1 Î mpăratul Iosia a strîns la el pe toţi bătrînii lui Iuda şi ai Ierusalimului.

Then King Josiah sent men out to bring to him all the leaders of Judah and Jerusalem.

2 A poi s'a suit în Casa Domnului, cu toţi bărbaţii lui Iuda şi cu toţi locuitorii Ierusalimului, preoţii, proorocii, şi tot poporul, dela cel mai mic pînă la cel mai mare. A citit înaintea lor toate cuvintele din cartea legămîntului, pe care o găsiseră în Casa Domnului.

The king went up to the house of the Lord with all the men of Judah and all the people who lived in Jerusalem. The religious leaders, the men who speak for God, and all the people went with him, both small and great. And Josiah read in their hearing all the words of the Book of the Law which was found in the house of the Lord.

3 Î mpăratul stătea pe scaunul lui împărătesc, şi a făcut legămînt înaintea Domnului, îndatorindu-se să urmeze pe Domnul, şi să păzească poruncile, învăţăturile şi legile Lui, din toată inima şi din tot sufletul lui, ca să împlinească astfel cuvintele legămîntului acestuia, scrise în cartea aceasta. Şi tot poporul a intrat în legămînt.

Then the king stood by the pillar. There he made an agreement before the Lord. He promised to follow the Lord and keep His Word and His Laws with all his heart and soul. He promised to obey the words of this agreement that were written in this book, and all the people joined him in the agreement.

4 Î mpăratul a poruncit marelui preot Hilchia, preoţilor de al doilea rînd, şi celor ce păzeau pragul, să scoată din Templul Domnului toate sculele cari fuseseră făcute pentru Baal, pentru Astartea, şi pentru toată oştirea cerurilor; şi le -a ars afară din Ierusalim, în ogoarele Chedronului, şi a pus să le ducă cenuşa la Betel.

Then the king spoke to Hilkiah the head religious leader, and the religious leaders who were next in power, and the door-keepers. He told them to bring out of the Lord’s house all the objects made for the false gods Baal and Asherah and for all the stars of heaven. He burned them outside Jerusalem in the fields of the Kidron. And he carried their ashes to Bethel.

5 A izgonit pe preoţii idolilor, puşi de împăraţii lui Iuda să ardă tămîie pe înălţimi în cetăţile lui Iuda şi în împrejurimile Ierusalimului, şi pe cei ce aduceau tămîie lui Baal, soarelui, lunei, zodiilor şi întregei oştiri a cerurilor.

He got rid of the religious leaders who worshiped false gods, whom the kings of Judah had chosen. They had been chosen to burn special perfume in the high places in the cities of Judah and in the land around Jerusalem. Josiah got rid of those who burned special perfume to Baal, to the sun and the moon, to groups of stars, and to all the stars of heaven.

6 A scos din Casa Domnului idolul Astareteei, şi l -a dus afară din Ierusalim, la pîrîul Chedron; l -a ars la pîrîul Chedron şi l -a prefăcut în cenuşă, iar cenuşa i -a aruncat -o pe mormintele copiilor poporului.

He brought out the object of the false goddess Asherah from the Lord’s house to the river Kidron outside Jerusalem. There he burned it and ground it to dust, and threw its dust on the people’s graves.

7 A dărîmat casele sodomiţilor cari erau în Casa Domnului, şi unde femeile împleteau corturi pentru Astartea.

He broke down the small rooms in the Lord’s house that were used by the men who sold the use of their bodies for their false gods. The women were making special curtains for the false goddess Asherah in these rooms.

8 A adus pe toţi preoţii din cetăţile lui Iuda; a pîngărit înălţimile unde ardeau preoţii tămîie, dela Gheba pînă la Beer-Şeba; şi a dărîmat înălţimile de la porţi, cea care era la intrarea porţii lui Iosua, căpetenia cetăţii, şi cea care era la stînga porţii cetăţii.

Then King Josiah brought all the religious leaders from the cities of Judah. And he showed how sinful the high places were where the religious leaders had burned special perfume, from Geba to Beersheba. He broke down the high places at the gate of Joshua the leader of the city, which were to the left of the city gate.

9 T otuş, preoţii înălţimilor nu se suiau la altarul Domnului în Ierusalim, ci mîncau azime în mijlocul fraţilor lor.

The religious leaders of the high places did not go up to the altar of the Lord in Jerusalem. But they ate bread without yeast among their brothers.

10 Î mpăratul a pîngărit Tofetul în valea fiilor lui Hinom, ca nimeni să nu-şi mai treacă fiul sau fiica prin foc în cinstea lui Moloh.

The king made Topheth unclean, which is in the valley of the sons of Hinnom. He did this so no one might give his son or daughter there as a burnt gift to the false god Molech.

11 A îndepărtat dela intrarea casei Domnului caii, pe cari împăraţii lui Iuda îi închinaseră soarelui, lîngă odaia dregătorului Netan-Melec, care locuia în mahala; şi a ars în foc carăle soarelui.

Josiah got rid of the horses which the kings of Judah had given to the sun. They had given them at the door of the Lord’s house, by the room of Nathan-melech the leader. And the king burned the war-wagons of the sun with fire.

