1 N u te lăuda cu ziua de mâine căci nu ştii ce poate aduce o zi!

Não te glories do dia de amanhã; porque não sabes o que produzirá o dia.

2 S ă te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale!

Seja outro o que te louve, e não a tua boca; o estranho, e não os teus lábios.

3 P iatra este grea şi nisipul este greu, dar supărarea provocată de un prost este mai grea decât amândouă.

Pesada é a pedra, e a areia também; mas a ira do insensato é mais pesada do que elas ambas.

4 F uria este nemiloasă şi mânia este cumplită, dar cine poate sta în faţa geloziei?

Cruel é o furor, e impetuosa é a ira; mas quem pode resistir ã inveja?

5 M ai bine o mustrare pe faţă, decât o dragoste ascunsă!

Melhor é a repreensão aberta do que o amor encoberto.

6 R ănile făcute de un prieten dovedesc credincioşie, dar sărutările unui duşman sunt din abundenţă.

Fiéis são as feridas dum amigo; mas os beijos dum inimigo são enganosos.

7 S ătulul calcă în picioare mierea, dar pentru cel flămând orice lucru amar este dulce.

O que está farto despreza o favo de mel; mas para o faminto todo amargo é doce.

8 C a o pasăre care rătăceşte de la cuibul ei, aşa este omul plecat din căminul lui.

Qual a ave que vagueia longe do seu ninho, tal é o homem que anda vagueando longe do seu lugar.

9 U leiul şi parfumul înveselesc inima, iar cuvintele unui prieten care sfătuieşte din suflet sunt dulci.

O óleo e o perfume alegram o coração; assim é o doce conselho do homem para o seu amigo.

10 N u-l părăsi pe prietenul tău şi nici pe prietenul tatălui tău şi nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău; mai bine un vecin aproape decât un frate departe.

Não abandones o teu amigo, nem o amigo de teu pai; nem entres na casa de teu irmão no dia de tua adversidade. Mais vale um vizinho que está perto do que um irmão que está longe.

11 F iul meu, fii înţelept şi înveseleşte-mi inima, căci astfel voi putea răspunde celui ce mă dispreţuieşte!

Sê sábio, filho meu, e alegra o meu coração, para que eu tenha o que responder

12 O mul prudent vede pericolul şi se ascunde, dar nesăbuiţii merg înainte şi au de suferit.

O prudente vê o mal e se esconde; mas os insensatos passam adiante e sofrem a pena.

13 I a-i haina celui ce a girat pentru un străin şi ţine-o garanţie dacă a girat pentru o străină!

Tira a roupa

14 B inecuvântarea semenului cu voce tare dis-de-dimineaţă este socotită ca un blestem.

O que bendiz ao seu amigo em alta voz, levantando-se de madrugada, isso lhe será contado como maldição.

15 O picurare continuă într-o zi ploioasă şi o soţie cicălitoare sunt tot una:

A goteira contínua num dia chuvoso e a mulher rixosa são semelhantes;

16 c ine încearcă s-o oprească parcă ar opri vântul şi parcă ar apuca untdelemnul cu mâna!

retê-la é reter o vento, ou segurar o óleo com a destra.

17 D upă cum fierul ascute fierul, tot astfel şi omul însuşi îl face mai ager pe semenul său.

Afia-se o ferro com o ferro; assim o homem afia o rosto do seu amigo.

18 C ine îngrijeşte de un smochin îi va mânca roadele şi cine are grijă de stăpânul său va fi preţuit.

O que cuida da figueira comerá do fruto dela; e o que vela pelo seu senhor será honrado.

19 D upă cum apa reflectă o faţă, tot astfel şi inima omului îl reflectă pe om.

Como na água o rosto corresponde ao rosto, assim o coração do homem ao homem.

20 A şa cum Locuinţa Morţilor şi Locul Nimicirii nu se satură niciodată, nici ochii omului nu se pot sătura.

O Seol e o Abadom nunca se fartam, e os olhos do homem nunca se satisfazem.

21 C reuzetul este pentru argint şi cuptorul pentru aur, dar un om este testat de lauda pe care o primeşte.

O crisol é para a prata, e o forno para o ouro, e o homem é provado pelos louvores que recebe.

22 C hiar dacă ai pisa un prost cu pisălogul în piuă, printre grăunţe, tot nu vei putea îndepărta prostia de la el.

Ainda que pisasses o insensato no gral entre grãos pilados, contudo não se apartaria dele a sua estultícia.

23 Î ngrijeşte-ţi bine turmele şi dă atenţie cirezilor tale,

Procura conhecer o estado das tuas ovelhas; cuida bem dos teus rebanhos;

24 p entru că nici bogăţiile nu sunt veşnice şi nici coroana nu ţine pe vecie!

porque as riquezas não duram para sempre; e duraria a coroa de geração em geração?

25 D upă ce este îndepărtat fânul, şi iarba nouă se arată, iar iarba de pe dealuri este strânsă,

Quando o feno é removido, e aparece a erva verde, e recolhem-se as ervas dos montes,

26 m ieii vor fi pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata câmpului.

os cordeiros te proverão de vestes, e os bodes, do preço do campo.

27 V ei avea lapte de capră suficient pentru hrana ta, a familiei tale şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.

E haverá bastante leite de cabras para o teu sustento, para o sustento da tua casa e das tuas criadas.