1 N u te lăuda cu ziua de mâine căci nu ştii ce poate aduce o zi!

Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

2 S ă te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale!

Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

3 P iatra este grea şi nisipul este greu, dar supărarea provocată de un prost este mai grea decât amândouă.

Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

4 F uria este nemiloasă şi mânia este cumplită, dar cine poate sta în faţa geloziei?

Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

5 M ai bine o mustrare pe faţă, decât o dragoste ascunsă!

Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

6 R ănile făcute de un prieten dovedesc credincioşie, dar sărutările unui duşman sunt din abundenţă.

Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

7 S ătulul calcă în picioare mierea, dar pentru cel flămând orice lucru amar este dulce.

Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

8 C a o pasăre care rătăceşte de la cuibul ei, aşa este omul plecat din căminul lui.

Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

9 U leiul şi parfumul înveselesc inima, iar cuvintele unui prieten care sfătuieşte din suflet sunt dulci.

Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

10 N u-l părăsi pe prietenul tău şi nici pe prietenul tatălui tău şi nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău; mai bine un vecin aproape decât un frate departe.

Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

11 F iul meu, fii înţelept şi înveseleşte-mi inima, căci astfel voi putea răspunde celui ce mă dispreţuieşte!

Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

12 O mul prudent vede pericolul şi se ascunde, dar nesăbuiţii merg înainte şi au de suferit.

Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

13 I a-i haina celui ce a girat pentru un străin şi ţine-o garanţie dacă a girat pentru o străină!

Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

14 B inecuvântarea semenului cu voce tare dis-de-dimineaţă este socotită ca un blestem.

Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

15 O picurare continuă într-o zi ploioasă şi o soţie cicălitoare sunt tot una:

O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

16 c ine încearcă s-o oprească parcă ar opri vântul şi parcă ar apuca untdelemnul cu mâna!

Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

17 D upă cum fierul ascute fierul, tot astfel şi omul însuşi îl face mai ager pe semenul său.

După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

18 C ine îngrijeşte de un smochin îi va mânca roadele şi cine are grijă de stăpânul său va fi preţuit.

Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

19 D upă cum apa reflectă o faţă, tot astfel şi inima omului îl reflectă pe om.

Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

20 A şa cum Locuinţa Morţilor şi Locul Nimicirii nu se satură niciodată, nici ochii omului nu se pot sătura.

După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

21 C reuzetul este pentru argint şi cuptorul pentru aur, dar un om este testat de lauda pe care o primeşte.

Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

22 C hiar dacă ai pisa un prost cu pisălogul în piuă, printre grăunţe, tot nu vei putea îndepărta prostia de la el.

Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

23 Î ngrijeşte-ţi bine turmele şi dă atenţie cirezilor tale,

Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

24 p entru că nici bogăţiile nu sunt veşnice şi nici coroana nu ţine pe vecie!

Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

25 D upă ce este îndepărtat fânul, şi iarba nouă se arată, iar iarba de pe dealuri este strânsă,

Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

26 m ieii vor fi pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata câmpului.

Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

27 V ei avea lapte de capră suficient pentru hrana ta, a familiei tale şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.

laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.