Proverbe 15 ~ 箴 言 15

picture

1 U n răspuns blând potoleşte furia, dar o vorbă aspră provoacă mânia.

回 答 柔 和 , 使 怒 消 退 ; 言 語 暴 戾 , 觸 動 怒 氣 。

2 L imba înţelepţilor foloseşte corect cunoştinţa, dar gura proştilor împroaşcă nebunie.

智 慧 人 的 舌 善 發 知 識 ; 愚 昧 人 的 口 吐 出 愚 昧 。

3 O chii Domnului sunt în orice loc, supraveghindu-i atât pe cei răi, cât şi pe cei buni.

耶 和 華 的 眼 目 無 處 不 在 ; 惡 人 善 人 , 他 都 鑒 察 。

4 L imba care aduce însănătoşire este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte duhul.

溫 良 的 舌 是 生 命 樹 ; 乖 謬 的 嘴 使 人 心 碎 。

5 P rostul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine primeşte mustrarea este înţelept.

愚 妄 人 藐 視 父 親 的 管 教 ; 領 受 責 備 的 , 得 著 見 識 。

6 Î n casa celui drept este mare bogăţie, dar câştigul celor răi le aduce necaz.

義 人 家 中 多 有 財 寶 ; 惡 人 得 利 反 受 擾 害 。

7 B uzele celor înţelepţi răspândesc cunoştinţă, nu tot aşa face şi inima proştilor.

智 慧 人 的 嘴 播 揚 知 識 ; 愚 昧 人 的 心 並 不 如 此 。

8 J ertfa celor răi este o urâciune înaintea Domnului, dar rugăciunea celor drepţi Îi este plăcută.

惡 人 獻 祭 , 為 耶 和 華 所 憎 惡 ; 正 直 人 祈 禱 , 為 他 所 喜 悅 。

9 C alea celor răi este o urâciune înaintea Domnului, dar El îi iubeşte pe cei ce urmăresc dreptatea.

惡 人 的 道 路 , 為 耶 和 華 所 憎 惡 ; 追 求 公 義 的 , 為 他 所 喜 愛 。

10 O disciplinare severă îl aşteaptă pe cel ce părăseşte cărarea, iar cine dispreţuieşte mustrarea va muri.

捨 棄 正 路 的 , 必 受 嚴 刑 ; 恨 惡 責 備 的 , 必 致 死 亡 。

11 L ocuinţa Morţilor şi Locul Nimicirii sunt înaintea Domnului; cu cât mai mult inimile fiilor oamenilor!

陰 間 和 滅 亡 尚 在 耶 和 華 眼 前 , 何 況 世 人 的 心 呢 ?

12 B atjocoritorului nu-i place să fie mustrat; de aceea nu va merge la cei înţelepţi.

褻 慢 人 不 愛 受 責 備 ; 他 也 不 就 近 智 慧 人 。

13 O inimă veselă înseninează faţa, dar, prin îndurerarea inimii, duhul este zdrobit.

心 中 喜 樂 , 面 帶 笑 容 ; 心 裡 憂 愁 , 靈 被 損 傷 。

14 I nima celor pricepuţi caută cunoştinţă, dar gura celor proşti se hrăneşte cu prostie.

聰 明 人 心 求 知 識 ; 愚 昧 人 口 吃 愚 昧 。

15 T oate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima voioasă are parte de un ospăţ necurmat.

困 苦 人 的 日 子 都 是 愁 苦 ; 心 中 歡 暢 的 , 常 享 豐 筵 。

16 M ai bine puţin, dar cu frică de Domnul, decât o mare bogăţie cu tulburare.

少 有 財 寶 , 敬 畏 耶 和 華 , 強 如 多 有 財 寶 , 煩 亂 不 安 。

17 M ai bine o mâncare de legume unde este dragoste, decât un bou îngrăşat unde este ură.

吃 素 菜 , 彼 此 相 愛 , 強 如 吃 肥 牛 , 彼 此 相 恨 。

18 O mul iute la mânie provoacă certuri, dar cel încet la mânie potoleşte cearta.

暴 怒 的 人 挑 啟 爭 端 ; 忍 怒 的 人 止 息 紛 爭 。

19 D rumul leneşului este ca o barieră de spini, dar cărarea celor drepţi este netezită.

懶 惰 人 的 道 像 荊 棘 的 籬 笆 ; 正 直 人 的 路 是 平 坦 的 大 道 。

20 U n fiu înţelept aduce bucurie tatălui său, dar omul prost îşi dispreţuieşte mama.

智 慧 子 使 父 親 喜 樂 ; 愚 昧 人 藐 視 母 親 。

21 P rostia este o bucurie pentru cel fără minte, dar omul priceput păstrează drumul drept.

無 知 的 人 以 愚 妄 為 樂 ; 聰 明 的 人 按 正 直 而 行 。

22 F ără sfat planurile dau greş, dar ele reuşesc când sunt mulţi sfetnici.

不 先 商 議 , 所 謀 無 效 ; 謀 士 眾 多 , 所 謀 乃 成 。

23 P entru un om este o bucurie să dea un răspuns iscusit şi ce bună este o vorbă spusă la timpul potrivit!

口 善 應 對 , 自 覺 喜 樂 ; 話 合 其 時 , 何 等 美 好 。

24 P entru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să-l abată de la Locuinţa Morţilor, care este jos.

智 慧 人 從 生 命 的 道 上 升 , 使 他 遠 離 在 下 的 陰 間 。

25 D omnul distruge casa celor mândri, dar întăreşte hotarele văduvei.

耶 和 華 必 拆 毀 驕 傲 人 的 家 , 卻 要 立 定 寡 婦 的 地 界 。

26 G ândurile rele sunt o urâciune înaintea Domnului, dar cuvintele plăcute sunt curate.

惡 謀 為 耶 和 華 所 憎 惡 ; 良 言 乃 為 純 淨 。

27 C el lacom de câştig aduce necaz asupra familiei lui, dar cel ce urăşte mita va trăi.

貪 戀 財 利 的 , 擾 害 己 家 ; 恨 惡 賄 賂 的 , 必 得 存 活 。

28 I nima celui drept cântăreşte răspunsurile, dar gura celor răi împroaşcă lucruri rele.

義 人 的 心 , 思 量 如 何 回 答 ; 惡 人 的 口 吐 出 惡 言 。

29 D omnul este departe de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor drepţi.

耶 和 華 遠 離 惡 人 , 卻 聽 義 人 的 禱 告 。

30 O privire voioasă înveseleşte inima şi veştile bune dau sănătate oaselor.

眼 有 光 , 使 心 喜 樂 ; 好 信 息 , 使 骨 滋 潤 。

31 C el ce ascultă mustrarea care duce la viaţă va locui printre înţelepţi.

聽 從 生 命 責 備 的 , 必 常 在 智 慧 人 中 。

32 C ine ignoră corectarea se dispreţuieşte pe sine, dar cine ascultă mustrarea dobândeşte înţelepciune.

棄 絕 管 教 的 , 輕 看 自 己 的 生 命 ; 聽 從 責 備 的 , 卻 得 智 慧 。

33 F rica de Domnul îl învaţă pe om înţelepciunea, iar smerenia merge înaintea gloriei.

敬 畏 耶 和 華 是 智 慧 的 訓 誨 ; 尊 榮 以 前 , 必 有 謙 卑 。