1 C ine iubeşte disciplinarea, iubeşte cunoştinţa, dar cel ce urăşte mustrarea este prost.

Cine iubeşte certarea, iubeşte ştiinţa; dar cine urăşte mustrarea, este prost. -

2 C el bun obţine bunăvoinţă de la Domnul, dar El condamnă pe omul cu intenţii rele.

Omul de bine capătă bunăvoinţa Domnului, dar Domnul osîndeşte pe cel plin de răutate.

3 O mul nu se poate întări prin răutate, dar cel drept nu poate fi dezrădăcinat.

Omul nu se întăreşte prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniţi nu se va clătina. -

4 O soţie virtuoasă este coroana soţului ei, dar cea care-i aduce ruşine este ca putrezirea în oasele lui.

O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care -i face ruşine este ca putregaiul în oasele lui. -

5 P lanurile celor drepţi sunt chibzuite, dar sfaturile celor răi sunt înşelătoare.

Gîndurile celor neprihăniţi nu sînt decît dreptate, dar sfaturile celor răi nu sînt decît înşelăciune. -

6 C uvintele celor răi stau la pândă ca să verse sânge, dar vorbirea celor drepţi îi va salva.

Cuvintele celor răi sînt nişte curse ca să verse sînge, dar gura celor fără prihană îi izbăveşte. -

7 C ei răi sunt doborâţi şi nu mai sunt, dar casa celor drepţi rămâne în picioare.

Cei răi sînt răsturnaţi, şi nu mai sînt, dar casa celor neprihăniţi rămîne în picioare! -

8 U n om este lăudat potrivit priceperii lui, dar cel ce are mintea stricată va fi dispreţuit.

Un om este preţuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este dispreţuit. -

9 M ai bine lipsit de importanţă, dar cu servitor, decât fudul şi fără mâncare!

Mai bine să fii într'o stare smerită şi să ai o slugă, decît să faci pe fudulul şi să n'ai ce mînca. -

10 C elui drept îi pasă de nevoile animalului său, dar faptele binevoitoare ale celor răi sunt fără milă.

Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă.

11 C ine îşi lucrează pământul se va sătura de pâine, dar cel ce umblă după deşertăciuni este fără minte.

Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. -

12 C el rău pofteşte prada celor ticăloşi, dar rădăcina celor drepţi va rodi.

Cel rău pofteşte prada celor nelegiuiţi, dar rădăcina celor neprihăniţi rodeşte. -

13 C el rău este prins în cursă de vorbirea lui păcătoasă, dar cel drept scapă din necaz.

În păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc. -

14 P rin rodul gurii lui, omul va fi săturat de bunătăţi şi fiecare va fi răsplătit după lucrul mâinilor lui.

Prin rodul gurii te saturi de bunătăţi, şi fiecare primeşte după lucrul mînilor lui. -

15 C alea prostului este corectă în ochii lui, dar cel înţelept ascultă sfaturile.

Calea nebunului este fără prihană în ochii lui, dar înţeleptul ascultă sfaturile. -

16 C el prost îşi dă la iveală îndată mânia, dar cel prudent ascunde insulta.

Nebunul îndată îşi dă pe faţă mînia, dar înţeleptul ascunde ocara. -

17 M artorul adevărat depune o mărturie dreaptă, dar martorul fals spune minciuni.

Cine spune adevărul face o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune. -

18 C uvintele necugetate sunt ca străpungerile unei săbii, dar limba celui înţelept aduce vindecare.

Cine vorbeşte în chip uşuratic, răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare. -

19 B uzele sincere sunt întărite pentru totdeauna, dar limba mincinoasă rezistă doar pentru o clipă.

Buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decît o clipă. -

20 Î nşelătoria este în inima celor ce plănuiesc răul, dar bucuria este pentru cei împăciuitori.

Înşelătoria este în inima celor ce cugetă răul, dar bucuria este pentru ceice sfătuiesc la pace. -

21 C el drept nu are parte de nici o nenorocire, dar cel rău este copleşit de necazuri.

Nicio nenorocire nu se întîmplă celui neprihănit, dar cei răi sînt năpădiţi de rele. -

22 B uzele mincinoase sunt o urâciune înaintea Domnului, dar cei credincioşi adevărului Îi sunt plăcuţi.

Buzele mincinoase sînt urîte Domnului, dar ceice lucrează cu adevăr îi sînt plăcuţi. -

23 O mul prudent ascunde cunoştinţa, dar inima proştilor vesteşte prostia.

Omul înţelept îţi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia. -

24 M âinile harnice vor domni, dar leneşul va sfârşi la muncă forţată.

Mîna celor harnici va stăpîni, dar mîna leneşă va plăti bir. -

25 N eliniştea inimii omului duce la descurajare, dar o vorbă bună îl înveseleşte.

Neliniştea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşte. -

26 C el drept îşi alege cu grijă prietenii, dar calea celor răi îi duce în rătăcire.

Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună, dar calea celor răi îi duce în rătăcire. -

27 L eneşul nu-şi frige vânatul, dar omul harnic îşi preţuieşte bunurile.

Leneşul nu-şi frige vînatul, dar comoara de preţ a unui om este munca. -

28 P e cărarea dreptăţii este viaţă; de-a lungul ei nu este moarte.

Pe cărarea neprihănirii este viaţa, şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte. -