1 M oise I-a răspuns: – Dar dacă nu mă vor crede şi nu mă vor asculta, ci vor zice: „Nu ţi S-a arătat Domnul!“

Moise a răspuns, şi a zis:,, Iată că n'au să mă creadă, nici n'au să asculte de glasul meu. Ci vor zice:, Nu ţi s'a arătat Domnul!`

2 – Ce ai în mână? l-a întrebat Domnul. – Un toiag, I-a răspuns Moise.

Domnul i -a zis:, Ce ai în mînă?` El a răspuns:, Un toiag.`

3 – Aruncă-l la pământ! i-a zis Dumnezeu. El l-a aruncat la pământ şi acesta s-a transformat într-un şarpe; Moise a fugit de el.

Domnul a zis:, Aruncă -l la pămînt.` El l -a aruncat la pămînt, şi toiagul s'a prefăcut într'un şarpe. Moise fugea de el.

4 A poi Domnul i-a zis lui Moise: – Întinde-ţi mâna şi prinde-l de coadă! El şi-a întins mâna, l-a prins şi acesta s-a transformat în mâna lui într-un toiag.

Domnul a zis lui Moise:,Întinde-ţi mîna, şi apucă -l de coadă.` El a întins mîna şi l -a apucat; şi şarpele s'a prefăcut iarăş într-un toiag în mîna lui.

5 – Vei înfăptui această minune pentru ca ei să creadă că Domnul, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov, ţi S-a arătat.

Iată`, a zis Domnul,, ce vei face, ca să creadă că ţi s'a arătat Domnul, Dumnezeul părinţilor lor: Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.`

6 D omnul i-a mai zis: – Bagă-ţi mâna în sân! Moise şi-a băgat mâna în sân şi când a scos-o era plină de lepră, albă ca zăpada.

Domnul i -a mai zis:, Bagă-ţi mîna în sîn.` El şi -a băgat mîna în sîn; apoi a scos -o, şi iată că mîna i se acoperise de lepră, şi se făcuse albă ca zăpada.

7 A poi Dumnezeu i-a zis: – Bagă-ţi mâna înapoi în sân! El şi-a băgat mâna înapoi în sân, însă când a scos-o, era la fel de sănătoasă ca tot trupul său.

Domnul a zis:, Bagă-ţi din nou mîna în sîn.` El şi -a băgat din nou mîna în sîn; apoi a scos -o din sîn; şi iată că mîna se făcuse iarăş cum era carnea lui.

8 – Dacă nu te vor crede şi nu vor lua în seamă mesajul primului semn, îl vor crede pe cel de-al doilea.

Dacă nu te vor crede,` a zis Domnul,,şi nu vor asculta de glasul celui dintîi semn, vor crede glasul celui de al doilea semn.

9 D acă nu vor crede nici aceste două semne şi nu te vor lua în seamă, să iei apă din Nil şi să o verşi pe pământ. Apa pe care o vei lua din Nil se va preface în sânge pe pământul uscat.

Dacă nu vor crede nici aceste două semne, şi nu vor asculta de glasul tău, să iei apă din rîu, şi s'o torni pe pămînt; şi apa, pe care o vei lua din rîu, se va preface în sînge pe pămînt.``

10 D ar Moise I-a zis Domnului: – Stăpâne, niciodată nu am fost un vorbitor bun, nici în trecut, nici chiar acum când ai vorbit robului Tău; am vorbirea şi limba încurcată.

Moise a zis Domnului:,, Ah! Doamne, eu nu sînt un om ori vorbirea uşoară; şi cusurul acesta nu -i nici de ieri, nici de alaltăieri, nici măcar de cînd vorbeşti Tu robului Tău; căci vorba şi limba mi-este încurcată.``

11 A tunci Domnul l-a întrebat: – Cine a făcut gura omului? Cine a făcut pe mut sau pe surd, cine a făcut vederea sau orbirea? Oare nu Eu, Domnul ?

Domnul i -a zis:,, Cine a făcut gura omului? Şi cine face pe om mut sau surd, cu vedere sau orb? Oare nu Eu, Domnul?

12 A cum, du-te, căci Eu voi fi cu gura ta şi te voi învăţa ce să spui.

Du-te, dar; Eu voi fi cu gura ta, şi te voi învăţa ce vei avea de spus.``

13 Î nsă Moise I-a răspuns: – Stăpâne, Te rog, trimite pe altcineva!

Moise a zis:,, Ah! Doamne, trimete pe cine vei vrea să trimeţi.``

14 A tunci mânia Domnului s-a aprins împotriva lui Moise şi El i-a zis: – Nu este levitul Aaron frate cu tine? Ştiu că el poate vorbi bine; chiar acum vine să te întâlnească, iar când te va vedea, se va bucura în inima lui.

Atunci Domnul S'a mîniat pe Moise, şi a zis:,, Nu -i oare acolo fratele tău Aaron, Levitul? Ştiu că el vorbeşte uşor. Iată că el însuş vine înaintea ta; şi, cînd te va vedea, se va bucura în inima lui.

15 S ă stai de vorbă cu el şi să-l împuterniceşti să vorbească toate cuvintele pe care ţi le-am dat; Eu voi fi cu gura ta şi cu gura lui şi te voi învăţa ce să faci.

Tu îi vei vorbi, şi vei pune cuvintele în gura lui; şi Eu voi fi cu gura ta şi cu gura lui; şi vă voi învăţa ce veţi avea de făcut.

