1 Î n urmă, Pavel s'a dus la Derbe şi la Listra. Şi iată că acolo era un ucenic, numit Timotei, fiul unei iudeice credincioase şi al unui tată Grec.

Paul went down to the cities of Derbe and Lystra. There was a follower there named Timothy. His mother was a Jewish Christian and his father was a Greek.

2 F raţii din Listra şi Iconia îl vorbeau de bine.

The Christians in the city of Lystra and Iconium respected Timothy.

3 P avel a vrut să -l ia cu el; şi, dupăce l -a luat, l -a tăiat împrejur, din pricina Iudeilor, cari erau în acele locuri; căci toţi ştiau că tatăl lui era Grec.

Paul wanted Timothy to go with him as a missionary. He took him and had Timothy go through the religious act of becoming a Jew because of the Jews who were in those places. Everyone knew his father was a Greek.

4 P e cînd trecea prin cetăţi, învăţa pe fraţi să păzească hotărîrile apostolilor şi presbiterilor din Ierusalim.

They went from city to city and told the Christians what the missionaries and the church leaders in Jerusalem had written for the Christians to do.

5 B isericile se întăreau în credinţă, şi sporeau la număr din zi în zi.

The churches were made stronger in the faith. More people were added each day. Paul Is Called to Macedonia in a Dream

6 F iindcă au fost opriţi de Duhul Sfînt să vestească Cuvîntul în Asia, au trecut prin ţinutul Frigiei şi Galatiei.

They went through the countries of Phrygia and Galatia. The Holy Spirit kept them from preaching the Word of God in the countries of Asia.

7 A junşi lîngă Misia, se pregăteau să intre în Bitinia; dar Duhul lui Isus nu le -a dat voie.

When they came to the city of Mysia, they tried to go on to the city of Bithynia but the Holy Spirit would not let them go.

8 A u trecut atunci prin Misia, şi s'au pogorît la Troa.

From Mysia they went down to the city of Troas.

9 N oaptea, Pavel a avut o vedenie: un om din Macedonia sta în picioare şi i -a făcut următoarea rugăminte:,, Treci în Macedonia, şi ajută-ne!``

That night Paul had a dream. A man was standing in front of him crying out, “Come over to the country of Macedonia and help us!”

10 D upă vedenia aceasta a lui Pavel, am căutat îndată să ne ducem în Macedonia, căci înţelegeam că Domnul ne cheamă să le vestim Evanghelia.

After he had seen this, we agreed that God told us to go to Macedonia to tell them the Good News. Lydia, the First Christian in Europe

11 D upăce am pornit din Troa, am mers cu corabia drept la Samotracia, şi a doua zi ne-am oprit la Neapolis.

We took a ship from the city of Troas to the city of Samothracia. The next day we went to the city of Neapolis.

12 D e acolo ne-am dus la Filipi, care este cea dintîi cetate dintr'un ţinut al Macedoniei, şi o colonie romană. În cetatea aceasta am stat cîteva zile.

From there we went to the city of Philippi. This was an important city in Macedonia. It was ruled by the leaders of the country of Rome. We stayed here for some days.

13 Î n ziua Sabatului am ieşit afară pe poarta cetăţii, lîngă un rîu, unde credeam că se află un loc de rugăciune. Am şezut jos, şi am vorbit femeilor, cari erau adunate laolaltă.

On the Day of Rest we went outside the city to a place down by the river. We thought people would be gathering there for prayer. Some women came and we sat down and talked to them.

14 U na din ele, numită Lidia, vînzătoare de purpură, din cetatea Tiatira, era o femeie temătoare de Dumnezeu, şi asculta. Domnul i -a deschis inima, ca să ia aminte la cele ce spunea Pavel.

One of the women who listened sold purple cloth. She was from the city of Thyatira. Her name was Lydia and she was a worshiper of God. The Lord opened her heart to hear what Paul said.

15 D upă ce a fost botezată, ea şi casa ei, ne -a rugat şi ne -a zis:,, Dacă mă socotiţi credincioasă Domnului, intraţi şi rămîneţi în casa mea.`` Şi ne -a silit să intrăm.

When she and her family had been baptized, she said to us, “If you think I am faithful to the Lord, come and stay at my house.” She kept on asking. Then we went with her. Paul Heals a Girl with a Demon

16 P e cînd ne duceam la locul de rugăciune, ne -a ieşit înainte o roabă, care avea un duh de ghicire (Greceşte: Un duh al lui Piton.). Prin ghicire, ea aducea mult cîştig stăpînilor ei.

One day as we were going to the place to pray, we met a servant-girl who could tell what was going to happen in the future by a demon she had. Her owner made much money from her power.

17 R oaba aceasta s'a luat după Pavel şi după noi, şi striga:,, Oamenii aceştia sînt robii Dumnezeului Celui Prea Înalt şi ei vă vestesc calea mîntuirii.``

She followed Paul and us crying out, “These are servants of the Highest God. They are telling you how to be saved from the punishment of sin.”

18 A şa a făcut ea timp de mai multe zile. Pavel, necăjit, s'a întors, şi a zis duhului:,,În Numele lui Isus Hristos îţi poruncesc să ieşi din ea.`` Şi a ieşit chiar în ceasul acela.

She did this many days. Paul was troubled. Then he turned and said to the demon in her, “In the name of Jesus Christ, I speak to you. Come out of her!” At once it left her. Paul and Silas in Jail

19 C înd au văzut stăpînii roabei că s'a dus nădejdea cîştigului lor, au pus mîna pe Pavel şi pe Sila şi i-au tîrît în piaţă înaintea fruntaşilor.

