1 A rgintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.

银 子 有 矿 ； 炼 金 有 方 。

2 F erul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.

铁 从 地 里 挖 出 ； 铜 从 石 中 ? 化 。

3 O mul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.

人 为 黑 暗 定 界 限 ， 查 究 幽 暗 阴 翳 的 石 头 ， 直 到 极 处 ，

4 S apă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.

在 无 人 居 住 之 处 刨 开 矿 穴 ， 过 路 的 人 也 想 不 到 他 们 ； 又 与 人 远 离 ， 悬 在 空 中 摇 来 摇 去 。

5 P ămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,

至 於 地 ， 能 出 粮 食 ， 地 内 好 像 被 火 翻 起 来 。

6 p ietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.

地 中 的 石 头 有 蓝 宝 石 ， 并 有 金 沙 。

7 P asărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,

矿 中 的 路 鸷 鸟 不 得 知 道 ； 鹰 眼 也 未 见 过 。

8 c ele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.

狂 傲 的 野 兽 未 曾 行 过 ； 猛 烈 的 狮 子 也 未 曾 经 过 。

9 O mul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.

人 伸 手 凿 开 坚 石 ， 倾 倒 山 根 ，

10 S apă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.

在 磐 石 中 凿 出 水 道 ， 亲 眼 看 见 各 样 宝 物 。

11 O preşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.

他 封 闭 水 不 得 滴 流 ， 使 隐 藏 的 物 显 露 出 来 。

12 D ar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?

然 而 ， 智 慧 有 何 处 可 寻 ？ 聪 明 之 处 在 哪 里 呢 ？

13 O mul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.

智 慧 的 价 值 无 人 能 知 ， 在 活 人 之 地 也 无 处 可 寻 。

14 A dîncul zice:, Nu este în mine`, şi marea zice:, Nu este la mine.`;

深 渊 说 ： 不 在 我 内 ； 沧 海 说 ： 不 在 我 中 。

15 E a nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;

智 慧 非 用 黄 金 可 得 ， 也 不 能 平 白 银 为 他 的 价 值 。

16 n u se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.

俄 斐 金 和 贵 重 的 红 玛 瑙 ， 并 蓝 宝 石 ， 不 足 与 较 量 ；

17 N u se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.

黄 金 和 玻 璃 不 足 与 比 较 ； 精 金 的 器 皿 不 足 与 兑 换 。

18 M ărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.

珊 瑚 、 水 晶 都 不 足 论 ； 智 慧 的 价 值 胜 过 珍 珠 （ 或 译 ： 红 宝 石 ） 。

19 T opazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.

古 实 的 红 璧 玺 不 足 与 比 较 ； 精 金 也 不 足 与 较 量 。

20 D e unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?

智 慧 从 何 处 来 呢 ？ 聪 明 之 处 在 哪 里 呢 ？

21 E ste ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.

是 向 一 切 有 生 命 的 眼 目 隐 藏 ， 向 空 中 的 飞 鸟 掩 蔽 。

22 A dîncul şi moartea zic:, Noi am auzit vorbindu-se de ea.`

灭 没 和 死 亡 说 ： 我 们 风 闻 其 名 。

23 D umnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.

神 明 白 智 慧 的 道 路 ， 晓 得 智 慧 的 所 在 。

24 C ăci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.

因 他 鉴 察 直 到 地 极 ， 遍 观 普 天 之 下 ，

25 C înd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,

要 为 风 定 轻 重 ， 又 度 量 诸 水 ；

26 c înd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,

他 为 雨 露 定 命 令 ， 为 雷 电 定 道 路 。

27 a tunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.

那 时 他 看 见 智 慧 ， 而 且 述 说 ； 他 坚 定 ， 并 且 查 究 。

28 A poi a zis omului:, Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`

他 对 人 说 ： 敬 畏 主 就 是 智 慧 ； 远 离 恶 便 是 聪 明 。