16 E l va vorbi poporului în locul tău; îţi va sluji drept gură şi tu vei fi pentru el cum este Dumnezeu pentru tine.

El va vorbi poporului pentru tine, îţi va sluji drept gură, şi tu vei ţinea pentru el locul lui Dumnezeu.

17 I a în mână acest toiag, căci cu el vei face semnele. Moise se întoarce în Egipt

Ia în mînă toiagul acesta, cu care vei face semnele.``

18 M oise s-a întors la socrul său, Ietro, şi i-a zis: – Te rog, lasă-mă să mă întorc la cei din poporul meu, care sunt în Egipt, ca să văd dacă mai trăiesc. – Du-te în pace! i-a răspuns Ietro.

Moise a plecat; şi, cînd s'a întors la socrul său Ietro, i -a zis:,, Lasă-mă, te rog, să plec şi să mă întorc la fraţii mei, cari sînt în Egipt, ca să văd dacă mai trăiesc.`` Ietro a zis lui Moise:,, Du-te în pace!``

19 D omnul îi spusese lui Moise în Midian: „Întoarce-te în Egipt, pentru că toţi cei ce căutau să-ţi ia viaţa au murit.“

Domnul a zis lui Moise, în Madian:,, Du-te, întoarce-te în Egipt: căci toţi ceice umblau să-ţi ia viaţa, au murit.``

20 M oise şi-a luat soţia şi fiii, i-a pus pe măgari şi s-a întors în Egipt. Moise avea în mână toiagul lui Dumnezeu.

Moise şi -a luat nevasta şi copiii, i -a pus călări pe măgari, şi s'a întors în ţara Egiptului. Şi -a luat în mînă toiagul lui Dumnezeu.

21 D omnul i-a zis lui Moise: „Când te vei întoarce în Egipt şi vei înfăptui înaintea lui Faraon toate minunile pe care te-am împuternicit să le faci, Eu îi voi împietri inima şi el nu va lăsa poporul să plece.

Domnul a zis lui Moise:,, Plecînd ca să te întorci în Egipt, vezi, toate minunile pe cari ţi le pun în mînă, să le faci înaintea lui Faraon. Eu îi voi împetri inima, şi nu va lăsa pe popor să plece.

22 A tunci să-i spui lui Faraon: «Aşa vorbeşte Domnul: ‘Israel este fiul Meu, întâiul Meu născut.

Tu vei zice lui Faraon:, Aşa vorbeşte Domnul:, Israel este fiul Meu, întîiul Meu născut.

23 Ţ i-am poruncit să-l laşi pe fiul Meu să plece ca să Mi se închine, însă tu nu ai vrut! Iată că acum îl voi ucide pe întâiul tău născut!’»“

Îţi spun:, Lasă pe fiul Meu să plece, ca să-Mi slujească; dacă nu vrei să -l laşi să plece, voi ucide pe fiul tău, pe întîiul tău născut.``

24 P e drum, în locul în care au rămas peste noapte, Domnul l-a întâlnit şi a vrut să-l omoare.

În timpul călătoriei, într'un loc unde a rămas Moise peste noapte, l -a întîlnit Domnul, şi a vrut să -l omoare.

25 D ar Sefora a luat o piatră ascuţită, a tăiat prepuţul fiului ei, l-a aruncat la picioarele lui Moise şi a zis: „Tu îmi eşti un soţ de sânge!“

Sefora a luat o piatră ascuţită, a tăiat prepuţul fiului său, şi l -a aruncat la picioarele lui Moise, zicînd:,, Tu eşti un soţ de sînge pentru mine.``

26 A tunci El l-a lăsat în pace. Ea a zis: „Un soţ de sânge“ din cauza circumciziei.

Şi Domnul l -a lăsat. Atunci a zis ea:,, Soţ de sînge!`` din pricina tăierii împrejur.

27 D omnul i-a zis lui Aaron: „Du-te în pustie ca să-l întâlneşti pe Moise.“ El a plecat şi, când a ajuns la muntele lui Dumnezeu, l-a întâlnit pe Moise şi l-a sărutat.

Domnul a zis lui Aaron:,, Du-te înaintea lui Moise în pustie.`` Aaron a plecat: a întîlnit pe Moise la muntele lui Dumnezeu, şi l -a sărutat.

28 M oise i-a zis lui Aaron toate cuvintele cu care Domnul l-a trimis şi toate semnele pe care i le-a poruncit să le facă.

Moise a făcut cunoscut lui Aaron toate cuvintele Domnului, care -l trimesese, şi toate semnele, pe cari -i poruncise să le facă.

29 A poi Moise şi Aaron s-au dus şi au convocat sfatul bătrânilor lui Israel.

Moise şi Aaron şi-au văzut de drum, şi au adunat pe toţi bătrînii copiilor lui Israel.

30 A aron le-a spus toate cuvintele pe care Domnul i le zisese lui Moise şi a făcut semnele înaintea poporului.

Aaron a istorisit toate cuvintele pe cari le spusese Domnul lui Moise; şi Moise a făcut semnele înaintea poporului.

31 P oporul a crezut, iar când au auzit că Domnul i-a cercetat pe israeliţi şi că le-a văzut necazul, s-au plecat la pământ şi s-au închinat.

Poporul a crezut. Astfel au aflat că Domnul cercetase pe copiii lui Israel, că le văzuse suferinţa; şi s'au plecat şi s'au aruncat cu faţa la pămînt.