1 C ine iubeşte disciplinarea, iubeşte cunoştinţa, dar cel ce urăşte mustrarea este prost.

مَنْ يُحِبُّ التَّأدِيبَ فَهُوَ يُحِبُّ المَعرِفَةَ، وَالّذي يَكرَهُ التَّوبِيخَ غَبِيُّ.

2 C el bun obţine bunăvoinţă de la Domnul, dar El condamnă pe omul cu intenţii rele.

الإنسانُ الصّالِحُ يَنالُ رِضَى اللهِ ، أمّا الَّذِي يُخَطِّطُ للشَّرِّ فَسَيُدانُ.

3 O mul nu se poate întări prin răutate, dar cel drept nu poate fi dezrădăcinat.

لا يَقوَى الإنسانُ بِالشَّرِّ، أمّا البارُّ فَتَثبُتُ جُذُورُهُ.

4 O soţie virtuoasă este coroana soţului ei, dar cea care-i aduce ruşine este ca putrezirea în oasele lui.

المَرأةُ الصّالِحَةُ تاجٌ لِزَوجِها، أمّا الَّتِي تَجلِبُ العارَ لِزَوجِها فَكَالنَّخْرَ فِي العِظامِ.

5 P lanurile celor drepţi sunt chibzuite, dar sfaturile celor răi sunt înşelătoare.

أفكارُ البارِّ كُلُّها عَدلٌ، أمّا خُطَطُ الشِّرِّيرِ فَكُلُّها خِداعٌ.

6 C uvintele celor răi stau la pândă ca să verse sânge, dar vorbirea celor drepţi îi va salva.

كَلامُ الشِّرِّيرِ يُشبِهُ الفَخَّ الَّذِي يَقُودُ إلَى المَوتِ، أمّا كَلامُ البارِّ فَيُنقِذُ حَياةَ النّاسِ.

7 C ei răi sunt doborâţi şi nu mai sunt, dar casa celor drepţi rămâne în picioare.

يَسقُطُ الشِّرِّيرُ وَلا يَبقَى لَهُ أثَرٌ، أمّا بَيتُ البارِّ فَيَثبُتُ.

8 U n om este lăudat potrivit priceperii lui, dar cel ce are mintea stricată va fi dispreţuit.

يُمدَحُ الإنْسانُ عَلَى حِكْمتِهِ، أمّا الَّذِي يُفَكِّرُ بِالفَسادِ فَيُحتَقَرُ.

9 M ai bine lipsit de importanţă, dar cu servitor, decât fudul şi fără mâncare!

خَيرٌ لَكَ أنْ لا تَكُونَ مُهِمّاً وَتَملِكُ عَبداً، مِنْ أنْ تَدَّعِيَ الأَهَمِّيَةَ وَلَيسَ عِندَكَ طَعامٌ.

10 C elui drept îi pasă de nevoile animalului său, dar faptele binevoitoare ale celor răi sunt fără milă.

البارُّ يَهتَمُّ بِحاجَةِ بَهِيمَتِهِ، أمّا شَفَقَةُ الشِّرِّيرِ فَهِيَ قَسوَةٌ.

11 C ine îşi lucrează pământul se va sătura de pâine, dar cel ce umblă după deşertăciuni este fără minte.

مَنْ يَعمَلُ فِي حَقلِهِ فَسَيَجنِي الكَثِيرَ مِنَ الطَّعامِ، أمّا الأحْمَقُ فَيُلاحِقُ أشياءَ بِلا قِيمَةٍ.

12 C el rău pofteşte prada celor ticăloşi, dar rădăcina celor drepţi va rodi.

الشِّرِّيرُ يَشتَهِي صَيدَ الشَّرِّ، أمّا الأبْرارُ فَيُثمِرُونَ دائِماً.

13 C el rău este prins în cursă de vorbirea lui păcătoasă, dar cel drept scapă din necaz.

يُمسَكُ الشِّرِّيرُ بِسَبَبِ كَلامِهِ الخاطِئِ، أمّا البارُّ فيَنْجُو مِنَ المَتاعِبِ.

14 P rin rodul gurii lui, omul va fi săturat de bunătăţi şi fiecare va fi răsplătit după lucrul mâinilor lui.

يَشبَعُ الإنسانُ خَيراً مِنْ ثَمَرِ فَمِهِ، وَيُكافَأُ الإنسانُ عَلَى عَمَلِ يَدَيهِ.

