1 A rgintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.

“For sure there is a mine for silver, and a place where gold is made pure.

2 F erul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.

Iron is taken out of the earth. And copper is melted from the rock.

3 O mul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.

Man looks into the deepest darkness. And he goes out to the farthest part of the earth to look for rocks in the dark places.

4 S apă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.

Men break open deep holes far from where people live, forgotten by travelers. In the holes they hang and move from side to side far from men.

5 P ămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,

As for the earth, out of it comes food. But below, it is turned up as fire.

6 p ietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.

Sapphires come from its rocks and its dust has gold.

7 P asărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,

No bird who eats meat knows that path. The falcon’s eye has not seen it.

8 c ele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.

The proud animals have not stepped on it. The strong lion has not passed over it.

9 O mul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.

Man puts his hand on the hard rock. He turns the mountains over at its base.

10 S apă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.

He makes a path through the rocks, and his eyes see everything of much worth.

11 O preşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.

He stops rivers from flowing. And he brings to light what is hidden.

12 D ar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?

“But where can wisdom be found? And where is the place of understanding?

13 O mul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.

Man does not know its worth, and it is not found in the land of the living.

14 A dîncul zice:, Nu este în mine`, şi marea zice:, Nu este la mine.`;

The deep waters say, ‘It is not in me.’ The sea says, ‘It is not with me.’

15 E a nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;

Pure gold cannot be traded for it and it cannot be bought with silver.

16 n u se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.

It cannot be compared in worth to the gold of Ophir, onyx of much worth, or sapphire.

17 N u se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.

Gold or glass cannot be compared to it in worth and it cannot be traded for objects of fine gold.

18 M ărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.

There is no need to say anything about coral or crystal because wisdom cannot be paid for with rubies.

19 T opazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.

The topaz of Ethiopia cannot be compared to it in worth and it cannot be compared with the worth of pure gold.

20 D e unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?

Where then does wisdom come from? Where is the place of understanding?

21 E ste ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.

It is hidden from the eyes of all living. It is hidden from the birds of the sky.

22 A dîncul şi moartea zic:, Noi am auzit vorbindu-se de ea.`

The Place That Destroys and Death say, ‘We have only heard about it with our ears.’

23 D umnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.

“God understands the way to wisdom, and He knows its place.

24 C ăci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.

For He looks to the ends of the earth, and sees everything under the heavens.

25 C înd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,

He gave weight to the wind. He decided how much water would be in the sea.

26 c înd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,

He decided how much rain would fall, and the path for the lightning.

27 a tunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.

Then He saw wisdom and made it known. He made it last, and found out all about it.

28 A poi a zis omului:, Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`

And He said to man, ‘See, the fear of the Lord, that is wisdom. And to turn away from sin is understanding.’”