Iată, voi aprinde în tine un foc, care va arde orice copac verde şi orice copac uscat. Flacăra arzătoare nu va fi stinsă, şi totul, din sud până la nord, va fi pârjolit de ea.

قُلْ لِغاباتِ النَّقبِ: ‹استَمِعِي إلَى كَلِمَةِ اللهِ. هَذا هُوَ ما يَقُولُهُ: ها أنا أُشعِلُ ناراً فِيكَ، فَتَلتَهِمَ كُلَّ شَجَرَةٍ خَضراءَ وَيابِسَةٍ، وَلَنْ يُطفِئَ نارَها شَيءٌ. وَسَتَنتَشِرُ النّارُ عَلَى كُلِّ الأرْضِ مِنَ الجَنُوبِ إلَى الشَّمالِ.

48 Ş i orice făptură va vedea că Eu am aprins-o; ea nu va mai fi stinsă.»“

حِينَئِذٍ، سَيَرَى الجَمِيعُ أنِّي أنا اللهَ الَّذِي أشعَلَها بِالنّارِ، وَلَنْ يُطفِئَ نارَها شَيءٌ.›»

49 A tunci am zis: – Ah, Stăpâne Doamne, ei zic despre mine că nu vorbesc decât în pilde!

فَقُلْتُ: «آهِ أيُّها الرَّبُّ الإلَهُ ، لَنْ يَفهَمَ هَؤُلاءِ النّاسُ ما أفعَلُهُ. إنَّهُمْ يَدعُونَنِي بِثَرثارِ الحِكاياتِ!»