15 C alea prostului este corectă în ochii lui, dar cel înţelept ascultă sfaturile.

طَرِيقُ الأحْمَقِ تَبدُو صَحِيحَةً لَهُ، أمّا الحَكِيمُ فَيَستَمِعُ إلَى النَّصِيحَةِ.

16 C el prost îşi dă la iveală îndată mânia, dar cel prudent ascunde insulta.

الأحْمَقُ يُظهِرُ غَضَبَهُ فِي الحالِ، أمّا الَّذِي يَغْفِرُ لِمَنْ أهانَهُ فَهُوَ ذَكيٌّ.

17 M artorul adevărat depune o mărturie dreaptă, dar martorul fals spune minciuni.

الشّاهِدُ الصّادِقُ يَقُولُ الحَقَّ، أمّا الشّاهِدُ الكاذِبُ فَتَقُودُ كَلِماتُهُ إلَى الخِداعِ وَالضِّيقِ.

18 C uvintele necugetate sunt ca străpungerile unei săbii, dar limba celui înţelept aduce vindecare.

هُناكَ ثَرثَرَةٌ مِثلُ الطَّعْنِ بِالسَّيفِ، أمّا كَلامُ الحَكِيمِ فَفِيهِ شِفاءٌ.

19 B uzele sincere sunt întărite pentru totdeauna, dar limba mincinoasă rezistă doar pentru o clipă.

الكَلامُ الصّادِقُ يَثبُتُ إلَى الأبَدِ، أمّا كَلامُ الكَذِبِ فَيَثبُتُ لِلَحَظاتٍ.

20 Î nşelătoria este în inima celor ce plănuiesc răul, dar bucuria este pentru cei împăciuitori.

الخِداعُ مَوجُودٌ فِي ذِهنِ الَّذِينَ يُفَكِّرُونَ بِالشَّرِّ، أمّا الَّذِينَ يُفَكِّرُونَ بِالخَيْرِ وَيُنادُونَ بِهِ فَيَفرَحُونَ.

21 C el drept nu are parte de nici o nenorocire, dar cel rău este copleşit de necazuri.

البارُّ لا يُصِيبُهُ الشَّرُّ، وَالشِّرِّيرُ يَمتَلِئُ بِالمَشاكِلِ.

22 B uzele mincinoase sunt o urâciune înaintea Domnului, dar cei credincioşi adevărului Îi sunt plăcuţi.

اللهُ يَحتَقِرُ الكَلامَ الكاذِبَ، وَيَفرَحُ بِالصّادِقِينَ.

23 O mul prudent ascunde cunoştinţa, dar inima proştilor vesteşte prostia.

الرَّجُلُ الذَّكِيُّ لا يُظْهِرُ كُلَّ ما يَعرِفُهُ، أمّا الأغبِياءُ فَيُظهِرُونَ جَهلَهُمْ.

24 M âinile harnice vor domni, dar leneşul va sfârşi la muncă forţată.

المُجتَهِدُ سَيَحكُمُ، أمّا الكُسالَى فَيُصْبِحُونَ فُقَراءَ وَعَبِيداً.

25 N eliniştea inimii omului duce la descurajare, dar o vorbă bună îl înveseleşte.

القَلَقُ الَّذِي فِي قَلبِ الإنسانِ يَحْنيهِ، وَالكَلِمَةُ الطَّيِّبَةُ تُسعِدُهُ.

26 C el drept îşi alege cu grijă prietenii, dar calea celor răi îi duce în rătăcire.

البارُّ يَنْصَحُ جِيرانَهُ، أمّا الأشرارُ فَيُضِلُّونَ.

27 L eneşul nu-şi frige vânatul, dar omul harnic îşi preţuieşte bunurile.

الكَسْلانُ لا يَطبُخُ صَيدَهُ، أمّا المُجتَهِدُ فَيَنالُ الغِنَى.

28 P e cărarea dreptăţii este viaţă; de-a lungul ei nu este moarte.

هُناكَ حَياةٌ فِي طَرِيقِ البِرِّ، فَطَريقُهُمُ لا يَقُودُ إلَى المَوْتِ.