1 « Vai de cei ce trăiesc fără grijă în Sion, de cei ce se cred la adăpost pe Muntele Samaria, oameni distinşi ai celui mai de seamă dintre neamuri, la care apelează Casa lui Israel!
Ai dos que vivem sossegados em Sião, e dos que estão seguros no monte de Samária, dos homens notáveis da principal das nações, e aos quais vem a casa de Israel!
2 T receţi la Kalne şi priviţi! Mergeţi de acolo la marele Hamat şi coborâţi apoi la Gatul filistenilor! Sunt ele mai bune decât cele două regate ale voastre? Sau sunt hotarele lor mai mari decât hotarele voastre?
Passai a Calné, e vede; e dali ide ã grande Hamate; depois descei a Gate dos filisteus; porventura são melhores que estes reinos? ou são maiores os seus termos do que os vossos termos?
3 A ţi dat deoparte ziua cea rea şi aţi adus aproape tronul violenţei!
ó vós que afastais o dia mau e fazeis que se aproxime o assento da violência.
4 E i se întind pe paturi încrustate cu fildeş, se tolănesc în aşternuturile lor, mănâncă miei din turmă şi viţei din grajduri.
Ai dos que dormem em camas de marfim, e se estendem sobre os seus leitos, e comem os cordeiros tirados do rebanho, e os bezerros do meio do curral;
5 P etrec în sunetul harfei, şi, asemenea lui David, improvizează la instrumentele muzicale!
que garganteiam ao som da lira, e inventam para si instrumentos músicos, assim como Davi;
6 B eau vin din cupe mari şi se ung cu cele mai bune uleiuri, dar nu sunt mâhniți din pricina dezastrului lui Iosif!
que bebem vinho em taças, e se ungem com o mais excelente óleo; mas não se afligem por causa da ruína de José!
7 D e aceea, ei vor merge acum în captivitate în fruntea captivilor, şi vor înceta astfel strigătele de veselie şi lenevirea!» Domnul detestă mândria lui Israel
Portanto agora irão em cativeiro entre os primeiros que forem cativos; e cessarão os festins dos banqueteadores.
8 S tăpânul Domn a jurat pe Sine Însuşi. Astfel zice Domnul, Dumnezeul Oştirilor: «Mi-e scârbă de mândria lui Iacov şi îi urăsc fortăreţele; voi da pe mâna duşmanului cetatea şi tot ce este în ea!
Jurou o Senhor Deus por si mesmo, diz o Senhor Deus dos exércitos: Abomino a soberba de Jacó, e odeio os seus palácios; por isso entregarei a cidade e tudo o que nela há.
9 D acă vor mai fi lăsaţi zece bărbaţi într-o casă şi aceia vor muri!
E se ficarem de resto dez homens numa casa, morrerão.
10 I ar când ruda vreunuia va veni să-i scoată trupul din casă, ca să-l ardă, şi-l va întreba pe cel care încă mai este ascuns în nişa casei: ‘Mai este cineva cu tine?’, i se va răspunde: ‘Nu!’. Atunci ruda va zice: ‘Tăcere! Nu trebuie să pomenim Numele Domnului!’»
Quando o parente de alguém, aquele que o queima, o tomar para levar-lhe os ossos para fora da casa, e disser ao que estiver no mais interior da casa: Está ainda alguém contigo? e este responder: Ninguém; então lhe dirá ele: Cala-te, porque não devemos fazer menção do nome do Senhor.
11 C ăci iată că Domnul porunceşte: «Casa cea mare va fi prefăcută în fărâme, iar casa cea mică – în bucăţele!»
Pois eis que o Senhor ordena, e a casa grande será despedaçada, e a casa pequena reduzida a fragmentos.
12 « Pot caii să alerge pe stâncă sau poate cineva să are acolo cu boii ? Totuşi voi aţi prefăcut judecata în otravă, iar rodul dreptăţii – în pelin.
Acaso correrão cavalos pelos rochedos? Lavrar-se-á ali com bois? Mas vós haveis tornado o juízo em fel, e o fruto da justiça em alosna;
13 V oi vă bucuraţi de ceea ce s-a întâmplat la Lo Debar şi ziceţi: ‘Oare nu prin puterea noastră am cucerit noi Karnaimul ?’
vós que vos alegrais de nada, vós que dizeis: Não nos temos nós tornado poderosos por nossa própria força?
14 D ar iată că voi ridica împotriva ta, Casă a lui Israel, zice Domnul, Dumnezeul Oştirilor, un neam care te va asupri de la Lebo Hamat până la Valea Arabei.»“
Pois eis que eu levantarei contra vós, ó casa de Israel, uma nação, diz o Senhor Deus dos exércitos, e ela vos oprimirá, desde a entrada de Hamate até o ribeiro da Arabá.