1 U n răspuns blând potoleşte furia, dar o vorbă aspră provoacă mânia.

A resposta branda desvia o furor, mas a palavra dura suscita a ira.

2 L imba înţelepţilor foloseşte corect cunoştinţa, dar gura proştilor împroaşcă nebunie.

A língua dos sábios destila o conhecimento; porém a boca dos tolos derrama a estultícia.

3 O chii Domnului sunt în orice loc, supraveghindu-i atât pe cei răi, cât şi pe cei buni.

Os olhos do Senhor estão em todo lugar, vigiando os maus e os bons.

4 L imba care aduce însănătoşire este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte duhul.

Uma língua suave é árvore de vida; mas a língua perversa quebranta o espírito.

5 P rostul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine primeşte mustrarea este înţelept.

O insensato despreza a correção e seu pai; mas o que atende ã admoestação prudentemente se haverá.

6 Î n casa celui drept este mare bogăţie, dar câştigul celor răi le aduce necaz.

Na casa do justo há um grande tesouro; mas nos lucros do ímpio há perturbação.

7 B uzele celor înţelepţi răspândesc cunoştinţă, nu tot aşa face şi inima proştilor.

Os lábios dos sábios difundem conhecimento; mas não o faz o coração dos tolos.

8 J ertfa celor răi este o urâciune înaintea Domnului, dar rugăciunea celor drepţi Îi este plăcută.

O sacrifício dos ímpios é abominável ao Senhor; mas a oração dos retos lhe é agradável.

9 C alea celor răi este o urâciune înaintea Domnului, dar El îi iubeşte pe cei ce urmăresc dreptatea.

O caminho do ímpio é abominável ao Senhor; mas ele ama ao que segue a justiça.

10 O disciplinare severă îl aşteaptă pe cel ce părăseşte cărarea, iar cine dispreţuieşte mustrarea va muri.

Há disciplina severa para o que abandona a vereda; e o que aborrece a repreensão morrerá.

11 L ocuinţa Morţilor şi Locul Nimicirii sunt înaintea Domnului; cu cât mai mult inimile fiilor oamenilor!

O Seol e o Abadom estão abertos perante o Senhor; quanto mais o coração dos filhos dos homens!

12 B atjocoritorului nu-i place să fie mustrat; de aceea nu va merge la cei înţelepţi.

O escarnecedor não gosta daquele que o repreende; não irá ter com os sábios.

13 O inimă veselă înseninează faţa, dar, prin îndurerarea inimii, duhul este zdrobit.

O coração alegre aformoseia o rosto; mas pela dor do coração o espírito se abate.

14 I nima celor pricepuţi caută cunoştinţă, dar gura celor proşti se hrăneşte cu prostie.

O coração do inteligente busca o conhecimento; mas a boca dos tolos se apascenta de estultícia.

15 T oate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima voioasă are parte de un ospăţ necurmat.

Todos os dias do aflito são maus; mas o coração contente tem um banquete contínuo.

16 M ai bine puţin, dar cu frică de Domnul, decât o mare bogăţie cu tulburare.

Melhor é o pouco com o temor do Senhor, do que um grande tesouro, e com ele a inquietação.

17 M ai bine o mâncare de legume unde este dragoste, decât un bou îngrăşat unde este ură.

Melhor é um prato de hortaliça, onde há amor, do que o boi gordo, e com ele o ódio.

18 O mul iute la mânie provoacă certuri, dar cel încet la mânie potoleşte cearta.

O homem iracundo suscita contendas; mas o longânimo apazigua a luta.

19 D rumul leneşului este ca o barieră de spini, dar cărarea celor drepţi este netezită.

O caminho do preguiçoso é como a sebe de espinhos; porém a vereda dos justos é uma estrada real.

20 U n fiu înţelept aduce bucurie tatălui său, dar omul prost îşi dispreţuieşte mama.

O filho sábio alegra a seu pai; mas o homem insensato despreza a sua mãe.

21 P rostia este o bucurie pentru cel fără minte, dar omul priceput păstrează drumul drept.

A estultícia é alegria para o insensato; mas o homem de entendimento anda retamente.

22 F ără sfat planurile dau greş, dar ele reuşesc când sunt mulţi sfetnici.

Onde não há conselho, frustram-se os projetos; mas com a multidão de conselheiros se estabelecem.

23 P entru un om este o bucurie să dea un răspuns iscusit şi ce bună este o vorbă spusă la timpul potrivit!

O homem alegra-se em dar uma resposta adequada; e a palavra a seu tempo quão boa é!

24 P entru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să-l abată de la Locuinţa Morţilor, care este jos.

Para o sábio o caminho da vida é para cima, a fim de que ele se desvie do Seol que é em baixo.

25 D omnul distruge casa celor mândri, dar întăreşte hotarele văduvei.

O Senhor desarraiga a casa dos soberbos, mas estabelece a herança da viúva.

26 G ândurile rele sunt o urâciune înaintea Domnului, dar cuvintele plăcute sunt curate.

Os desígnios dos maus são abominação para o Senhor; mas as palavras dos limpos lhe são aprazíveis.

27 C el lacom de câştig aduce necaz asupra familiei lui, dar cel ce urăşte mita va trăi.

O que se dá ã cobiça perturba a sua própria casa; mas o que aborrece a peita viverá.

28 I nima celui drept cântăreşte răspunsurile, dar gura celor răi împroaşcă lucruri rele.

O coração do justo medita no que há de responder; mas a boca dos ímpios derrama coisas más.

29 D omnul este departe de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor drepţi.

Longe está o Senhor dos ímpios, mas ouve a oração dos justos.

30 O privire voioasă înveseleşte inima şi veştile bune dau sănătate oaselor.

A luz dos olhos alegra o coração, e boas-novas engordam os ossos.

31 C el ce ascultă mustrarea care duce la viaţă va locui printre înţelepţi.

O ouvido que escuta a advertência da vida terá a sua morada entre os sábios.

32 C ine ignoră corectarea se dispreţuieşte pe sine, dar cine ascultă mustrarea dobândeşte înţelepciune.

Quem rejeita a correção menospreza a sua alma; mas aquele que escuta a advertência adquire entendimento.

33 F rica de Domnul îl învaţă pe om înţelepciunea, iar smerenia merge înaintea gloriei.

O temor do Senhor é a instrução da sabedoria; e adiante da honra vai a humildade.