1 Î ntr-o zi de Sabat, Isus trecea printre lanurile de grâu. Ucenicii Lui smulgeau spice, le frecau cu mâinile şi mâncau boabele.
Într'o zi de Sabat, s'a întîmplat că Isus trecea prin lanurile de grîu. Ucenicii Lui smulgeau spice de grîu, le frecau cu mînile, şi le mîncau.
2 U nii dintre farisei le-au zis: – De ce faceţi ce nu este voie în ziua de Sabat?
Unii dintre Farisei le-au zis:,, Pentruce faceţi ce nu este îngăduit să faceţi în ziua Sabatului?``
3 I sus le-a răspuns: – N-aţi citit ce a făcut David atunci când i s-a făcut foame, atât lui cât şi celor ce erau cu el?
Isus le -a răspuns:,, Oare n'aţi citit ce a făcut David, cînd a flămînzit, el, şi cei ce erau împreună cu el?
4 C um a intrat în Casa lui Dumnezeu şi a luat şi a mâncat pâinile prezentării, pe care nu este voie să le mănânce decât preoţii, şi cum a dat şi celor ce erau cu el?
Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, a luat pînile pentru punerea înaintea Domnului, a mîncat din ele, şi a dat şi celor ce erau cu el, măcar că nu era îngăduit să le mănînce decît preoţii?``
5 A poi le-a zis: – Fiul Omului este Domn şi al Sabatului!
Şi le zicea:,, Fiul omului este Domn chiar şi al Sabatului.``
6 Î ntr-o altă zi de Sabat, a intrat în sinagogă şi a început să dea învăţătură. Acolo se afla un om a cărui mână dreaptă era uscată.
În altă zi de Sabat, s'a întîmplat că Isus a intrat în sinagogă, şi învăţa pe norod. Acolo era un om, care avea mîna dreaptă uscată.
7 C ărturarii şi fariseii Îl urmăreau să vadă dacă vindecă în ziua de Sabat, ca să găsească astfel o acuzaţie împotriva Lui.
Cărturarii şi Fariseii pîndeau pe Isus, să vadă dacă -l va vindeca în ziua Sabatului, ca să aibă de ce să -L învinuiască.
8 E l însă le ştia gândurile, aşa că i-a zis omului care avea mâna uscată: „Ridică-te şi stai în mijloc!“ El s-a ridicat şi a stat acolo.
Dar El le ştia gîndurile; şi a zis omului, care avea mîna uscată:,, Scoală-te, şi stăi în mijloc.`` El s'a sculat, şi a stătut în picioare.
9 A poi Isus le-a zis lor: „Vă întreb: este voie în ziua de Sabat să faci bine sau să faci rău, să salvezi o viaţă sau s-o distrugi?“
Şi Isus le -a zis:,, Vă întreb: Este îngăduit în ziua Sabatului a face bine ori a face rău? A scăpa o viaţă sau a o pierde?``
10 Ş i-a rotit privirea peste toţi şi apoi i-a zis omului: „Întinde-ţi mâna!“ El a făcut întocmai şi mâna lui a fost vindecată.
Atunci, Şi -a rotit privirile peste toţi, şi a zis omului:,,Întinde-ţi mîna!`` El a întins -o, şi mîna i s'a făcut sănătoasă ca şi cealaltă.
11 A tunci ei s-au umplut de mânie şi au început să discute unii cu alţii despre ce I-ar putea face lui Isus. Alegerea celor doisprezece apostoli
Ei turbau de mînie, şi s'au sfătuit ce ar putea să facă lui Isus.
12 Î ntr-una din zilele acelea, Isus S-a dus pe munte să se roage şi a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.
În zilele acela, Isus S'a dus în munte să Se roage, şi a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.
13 C ând s-a făcut zi, i-a chemat pe ucenicii Săi şi a ales doisprezece dintre ei, pe care i-a numit apostoli.
Cînd s'a făcut ziuă, a chemat pe ucenicii Săi, şi a ales dintre ei doisprezece, pe cari i -a numit apostoli, şi anume:
14 A ceştia sunt: Simon, pe care l-a numit Petru, şi Andrei, fratele lui; Iacov; Ioan; Filip; Bartolomeu;
Pe Simon, pe care l -a numit şi Petru; pe Andrei, fratele lui; pe Iacov; pe Ioan; pe Filip; pe Bartolomeu;
15 M atei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Simon, numit Zelotul;
pe Matei; pe Toma; pe Iacov, fiul lui Alfeu; pe Simon, numit Zilotul;
16 I uda, fiul lui Iacov; şi Iuda Iscarioteanul, cel care a ajuns trădător. Fericiri şi vaiuri
pe Iuda, fiul lui Iacov; şi pe Iuda Iscarioteanul, care s'a făcut vînzător.
17 A coborât cu ei şi S-a oprit pe un loc neted, împreună cu o mare mulţime de ucenici de-ai Săi şi cu o mare mulţime de oameni din toată Iudeea, din Ierusalim şi din regiunea de coastă a Tirului şi a Sidonului,
S'a pogorît împreună cu ei, şi S'a oprit într'un podiş unde se aflau mulţi ucenici de ai Lui, şi o mare mulţime de oameni, cari veniseră din toată Iudea, din Ierusalim, şi de pe lîngă marea Tirului şi a Sidonului, ca să -L asculte şi să fie vindecaţi de boalele lor.
