1 F iule, nu uita învăţăturile mele, şi păstrează în inima ta sfaturile mele!

My son, do not forget my teaching. Let your heart keep my words.

2 C ăci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale, şi-ţi vor aduce multă pace.

For they will add to you many days and years of life and peace.

3 S ă nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gît, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.

Do not let kindness and truth leave you. Tie them around your neck. Write them upon your heart.

4 Ş i astfel vei căpăta trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.

So you will find favor and good understanding in the eyes of God and man.

5 Î ncrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!

Trust in the Lord with all your heart, and do not trust in your own understanding.

6 R ecunoaşte -L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.

Agree with Him in all your ways, and He will make your paths straight.

7 N u te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău!

Do not be wise in your own eyes. Fear the Lord and turn away from what is sinful.

8 A ceasta va aduce sănătate trupului tău, şi răcorire oaselor tale.

It will be healing to your body and medicine to your bones.

9 C insteşte pe Domnul cu averile tale, şi cu cele dintîi roade din tot venitul tău:

Honor the Lord with your riches, and with the first of all you grow.

10 c ăci atunci grînarele îţi vor fi pline de belşug, şi teascurile tale vor geme de must.

Then your store-houses will be filled with many good things and your barrels will flow over with new wine.

11 F iule, nu dispreţui mustrarea Domnului, şi nu te mîhni de pedepsele Lui.

My son, listen when the Lord punishes you. Do not give up when He tells you what you must do.

12 C ăci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care -l iubeşte!

The Lord punishes everyone He loves. He whips every son He receives.

13 F erice de omul care găseşte înţelepciunea, şi de omul care capătă pricepere!

Happy is the man who finds wisdom, and the man who gets understanding.

14 C ăci cîştigul pe care -l aduce ea este mai bun decît al argintului, şi venitul adus de ea este mai de preţ decît aurul;

For it is better than getting silver and fine gold.

15 e a este mai de preţ decît mărgăritarele, şi toate comorile tale nu se pot asemui cu ea.

She is worth more than stones of great worth. Nothing you can wish for compares with her.

16 Î n dreapta ei este o viaţă lungă; în stînga ei, bogăţie şi slavă.

Long life is in her right hand. Riches and honor are in her left hand.

17 C ăile ei sînt nişte căi plăcute, şi toate cărările ei sînt nişte cărări pacinice.

Her ways are pleasing, and all her paths are peace.

18 E a este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sînt fericiţi.

She is a tree of life to those who take hold of her. Happy are all who hold her near.

19 P rin înţelepciune a întemeiat Domnul pămîntul, şi prin pricepere a întărit El cerurile;

The Lord built the earth by wisdom. He built the heavens by understanding.

20 p rin ştiinţa Lui s'au deschis Adîncurile, şi strecoară norii roua.

By what He knows, the seas were broken up and water falls from the sky.

21 F iule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi: păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa!

My son, do not allow them to leave your eyes. Keep perfect wisdom and careful thinking.

22 C ăci ele vor fi viaţa sufletului tău, şi podoaba gîtului tău.

And they will be life to your soul and a chain of beauty to your neck.

23 A tunci vei merge cu încredere pe drumul tău, şi piciorul nu ţi se va poticni.

Then you will be safe as you walk on your way, and your foot will not trip.

24 C înd te vei culca, vei fi fără teamă, şi cînd vei dormi, somnul îţi va fi dulce.

You will not be afraid when you lie down. When you lie down, your sleep will be sweet.

25 N u te teme nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi;

Do not be afraid of fear that comes all at once. And do not be afraid of the storm of the sinful when it comes.

26 c ăci Domnul va fi nădejdea ta, şi El îţi va păzi piciorul de cădere.

For the Lord will be your trust. He will keep your foot from being caught.

27 N u opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cînd poţi s'o faci.

Do not keep good from those who should have it, when it is in your power to do it.

28 N u zice aproapelui tău:,, Du-te şi vino iarăş; îţi voi da mîne!`` cînd ai de unde să dai.

Do not say to your neighbor, “Go, and return tomorrow, and I will give it,” when you have it with you.

29 N u gîndi rău împotriva aproapelui tău, cînd locuieşte liniştit lîngă tine.

Do not plan for your neighbor to be hurt, while he trusts you enough to live beside you.

30 N u te certa fără pricină cu cineva, cînd nu ţi -a făcut nici un rău.

Do not fight with a man for no reason, when he has done you no wrong.

31 N u pizmui pe omul asupritor, şi nu alege niciuna din căile lui!

Do not be jealous of a man who hurts others, and do not choose any of his ways.

32 C ăci Domnul urăşte pe oamenii stricaţi, dar este prieten cu cei fără prihană.

For the bad man is hated by the Lord, but He is near to those who are right with Him.

33 B lestemul Domnului este în casa celui rău, dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvintează.

The punishment of the Lord is on the house of the sinful, but He makes good come to the house of those who are right with Him.

34 C înd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har.

God makes fun of those who make fun of the truth but gives loving-favor to those who have no pride.

35 Î nţelepţii vor moşteni slava, dar partea celor nebuni este ruşinea.

Honor will be given to the wise, but shame will be given to fools.