1 U n răspuns blând potoleşte furia, dar o vorbă aspră provoacă mânia.
回 答 柔 和 , 使 怒 消 退 ; 言 语 暴 戾 , 触 动 怒 气 。
2 L imba înţelepţilor foloseşte corect cunoştinţa, dar gura proştilor împroaşcă nebunie.
智 慧 人 的 舌 善 发 知 识 ; 愚 昧 人 的 口 吐 出 愚 昧 。
3 O chii Domnului sunt în orice loc, supraveghindu-i atât pe cei răi, cât şi pe cei buni.
耶 和 华 的 眼 目 无 处 不 在 ; 恶 人 善 人 , 他 都 鉴 察 。
4 L imba care aduce însănătoşire este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte duhul.
温 良 的 舌 是 生 命 树 ; 乖 谬 的 嘴 使 人 心 碎 。
5 P rostul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine primeşte mustrarea este înţelept.
愚 妄 人 藐 视 父 亲 的 管 教 ; 领 受 责 备 的 , 得 着 见 识 。
6 Î n casa celui drept este mare bogăţie, dar câştigul celor răi le aduce necaz.
义 人 家 中 多 有 财 宝 ; 恶 人 得 利 反 受 扰 害 。
7 B uzele celor înţelepţi răspândesc cunoştinţă, nu tot aşa face şi inima proştilor.
智 慧 人 的 嘴 播 扬 知 识 ; 愚 昧 人 的 心 并 不 如 此 。
8 J ertfa celor răi este o urâciune înaintea Domnului, dar rugăciunea celor drepţi Îi este plăcută.
恶 人 献 祭 , 为 耶 和 华 所 憎 恶 ; 正 直 人 祈 祷 , 为 他 所 喜 悦 。
9 C alea celor răi este o urâciune înaintea Domnului, dar El îi iubeşte pe cei ce urmăresc dreptatea.
恶 人 的 道 路 , 为 耶 和 华 所 憎 恶 ; 追 求 公 义 的 , 为 他 所 喜 爱 。
10 O disciplinare severă îl aşteaptă pe cel ce părăseşte cărarea, iar cine dispreţuieşte mustrarea va muri.
舍 弃 正 路 的 , 必 受 严 刑 ; 恨 恶 责 备 的 , 必 致 死 亡 。
11 L ocuinţa Morţilor şi Locul Nimicirii sunt înaintea Domnului; cu cât mai mult inimile fiilor oamenilor!
阴 间 和 灭 亡 尚 在 耶 和 华 眼 前 , 何 况 世 人 的 心 呢 ?
12 B atjocoritorului nu-i place să fie mustrat; de aceea nu va merge la cei înţelepţi.
亵 慢 人 不 爱 受 责 备 ; 他 也 不 就 近 智 慧 人 。
13 O inimă veselă înseninează faţa, dar, prin îndurerarea inimii, duhul este zdrobit.
心 中 喜 乐 , 面 带 笑 容 ; 心 里 忧 愁 , 灵 被 损 伤 。
14 I nima celor pricepuţi caută cunoştinţă, dar gura celor proşti se hrăneşte cu prostie.
聪 明 人 心 求 知 识 ; 愚 昧 人 口 吃 愚 昧 。
15 T oate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima voioasă are parte de un ospăţ necurmat.
困 苦 人 的 日 子 都 是 愁 苦 ; 心 中 欢 畅 的 , 常 享 丰 筵 。
16 M ai bine puţin, dar cu frică de Domnul, decât o mare bogăţie cu tulburare.
少 有 财 宝 , 敬 畏 耶 和 华 , 强 如 多 有 财 宝 , 烦 乱 不 安 。
17 M ai bine o mâncare de legume unde este dragoste, decât un bou îngrăşat unde este ură.
吃 素 菜 , 彼 此 相 爱 , 强 如 吃 肥 牛 , 彼 此 相 恨 。
18 O mul iute la mânie provoacă certuri, dar cel încet la mânie potoleşte cearta.
暴 怒 的 人 挑 启 争 端 ; 忍 怒 的 人 止 息 纷 争 。
19 D rumul leneşului este ca o barieră de spini, dar cărarea celor drepţi este netezită.
懒 惰 人 的 道 像 荆 棘 的 篱 笆 ; 正 直 人 的 路 是 平 坦 的 大 道 。
20 U n fiu înţelept aduce bucurie tatălui său, dar omul prost îşi dispreţuieşte mama.
智 慧 子 使 父 亲 喜 乐 ; 愚 昧 人 藐 视 母 亲 。
21 P rostia este o bucurie pentru cel fără minte, dar omul priceput păstrează drumul drept.
无 知 的 人 以 愚 妄 为 乐 ; 聪 明 的 人 按 正 直 而 行 。
22 F ără sfat planurile dau greş, dar ele reuşesc când sunt mulţi sfetnici.
不 先 商 议 , 所 谋 无 效 ; 谋 士 众 多 , 所 谋 乃 成 。
23 P entru un om este o bucurie să dea un răspuns iscusit şi ce bună este o vorbă spusă la timpul potrivit!
口 善 应 对 , 自 觉 喜 乐 ; 话 合 其 时 , 何 等 美 好 。
24 P entru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să-l abată de la Locuinţa Morţilor, care este jos.
智 慧 人 从 生 命 的 道 上 升 , 使 他 远 离 在 下 的 阴 间 。
25 D omnul distruge casa celor mândri, dar întăreşte hotarele văduvei.
耶 和 华 必 拆 毁 骄 傲 人 的 家 , 却 要 立 定 寡 妇 的 地 界 。
26 G ândurile rele sunt o urâciune înaintea Domnului, dar cuvintele plăcute sunt curate.
恶 谋 为 耶 和 华 所 憎 恶 ; 良 言 乃 为 纯 净 。
27 C el lacom de câştig aduce necaz asupra familiei lui, dar cel ce urăşte mita va trăi.
贪 恋 财 利 的 , 扰 害 己 家 ; 恨 恶 贿 赂 的 , 必 得 存 活 。
28 I nima celui drept cântăreşte răspunsurile, dar gura celor răi împroaşcă lucruri rele.
义 人 的 心 , 思 量 如 何 回 答 ; 恶 人 的 口 吐 出 恶 言 。
29 D omnul este departe de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor drepţi.
耶 和 华 远 离 恶 人 , 却 听 义 人 的 祷 告 。
30 O privire voioasă înveseleşte inima şi veştile bune dau sănătate oaselor.
眼 有 光 , 使 心 喜 乐 ; 好 信 息 , 使 骨 滋 润 。
31 C el ce ascultă mustrarea care duce la viaţă va locui printre înţelepţi.
听 从 生 命 责 备 的 , 必 常 在 智 慧 人 中 。
32 C ine ignoră corectarea se dispreţuieşte pe sine, dar cine ascultă mustrarea dobândeşte înţelepciune.
弃 绝 管 教 的 , 轻 看 自 己 的 生 命 ; 听 从 责 备 的 , 却 得 智 慧 。
33 F rica de Domnul îl învaţă pe om înţelepciunea, iar smerenia merge înaintea gloriei.
敬 畏 耶 和 华 是 智 慧 的 训 诲 ; 尊 荣 以 前 , 必 有 谦 卑 。