1 „ M-am uitat apoi şi am văzut toate asupririle care se fac sub soare. Şi iată că lacrimile celor asupriţi nu aveau alinare; puterea era de partea asupritorilor lor şi nu exista scăpare pentru cei persecutaţi.
Depois volvi-me, e atentei para todas as opressões que se fazem debaixo do sol; e eis as lágrimas dos oprimidos, e eles não tinham consolador; do lado dos seus opressores havia poder; mas eles não tinham consolador.
2 A m declarat atunci că este mai bine de morţii care au murit demult, decât de cei vii care sunt încă în viaţă.
Pelo que julguei mais felizes os que já morreram, do que os que vivem ainda.
3 D ar mai bine decât pentru oricare dintre aceştia, este pentru cel care nu s-a născut încă, pentru cel ce nu a văzut încă faptele rele care sunt făcute sub soare.
E melhor do que uns e outros é aquele que ainda não é, e que não viu as más obras que se fazem debaixo do sol.
4 A m văzut că orice osteneală şi orice îndemânare la lucru este pricina invidiei dintre un bărbat şi semenul său, iar aceasta este deşertăciune şi goană după vânt.
Também vi eu que todo trabalho e toda destreza em obras provêm da inveja que o homem tem do seu próximo. Também isso é e vaidade e desejo vão.
5 « Prostul îşi încrucişează mâinile şi se ruinează.
O tolo cruza as mãos, e come a sua; própria carne.
6 M ai bine puţin cu pace, decât de două ori mai mult cu osteneală şi goană după vânt!»
Melhor é um punhado com tranqüilidade do que ambas as mãos cheias com trabalho e vão desejo.
7 A m mai văzut o deşertăciune sub soare:
Outra vez me volvi, e vi vaidade debaixo do sol.
8 E xistă câte un om singur-singurel, care nu are nici fii, nici fraţi şi care se osteneşte fără încetare, dar nu se satură de avere. „Pentru cine mă ostenesc, se întreabă el, şi de ce-mi privez sufletul de la plăceri?“ Şi aceasta este o deşertăciune şi un lucru rău
Há um que é só, não tendo parente; não tem filho nem irmão e, contudo, de todo o seu trabalho não há fim, nem os seus olhos se fartam de riquezas. E ele não pergunta: Para quem estou trabalhando e privando do bem a minha alma? Também isso é vaidade a e enfadonha ocupação.
9 E ste mai bine în doi, decât de unul singur, căci doi obţin o plată mai bună pentru munca lor.
Melhor é serem dois do que um, porque têm melhor paga do seu trabalho.
10 D acă unul dintre ei va cădea, celălalt îl va ridica, dar vai de cel care cade şi nu există un altul care să-l ridice!
Pois se caírem, um levantará o seu companheiro; mas ai do que estiver só, pois, caindo, não haverá outro que o levante.
11 T ot astfel, dacă se culcă doi, se încălzesc, dar dacă cineva este singur, cum se poate încălzi?
Também, se dois dormirem juntos, eles se aquentarão; mas um só como se aquentará?
12 T ot astfel, dacă pe unul singur îl împresoară cineva, doi pot să i se împotrivească, iar funia împletită în trei nu este ruptă uşor.
E, se alguém quiser prevalecer contra um, os dois lhe resistirão; e o cordão de três dobras não se quebra tão depressa.
13 M ai bine tânăr sărac, dar înţelept, decât rege bătrân, însă fără minte şi care niciodată nu se lasă îndrumat,
Melhor é o mancebo pobre e sábio do que o rei velho e insensato, que não se deixa mais admoestar,
14 c ăci cel dintâi poate ajunge la domnie direct din temniţă, chiar să se fi născut sărac în regatul celui din urmă.
embora tenha saído do cárcere para reinar, ou tenha nascido pobre no seu próprio reino.
15 A m văzut cum toţi cei vii, care umblă sub soare, l-au urmat pe tânărul care este al doilea după rege, cel care va domni după acesta.
Vi a todos os viventes que andavam debaixo do sol, e eles estavam com o mancebo, o sucessor, que havia de ficar no lugar do rei.
16 T ot poporul şi toţi cei înaintea cărora mergea el erau fără număr. Totuşi, cei de după el nu se vor mai bucura de acest tânăr. Şi aceasta este deşertăciune şi goană după vânt!»“
Todo o povo, ã testa do qual se achava, era inumerável; contudo os que lhe sucederam não se regozijarão a respeito dele. Na verdade também isso é vaidade e desejo vão.