1 C u siguranţă, argintul are o mină din care este scos, iar aurul are un loc unde este curăţit.

银 子 有 矿 ； 炼 金 有 方 。

2 F ierul este luat din pământ şi arama este scoasă din minereu.

铁 从 地 里 挖 出 ； 铜 从 石 中 ? 化 。

3 O mul pune capăt întunericului şi caută până în locurile cele mai adânci după minereurile ascunse în cel mai negru întuneric.

人 为 黑 暗 定 界 限 ， 查 究 幽 暗 阴 翳 的 石 头 ， 直 到 极 处 ，

4 E l sapă un puţ departe de locuinţa oamenilor, în locuri necălcate de piciorul omului; el stă atârnat şi se clatină, departe de oameni.

在 无 人 居 住 之 处 刨 开 矿 穴 ， 过 路 的 人 也 想 不 到 他 们 ； 又 与 人 远 离 ， 悬 在 空 中 摇 来 摇 去 。

5 P ământul din care vine hrana este răscolit pe dedesubt ca de foc.

至 於 地 ， 能 出 粮 食 ， 地 内 好 像 被 火 翻 起 来 。

6 S afirul iese din pietrele lui şi colbul lui are pulbere de aur.

地 中 的 石 头 有 蓝 宝 石 ， 并 有 金 沙 。

7 N ici o pasăre de pradă nu ştie acea cărare ascunsă, nici ochiul şoimului n-a văzut-o.

矿 中 的 路 鸷 鸟 不 得 知 道 ； 鹰 眼 也 未 见 过 。

8 N ici fiarele cele mai mândre n-au călcat pe ea, leul n-a trecut niciodată pe acolo.

狂 傲 的 野 兽 未 曾 行 过 ； 猛 烈 的 狮 子 也 未 曾 经 过 。

9 O mul pune mâna pe stânca de cremene şi răstoarnă munţii din rădăcini.

人 伸 手 凿 开 坚 石 ， 倾 倒 山 根 ，

10 E l sapă şanţuri în stâncă şi ochii lui îi văd toate bogăţiile.

在 磐 石 中 凿 出 水 道 ， 亲 眼 看 见 各 样 宝 物 。

11 E l caută izvoarele râurilor şi aduce la lumină lucruri ascunse.

他 封 闭 水 不 得 滴 流 ， 使 隐 藏 的 物 显 露 出 来 。

12 D ar unde poate fi găsită înţelepciunea? Unde locuieşte priceperea?

然 而 ， 智 慧 有 何 处 可 寻 ？ 聪 明 之 处 在 哪 里 呢 ？

13 O mul nu-i cunoaşte locuinţa; ea nu poate fi găsită pe pământul celor vii.

智 慧 的 价 值 无 人 能 知 ， 在 活 人 之 地 也 无 处 可 寻 。

14 A dâncul zice: «Nu este în mine!», iar marea zice: «Nu este la mine!»

深 渊 说 ： 不 在 我 内 ； 沧 海 说 ： 不 在 我 中 。

15 E a nu se dă în schimbul aurului ales, nici preţul ei nu poate fi cântărit în argint.

智 慧 非 用 黄 金 可 得 ， 也 不 能 平 白 银 为 他 的 价 值 。

16 E a nu poate fi cumpărată cu aur de Ofir şi nici cu onix preţios sau cu safir.

俄 斐 金 和 贵 重 的 红 玛 瑙 ， 并 蓝 宝 石 ， 不 足 与 较 量 ；

17 N ici aurul, nici diamantul nu se pot compara cu ea, nici nu poate fi schimbată pe bijuterii de aur.

黄 金 和 玻 璃 不 足 与 比 较 ； 精 金 的 器 皿 不 足 与 兑 换 。

18 C oralul şi cristalul nu merită a fi amintite; preţul înţelepciunii este dincolo de al mărgăritarelor.

珊 瑚 、 水 晶 都 不 足 论 ； 智 慧 的 价 值 胜 过 珍 珠 （ 或 译 ： 红 宝 石 ） 。

19 T opazul de Cuş nu se poate compara cu ea, ea nu poate fi cumpărată cu aur curat.

古 实 的 红 璧 玺 不 足 与 比 较 ； 精 金 也 不 足 与 较 量 。

20 D e unde vine atunci înţelepciunea? Unde locuieşte priceperea?

智 慧 从 何 处 来 呢 ？ 聪 明 之 处 在 哪 里 呢 ？

21 E a este ascunsă de ochii tuturor celor vii, ascunsă chiar şi de păsările cerului.

是 向 一 切 有 生 命 的 眼 目 隐 藏 ， 向 空 中 的 飞 鸟 掩 蔽 。

22 L ocul Nimicirii şi Moartea zic: «Am auzit doar vorbindu-se despre ea.»

灭 没 和 死 亡 说 ： 我 们 风 闻 其 名 。

23 D umnezeu cunoaşte calea spre ea şi doar El ştie unde locuieşte,

神 明 白 智 慧 的 道 路 ， 晓 得 智 慧 的 所 在 。

24 p entru că El se uită până la marginile pământului, vede tot ce se întâmplă sub ceruri.

因 他 鉴 察 直 到 地 极 ， 遍 观 普 天 之 下 ，

25 C ând i-a dat vântului puterea şi a hotărât mărimea apelor,

要 为 风 定 轻 重 ， 又 度 量 诸 水 ；

26 c ând a dat o lege pentru ploaie şi o cărare pentru trăsnet,

他 为 雨 露 定 命 令 ， 为 雷 电 定 道 路 。

27 a tunci s-a uitat la înţelepciune şi a lăudat-o; a aşezat-o şi a încercat-o.

那 时 他 看 见 智 慧 ， 而 且 述 说 ； 他 坚 定 ， 并 且 查 究 。

28 A poi i-a zis omului: «Frica de Domnul – acesta este înţelepciune şi depărtarea de rău este pricepere.»“

他 对 人 说 ： 敬 畏 主 就 是 智 慧 ； 远 离 恶 便 是 聪 明 。