18 c are veniseră să-L asculte şi să fie vindecaţi de bolile lor. Cei chinuiţi de duhuri necurate erau vindecaţi
Cei chinuiţi de duhuri necurate, erau vindecaţi.
19 ş i toată mulţimea încerca să-L atingă, pentru că din El ieşea o putere care-i vindeca pe toţi.
Şi tot norodul căuta să se atingă de El, pentrucă din El ieşea o putere, care -i vindeca pe toţi.
20 I sus Şi-a ridicat privirea spre ucenicii Lui şi le-a zis: „Ferice de voi, cei săraci, căci a voastră este Împărăţia lui Dumnezeu!
Atunci Isus Şi -a ridicat ochii spre ucenicii Săi, şi a zis:,, Ferice de voi, cari sînteţi săraci, pentrucă Împărăţia lui Dumnezeu este a voastră!
21 F erice de voi, care acum sunteţi flămânzi, căci voi veţi fi săturaţi! Ferice de voi, care acum plângeţi, căci voi veţi râde!
Ferice de voi, cari sînteţi flămînzi acum, pentrucă voi veţi fi săturaţi! Ferice de voi cari plîngeţi acum, pentrucă voi veţi rîde!
22 F erice de voi când oamenii vă urăsc, vă exclud dintre ei, vă insultă şi resping numele vostru ca pe ceva rău, din pricina Fiului Omului!
Ferice de voi, cînd oamenii vă vor urî, vă vor izgoni dintre ei, vă vor ocărî, şi vor lepăda numele vostru ca ceva rău, din pricina Fiului omului!
23 B ucuraţi-vă în ziua aceea şi săltaţi de veselie, pentru că iată, răsplata voastră este mare în cer! Căci tot aşa făceau şi strămoşii voştri cu profeţii!
Bucuraţi-vă în ziua aceea, şi săltaţi de veselie; pentrucă răsplata voastră este mare în cer; căci tot aşa făceau părinţii lor cu proorocii.
24 D ar vai de voi, cei bogaţi, căci voi v-aţi primit mângâierea!
Dar, vai de voi, bogaţilor, pentrucă voi v'aţi primit aici mîngîerea!
25 V ai de voi, cei care acum sunteţi sătui, căci voi veţi flămânzi! Vai de voi, cei care râdeţi acum, căci voi veţi jeli şi veţi plânge!
Vai de voi, cari sînteţi sătui acum! Pentrucă voi veţi flămînzi! Vai de voi, cari rîdeţi acum, pentrucă voi veţi plînge şi vă veţi tîngui!
26 V ai de voi, când toţi oamenii vă vor vorbi de bine, căci tot aşa au făcut şi strămoşii voştri cu falşii profeţi! Iubirea duşmanilor
Vai de voi, cînd toţi oamenii vă vor grăi de bine! Fiindcă tot aşa făceau părinţii lor cu proorocii mincinoşi!
27 E u însă vă spun, vouă, celor ce ascultaţi: iubiţi-vă duşmanii, faceţi-le bine celor ce vă urăsc,
Dar Eu vă spun vouă, cari Mă ascultaţi: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine celor ce vă urăsc,
28 b inecuvântaţi-i pe cei ce vă blestemă şi rugaţi-vă pentru cei ce se poartă urât cu voi!
binecuvîntaţi pe cei ce vă blastămă, rugaţi-vă pentru cei ce se poartă rău cu voi.
29 C elui ce te loveşte peste un obraz, întoarce-i-l şi pe celălalt! Pe cel ce-ţi ia haina, nu-l împiedica să-ţi ia şi tunica!
Dacă te bate cineva peste o falcă, întoarce -i şi pe cealaltă. Dacă îţi ia cineva haina cu sila, nu -l opri să-ţi ia şi cămaşa.
30 O ricui îţi cere, dă-i, iar de la cel ce-ţi ia din bunurile tale, nu le mai cere înapoi!
Oricui îţi cere, dă -i; şi celuice-ţi ia cu sila ale tale, nu i le cere înapoi.
31 A şa cum aţi dori să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel!
Ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel.
32 D acă-i iubiţi doar pe cei ce vă iubesc, ce răsplată vi se cuvine? Căci şi păcătoşii îi iubesc pe cei care-i iubesc pe ei!
Dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii iubesc pe cei ce -i iubesc pe ei.
33 Ş i dacă le faceţi bine doar celor ce vă fac bine, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii fac la fel!
Dacă faceţi bine celor ce vă fac bine, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii fac aşa.
34 I ar dacă-i împrumutaţi doar pe cei de la care speraţi să primiţi înapoi, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii îi împrumută pe păcătoşi ca să primească înapoi la fel!
Şi dacă daţi cu împrumut acelora dela cari nădăjduiţi să luaţi înapoi, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor, ca să ia înapoi întocmai.