12 Î mpăratul a dărîmat altarele de pe acoperişul odăii de sus a lui Ahaz, pe cari le făcuseră împăraţii lui Iuda, şi altarele pe cari le făcuse Manase în cele două curţi ale Casei Domnului; după ce le -a sfărîmat şi le -a luat de acolo, le -a aruncat ţărîna în pîrîul Chedron.

King Josiah broke down the altars which were on the roof of Ahaz’s room on the second floor. They had been made by the kings of Judah. And he broke down the altars which Manasseh had made in the two open spaces of the Lord’s house. He broke them there and threw their dust into the river Kidron.

13 Î mpăratul a pîngărit înălţimile cari erau în faţa Ierusalimului, pe partea dreaptă a muntelui Pierzării, şi pe cari le zidise Solomon, împăratul lui Israel, Astarteei, urîciunea Sidonienilor, lui Chemoş, urîciunea Moabului, şi lui Milcom, urîciunea fiilor lui Amon.

The king made the high places sinful which were east of Jerusalem and south of the Mount of Destruction. King Solomon of Israel had built them for Ashtoreth the sinful goddess of the Sidonians, Chemosh the hated false god of Moab, and Milcom the hated god of the sons of Ammon.

14 A sfărîmat stîlpii idoleşti şi a dărîmat Astarteele, şi locul lor l -a umplut cu oase omeneşti.

And Josiah broke in pieces the pillars used in worship and cut down the Asherim. He filled their places with human bones.

15 A dărîmat şi altarul de la Betel, şi înălţimea făcută de Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască; a ars înălţimea şi a prefăcut -o în ţărînă, şi a ars idolul Astarteei.

The king broke down the altar at Bethel and the high place made by Jeroboam the son of Nebat, who made Israel sin, even that altar and the high place he broke down. He crushed its stones, ground them to dust, and burned the false goddess Asherah.

16 I osia, întorcîndu-se şi văzînd mormintele cari erau acolo în munte, a trimes să ia oasele din morminte, şi le -a ars pe altar şi l -a pîngărit, după cuvîntul Domnului, rostit prin omul lui Dumnezeu, care vestise aceste lucruri.

As Josiah turned, he saw the graves that were there on the mountain. He had the bones taken from the graves, and burned them on the altar. So he made the altar sinful, as the word of the Lord said would happen, through the man of God.

17 E l a zis:,, Ce este mormîntul acesta pe care -l văd?`` Oamenii din cetate i-au răspuns:,, Este mormîntul omului lui Dumnezeu, care a venit din Iuda, şi a strigat împotriva altarului din Betel lucrurile acestea pe cari le împlineşti tu.``

Then Josiah said, “What is this that I see?” The men of the city told him, “It is the grave of the man of God who came from Judah. He is the one who said that these things would happen which you have done against the altar of Bethel.”

18 Ş i el a zis:,, Lăsaţi -l; nimeni să nu -i mişte oasele!`` Astfel, au păstrat oasele lui împreună cu ale proorocului care venise din Samaria.

Josiah said, “Let him alone. Let no one move his bones.” So they let his bones alone, with the bones of the man of God who came from Samaria.

19 I osia a mai înlăturat toate templele idoleşti ale înălţimilor cari se aflau în cetăţile Samariei, şi pe cari le făcuseră împăraţii lui Israel ca să mînie pe Domnul; a făcut cu ele întocmai cum făcuse în Betel.

Josiah took away all the houses of the high places in the cities of Samaria. The kings of Israel had made the Lord angry by building them. The king did to them just as he had done in Bethel.

20 A junghiat pe altare pe toţi preoţii înălţimilor, cari erau acolo, şi a ars pe ele oase de oameni. Apoi s'a întors la Ierusalim.

And he killed on the altar all the religious leaders of the high places who were there. He burned human bones on them. Then he returned to Jerusalem. Josiah Keeps the Passover

21 Î mpăratul a dat următoarea poruncă întregului popor:,, Prăznuiţi Paştele în cinstea Domnului, Dumnezeului vostru, cum este scris în această carte a legămîntului.``

King Josiah told all the people, “Keep the Passover to the Lord your God, as it is written in this Book of the Law.”

22 P aşte ca acestea nu se prăznuiseră din vremea cînd judecau judecătorii pe Israel şi în tot timpul împăraţilor lui Israel şi împăraţilor lui Iuda.

For sure no such Passover had been kept since the days of the judges who ruled Israel. It had not been kept in all the days of the kings of Israel or Judah.

23 C i abia în al optsprezecelea an al împăratului Iosia s'au prăznuit aceste Paşte în cinstea Domnului, la Ierusalim.

But this Passover was kept to the Lord in Jerusalem in the eighteenth year of King Josiah.

24 M ai mult, Iosia a stîrpit pe cei ce chemau duhurile, pe cei ce spuneau viitorul, terafimii, idolii, şi toate urîciunile cari se vedeau în ţara lui Iuda şi la Ierusalim, ca să împlinească astfel cuvintele legii, scrise în cartea pe care o găsise preotul Hilchia în Casa Domnului.

