1 L a Domnul găsesc adăpost! Cum puteţi să-mi spuneţi: „Fugi în munţii voştri ca o pasăre“?

No Senhor confio. Como, pois, me dizeis: Foge para o monte, como um pássaro?

2 C ei răi îşi încordează arcul, îşi potrivesc săgeata pe coardă, ca să-l ţintească pe întuneric pe cel cu inima cinstită.

Pois eis que os ímpios armam o arco, põem a sua flecha na corda, para atirarem,

3 C ând temeliile se surpă, ce mai poate face cel drept?

Quando os fundamentos são destruídos, que pode fazer o justo?

4 D omnul este în Templul Său cel sfânt, Domnul este pe tronul Lui din ceruri. Ochii Lui privesc şi pleoapele Lui îi cercetează pe fiii oamenilor.

O Senhor está no seu santo templo, o trono do Senhor está nos céus; os seus olhos contemplam, as suas pálpebras provam os filhos dos homens.

5 D omnul îl cercetează pe cel drept, dar pe cel rău şi pe cel ce iubeşte violenţa, sufletul Lui îi urăşte.

O Senhor prova o justo e o ímpio; a sua alma odeia ao que ama a violência.

6 P este cei răi va face să plouă cărbuni aprinşi şi pucioasă, un vânt dogoritor este cupa de care au parte,

Sobre os ímpios fará chover brasas de fogo e enxofre; um vento abrasador será a porção do seu copo.

7 c ăci Domnul este drept, iubeşte dreptatea, iar cei drepţi privesc faţa Lui.

Porque o Senhor é justo; ele ama a justiça; os retos, pois, verão o seu rosto.