1 A rgintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.

銀 子 有 礦 ； 煉 金 有 方 。

2 F erul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.

鐵 從 地 裡 挖 出 ； 銅 從 石 中 鎔 化 。

3 O mul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.

人 為 黑 暗 定 界 限 ， 查 究 幽 暗 陰 翳 的 石 頭 ， 直 到 極 處 ，

4 S apă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.

在 無 人 居 住 之 處 刨 開 礦 穴 ， 過 路 的 人 也 想 不 到 他 們 ； 又 與 人 遠 離 ， 懸 在 空 中 搖 來 搖 去 。

5 P ămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,

至 於 地 ， 能 出 糧 食 ， 地 內 好 像 被 火 翻 起 來 。

6 p ietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.

地 中 的 石 頭 有 藍 寶 石 ， 並 有 金 沙 。

7 P asărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,

礦 中 的 路 鷙 鳥 不 得 知 道 ； 鷹 眼 也 未 見 過 。

8 c ele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.

狂 傲 的 野 獸 未 曾 行 過 ； 猛 烈 的 獅 子 也 未 曾 經 過 。

9 O mul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.

人 伸 手 鑿 開 堅 石 ， 傾 倒 山 根 ，

10 S apă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.

在 磐 石 中 鑿 出 水 道 ， 親 眼 看 見 各 樣 寶 物 。

11 O preşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.

他 封 閉 水 不 得 滴 流 ， 使 隱 藏 的 物 顯 露 出 來 。

12 D ar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?

然 而 ， 智 慧 有 何 處 可 尋 ？ 聰 明 之 處 在 哪 裡 呢 ？

13 O mul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.

智 慧 的 價 值 無 人 能 知 ， 在 活 人 之 地 也 無 處 可 尋 。

14 A dîncul zice:, Nu este în mine`, şi marea zice:, Nu este la mine.`;

深 淵 說 ： 不 在 我 內 ； 滄 海 說 ： 不 在 我 中 。

15 E a nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;

智 慧 非 用 黃 金 可 得 ， 也 不 能 平 白 銀 為 他 的 價 值 。

16 n u se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.

俄 斐 金 和 貴 重 的 紅 瑪 瑙 ， 並 藍 寶 石 ， 不 足 與 較 量 ；

17 N u se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.

黃 金 和 玻 璃 不 足 與 比 較 ； 精 金 的 器 皿 不 足 與 兌 換 。

18 M ărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.

珊 瑚 、 水 晶 都 不 足 論 ； 智 慧 的 價 值 勝 過 珍 珠 （ 或 譯 ： 紅 寶 石 ） 。

19 T opazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.

古 實 的 紅 璧 璽 不 足 與 比 較 ； 精 金 也 不 足 與 較 量 。

20 D e unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?

智 慧 從 何 處 來 呢 ？ 聰 明 之 處 在 哪 裡 呢 ？

21 E ste ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.

是 向 一 切 有 生 命 的 眼 目 隱 藏 ， 向 空 中 的 飛 鳥 掩 蔽 。

22 A dîncul şi moartea zic:, Noi am auzit vorbindu-se de ea.`

滅 沒 和 死 亡 說 ： 我 們 風 聞 其 名 。

23 D umnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.

神 明 白 智 慧 的 道 路 ， 曉 得 智 慧 的 所 在 。

24 C ăci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.

因 他 鑒 察 直 到 地 極 ， 遍 觀 普 天 之 下 ，

25 C înd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,

要 為 風 定 輕 重 ， 又 度 量 諸 水 ；

26 c înd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,

他 為 雨 露 定 命 令 ， 為 雷 電 定 道 路 。

27 a tunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.

那 時 他 看 見 智 慧 ， 而 且 述 說 ； 他 堅 定 ， 並 且 查 究 。

28 A poi a zis omului:, Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`

他 對 人 說 ： 敬 畏 主 就 是 智 慧 ； 遠 離 惡 便 是 聰 明 。