Josiah put away the people who spoke with spirits, and people who used their secret ways. He put away the house gods and the false gods and all the sinful things that were seen in the land of Judah and in Jerusalem. He did this to obey the words of the Law which were written in the book that was found in the Lord’s house by Hilkiah the religious leader.

25 Î nainte de Iosia, n'a fost niciun împărat care să se întoarcă la Domnul, ca el, din toată inima, din tot sufletul şi din toată puterea lui, întocmai după toată legea lui Moise; şi chiar după el, n'a fost niciunul ca el.

Before Josiah there was no king like him who turned to the Lord with all his heart and soul and strength, obeying all the Law of Moses. And no one like him came after him.

26 T otuş Domnul nu S'a întors din iuţimea mîniei Lui celei mari, de care era aprins împotriva lui Iuda, din pricina tuturor celor ce făcuse Manase ca să -L mînie.

But the Lord did not stop from being very angry against Judah. Because Manasseh had done many things to make Him angry.

27 Ş i Domnul a zis:,, Voi lepăda şi pe Iuda dinaintea Mea, cum am lepădat pe Israel, şi voi lepăda cetatea aceasta a Ierusalimului, pe care o alesesem, şi casa despre care zisesem:, Acolo va fi Numele Meu.``

The Lord said, “I will put Judah away from My eyes, as I have put away Israel. I will put away Jerusalem, this city I have chosen. And I will put away the family of which I said, ‘My name will be there.’” Josiah Dies in Battle

28 C elelalte fapte ale lui Iosia, şi tot ce a făcut el, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Iuda?

Now the rest of the acts of Josiah are written in the Book of the Chronicles of the Kings of Judah.

29 P e vremea sa, Faraon Neco, împăratul Egiptului, s'a suit împotriva împăratului Asiriei, la rîul Eufratului. Împăratul Iosia i -a ieşit înainte; şi Faraon l -a omorît la Meghido, cum l -a văzut.

In his days Pharaoh Neco king of Egypt went up to the king of Assyria to the river Euphrates. King Josiah went to meet him. And Pharaoh Neco killed him at Megiddo when he saw him.

30 S lujitorii lui l-au luat mort într'un car; l-au adus din Meghido la Ierusalim, şi l-au îngropat în mormîntul său. Şi poporul ţării a luat pe Ioahaz, fiul lui Iosia: ei l-au uns, şi l-au făcut împărat în locul tatălui său.

Josiah’s servants carried his body from Megiddo in a war-wagon. They brought him to Jerusalem and buried him in his own grave. Then the people of the land took his son Jehoahaz and poured oil on him and made him king in his father’s place. Jehoahaz Rules Judah

31 I oahaz avea douăzeci şi trei de ani cînd s'a făcut împărat, şi a domnit trei luni la Ierusalim. Mamă-sa se chema Hamutal, fata lui Ieremia, din Libna.

Jehoahaz was twenty-three years old when he became king. He ruled for three months in Jerusalem. His mother’s name was Hamutal the daughter of Jeremiah of Libnah.

32 E l a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuseră părinţii lui.

Jehoahaz did what was sinful in the eyes of the Lord. He did all that his fathers had done.

33 F araon Neco l -a pus în lanţuri la Ribla, în ţara Hamatului, ca să nu mai domnească la Ierusalim; şi a pus asupra ţării o gloabă de o sută de talanţi de argint şi de un talant de aur.

Pharaoh Neco put him in prison at Riblah in the land of Hamath, that he might not rule in Jerusalem. And he made the people of the land pay a tax of silver weighing as much as 100 men, and gold weighing as much as one man.

34 Ş i Faraon Neco a pus împărat pe Eliachim, fiul lui Iosia, în locul tatălui său Iosia, şi i -a schimbat numele în Ioiachim. A luat pe Ioahaz, care a mers în Egipt şi a murit acolo.

Pharaoh Neco made Josiah’s son Eliakim king in the place of his father Josiah. And he changed his name to Jehoiakim. But he took Jehoahaz away to Egypt, where he died. Jehoiakim Rules Judah

35 I oiachim a dat lui Faraon argintul şi aurul; dar a trebuit să pună bir asupra ţării ca să scoată argintul acesta, cerut de Faraon; a hotărît partea fiecăruia, şi a cerut dela poporul ţării argintul şi aurul pe care trebuia să -l dea lui Faraon Neco.

So Jehoiakim gave the silver and gold to Pharaoh. But he taxed the land to give Pharaoh the money he wanted. He took the silver and gold from the people of the land, from each one by the amount of tax he was made to pay. And he gave it to Pharaoh Neco.

36 I oiachim avea douăzeci şi cinci de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Zebuda, fata lui Pedaia, din Ruma.

Jehoiakim was twenty-five years old when he became king. He ruled for eleven years in Jerusalem. His mother’s name was Zebidah the daughter of Pedaiah of Rumah.

37 E l a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuseră părinţii săi.

Jehoiakim did what was sinful in the eyes of the Lord. He did just as his fathers had done.