The girl’s owners saw that they could not make money with her anymore. Then they took hold of Paul and Silas and dragged them to the leaders. This happened in the center of town where people gather.

20 I -au dat pe mîna dregătorilor, şi au zis:,, Oamenii aceştia ne tulbură cetatea; sînt nişte Iudei,

After they brought them in front of the leaders, they said, “These men are Jews and are making a lot of trouble in our city.

21 c ari vestesc nişte obiceiuri, pe cari noi, Romanii nu trebuie nici să le primim, nici să le urmăm.``

They are teaching a religion that we Romans are not allowed to follow.”

22 N orodul s'a ridicat şi el împotriva lor, şi dregătorii au pus să le smulgă hainele de pe ei, şi au poruncit să -i bată cu nuiele.

Many people had gathered around Paul and Silas. They were calling out things against them. The leaders had the clothes of Paul and Silas taken off and had them beaten with sticks.

23 D upă ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în temniţă, şi au dat în grijă temnicerului să -i păzească bine.

After they had hit them many times, they put Paul and Silas in prison. The soldiers told the man who watched the prison to be sure to keep them from getting away.

24 T emnicerul, ca unul care primise o astfel de poruncă, i -a aruncat în temniţa din lăuntru, şi le -a băgat picioarele în butuci.

Because of this, they were put in the inside room of the prison and their feet were put in pieces of wood that held them.

25 P e la miezul nopţii, Pavel şi Sila se rugau, şi cîntau cîntări de laudă lui Dumnezeu; iar cei închişi îi ascultau.

About midnight Paul and Silas were praying and singing songs of thanks to God. The other men in prison were listening to them.

26 D eodată, s'a făcut un mare cutremur de pămînt, aşa că s'au clătinat temeliile temniţei. Îndată, s'au deschis toate uşile, şi s'au deslegat legăturile fiecăruia.

All at once the earth started to shake. The stones under the prison shook and the doors opened. The chains fell off from everyone.

27 T emnicerul s'a deşteptat; şi, cînd a văzut uşile temniţei deschise, a scos sabia, şi era să se omoare, căci credea că cei închişi au fugit.

The man who watched the prison woke up. He saw the prison doors wide open and thought the men in prison had gotten away. At once he pulled out his sword to kill himself.

28 D ar Pavel a strigat cu glas tare:,, Să nu-ţi faci nici un rău, căci toţi sîntem aici.``

But Paul called to him, “Do not hurt yourself. We are all here!”

29 A tunci temnicerul a cerut o lumină, a sărit înlăuntru, şi, tremurînd de frică, s'a aruncat la picioarele lui Pavel şi ale lui Sila;

The man who watched the prison called for a light. Then he ran in and got down in front of Paul and Silas. He was shaking with fear.

30 i -a scos afară, şi le -a zis:,, Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mîntuit?``

As he took them outside, he said, “Sirs, what must I do to be saved?”

31 P avel şi Sila i-au răspuns:,, Crede în Domnul Isus, şi vei fi mîntuit tu şi casa ta.``

They said, “Put your trust in the Lord Jesus Christ and you and your family will be saved from the punishment of sin.”

32 Ş i i-au vestit Cuvîntul Domnului, atît lui cît şi tuturor celor din casa lui.

Then Paul spoke the Word of God to him and his family.

33 T emnicerul i -a luat cu el, chiar în ceasul acela din noapte, le -a spălat rănile, şi a fost botezat îndată, el şi toţi ai lui.

It was late at night, but the man who watched the prison took Paul and Silas in and washed the places on their bodies where they were hurt. Right then he and his family were baptized.

34 D upă ce i -a dus în casă, le -a pus masa, şi s'a bucurat cu toată casa lui că a crezut în Dumnezeu.

He took Paul and Silas to his house and gave them food. He and all his family were full of joy for having put their trust in God. Paul and Silas Are Allowed to Go Free

35 C înd s'a făcut ziuă, dregătorii au trimes pe ceice purtau nuielele (Greceşte: lictori.), să spună temnicerului:,, Dă drumul oamenilor acelora.``

When it was day, the leaders sent a soldier to say, “Let these men go free.”

36 Ş i temnicerul a spus lui Pavel aceste cuvinte:,, Dregătorii au trimes să vi se dea drumul; acum dar, ieşiţi afară, şi duceţi-vă în pace.``

The man who watched the prison told this to Paul. He said, “The leaders have sent word to let you go free. Come out now and go without any trouble.”

37 D ar Pavel le -a zis:,, După ce ne-au bătut cu nuiele în faţa tuturor, fără să fim judecaţi, pe noi, cari sîntem romani, ne-au aruncat în temniţă, şi acum ne scot afară pe ascuns! Nu merge aşa! Să vină ei singuri să ne scoată afară!``

Paul said, “No! They have beaten us in front of many people without a trial. We are Roman citizens and they have put us in prison. Now do they think they can send us away without anyone knowing? No! They must come themselves and take us out.”

38 C eice purtau nuielele, au spus aceste cuvinte dregătorilor. Aceştia s'au temut, cînd au auzit că sînt romani.

The soldiers told this to the leaders. Then the leaders were afraid when they heard that Paul and Silas were Roman citizens.

39 D regătorii au venit să -i potolească, i-au scos afară din temniţă, şi i-au rugat să părăsească cetatea.

They went themselves and told Paul and Silas they were sorry. Then they took them out and asked them to leave their city.

40 E i au ieşit din temniţă, şi au intrat în casa Lidiei; şi, dupăce au văzut şi mîngîiat pe fraţi, au plecat.

Paul and Silas went to Lydia’s house after they left the prison. They met with the Christians and gave them comfort. Then they went away from the city.