35 V oi însă iubiţi-vă duşmanii, faceţi bine şi împrumutaţi fără să mai aşteptaţi nimic în schimb! Astfel răsplata voastră va fi mare şi veţi fi fii ai Celui Preaînalt, căci El este bun şi cu cei nerecunoscători şi răi!
Voi însă, iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine şi daţi cu împrumut, fără să nădăjduiţi ceva în schimb. Şi răsplata voastră va fi mare, şi veţi fi fiii Celui Prea Înalt; căci El este bun şi cu cei nemulţămitori şi cu cei răi.
36 F iţi milostivi, tot aşa cum şi Tatăl vostru este milostiv! Paiul şi bârna
Fiţi dar milostivi, cum şi Tatăl vostru este milostiv.
37 N u judecaţi şi nu veţi fi judecaţi! Nu condamnaţi şi nu veţi fi condamnaţi! Iertaţi şi veţi fi iertaţi!
Nu judecaţi, şi nu veţi fi judecaţi; nu osîndiţi, şi nu veţi fi osîndiţi; iertaţi, şi vi se va ierta.
38 D aţi şi vi se va da! O măsură plină, îndesată, clătinată şi care se revarsă, va fi pusă în poala voastră. Căci cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura.“
Daţi, şi vi se va da; ba încă, vi se va turna în sîn o măsură bună, îndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra. Căci cu ce măsură veţi măsura, cu aceea vi se va măsura.``
39 L e-a spus apoi şi o pildă: „Oare poate un orb să călăuzească un alt orb? Nu vor cădea amândoi în groapă?
Le -a spus şi pilda următoare:,, Oare poate un orb să călăuzească pe un alt orb? Nu vor cădea amîndoi în groapă?
40 U n ucenic nu este mai presus de învăţătorul său, dar orice ucenic pregătit va fi ca învăţătorul lui.
Ucenicul nu este mai pe sus de învăţătorul lui; dar orice ucenic desăvîrşit va fi ca învăţătorul lui.
41 D e ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău şi nu observi bârna din ochiul tău?
De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, şi nu te uiţi cu băgare de seamă la bîrna din ochiul tău?
42 S au cum poţi să-i spui fratelui tău: «Frate, lasă-mă să-ţi scot paiul din ochi!», fără să vezi însă bârna din ochiul tău? Ipocritule! Scoate mai întâi bârna din ochiul tău, şi atunci vei vedea clar să scoţi paiul din ochiul fratelui tău! Să recunoşti „pomul“ după „roade“
Sau cum poţi să zici fratelui tău:, Frate, lasă-mă să-ţi scot paiul din ochi` şi, cînd colo, tu nu vezi bîrna din ochiul tău? Făţarnicule, scoate întîi bîrna din ochiul tău, şi atunci vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.
43 N u este nici un pom bun care să facă roade stricate şi nici un pom stricat care să facă roade bune.
Nu este niciun pom bun, care să facă roadă rea, şi niciun pom rău care să facă roadă bună.
44 C ăci fiecare pom se recunoaşte după propriile lui roade. Din mărăcini, oamenii nu culeg smochine şi din ciulini, ei nu culeg struguri!
Căci orice pom se cunoaşte după roada lui. Nu se strîng smochine din spini, nici nu se culeg struguri din mărăcini.
45 O mul bun scoate ce este bun din vistieria bună a inimii lui, dar cel rău scoate ce este rău din inima lui cea rea. Căci din belşugul inimii vorbeşte gura! Casa zidită pe stâncă
Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; căci din prisosul inimii vorbeşte gura.
46 D e ce-Mi ziceţi: «Doamne, Doamne!» şi nu faceţi ce spun Eu?
De ce-Mi ziceţi:, Doamne, Doamne!` şi nu faceţi ce spun Eu?
47 V ă voi arăta cu cine se aseamănă orice om care vine la Mine, aude cuvintele Mele şi le împlineşte:
Vă voi arăta cu cine se aseamănă orice om care vine la Mine, aude cuvintele Mele, şi le face.
48 e ste asemenea unui om care, atunci când a construit o casă, a săpat adânc şi i-a pus temelia pe stâncă. Când a venit şuvoiul de apă, torentul a izbit în casa aceea şi n-a putut s-o clatine, pentru că fusese construită bine.
Se aseamănă cu un om care, cînd a zidit o casă, a săpat adînc înainte, şi a aşezat temelia pe stîncă. A venit o vărsare de ape, şi s'a năpustit şivoiul peste casa aceea, dar n'a putut s'o clatine, pentrucă era zidită pe stîncă.
49 Î nsă cel ce aude şi nu împlineşte, este asemenea unui om care a construit o casă direct pe pământ, fără temelie. Când torentul a izbit în ea, casa s-a prăbuşit imediat şi distrugerea acelei case a fost groaznică.“
Dar cine aude şi nu face, se aseamănă cu un om, care a zidit o casă pe pămînt, fără temelie. Şi s'a năpustit şivoiul asupra ei, ea s'a prăbuşit îndată, şi prăbuşirea acestei case a fost mare.``