1 M arele preot a zis:,, Aşa stau lucrurile?``

The head religious leader asked Stephen, “Are these things true?”

2 Ş tefan a răspuns:,, Fraţilor şi părinţilor, ascultaţi! Dumnezeul slavei S'a arătat părintelui nostru Avraam, cînd era în Mesopotamia, înainte ca să se aşeze în Haran.

Stephen said, “My brothers and fathers, listen to me. The great God showed Himself to our early father Abraham while he lived in the country of Mesopotamia. This was before he moved to the country of Haran.

3 Ş i i -a zis:, Ieşi din ţara ta şi din familia ta, şi du-te în ţara, pe care ţi -o voi arăta.``

God said to him, ‘Leave your family and this land where you were born. Go to a land that I will show you.’

4 E l a ieşit atunci din ţara Haldeilor, şi s'a aşezat în Haran. De acolo, după moartea tatălui său, Dumnezeu l -a strămutat în ţara aceasta, în care locuiţi voi acum.

He went from the land of the Chaldeans and lived in Haran. After his father died, he came to this country where you now live.

5 D in ţara aceea nu i -a dat nimic în stăpînire, nici măcar o palmă de loc, ci i -a făgăduit că i -o va da în stăpînire lui, şi seminţei lui după el, măcar că n'avea niciun copil.

God did not give him any land to own, not even enough to put his feet on. But He promised that the land would be his and his children’s after him. At that time he had no children.

6 D umnezeu i -a spus că sămînţa lui va locui într -o ţară străină, va fi robită, şi va fi chinuită patru sute de ani.

This is what God said, ‘Your children’s children will be living in a strange land. They will live there 400 years. They will be made to work without pay and will suffer many hard things.

7 D ar neamul, căruia îi vor fi robi, îl voi judeca Eu`, a zis Dumnezeu., După aceea, vor ieşi, şi-Mi vor sluji în locul acesta.`

I will say to that nation that it is guilty for holding them and making them work without pay. After that they will go free. They will leave that country and worship Me in this place.’

8 A poi i -a dat legămîntul tăierii împrejur; şi astfel Avraam, cînd a născut pe Isaac, l -a tăiat împrejur în ziua a opta; Isaac a născut şi a tăiat împrejur pe Iacov, şi Iacov pe cei doisprezece patriarhi.

“He made a promise with Abraham. It was kept by a religious act of becoming a Jew. Abraham had a son, Isaac. On the eighth day Abraham took Isaac and had this religious act done to him. Isaac was the father of Jacob. Jacob was the father of our twelve early fathers.

9 I ar patriarhii, cari pizmuiau pe Iosif, l-au vîndut, ca să fie dus în Egipt. Dar Dumnezeu a fost cu el,

“The sons of Jacob sold Joseph to people from the country of Egypt because they were jealous of him. But God was with Joseph.

10 ş i l -a izbăvit din toate necazurile lui; i -a dat înţelepciune şi trecere înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului, care l -a pus dregător peste Egipt şi peste toată casa lui.

He helped him in all his troubles. He gave him wisdom and favor with Pharaoh, the king of Egypt. This king made Joseph leader over Egypt and over all the king’s house.

11 A venit o foamete în tot Egiptul şi Canaanul. Nevoia era mare, şi părinţii noştri nu găseau merinde.

“The time came when there was no food to eat in all the land of Egypt and Canaan. The people suffered much. Our early fathers were not able to get food.

12 I acov a auzit că în Egipt era grîu, şi a trimes pe părinţii noştri întîiaş dată acolo.

Then Jacob heard there was food in Egypt. He sent our early fathers there the first time.

13 Ş i cînd au venit a doua oară, Iosif a fost cunoscut de fraţii săi, şi Faraon a aflat din ce neam era Iosif.

“The second time they went to the country of Egypt, Joseph made himself known to his brothers. The family of Joseph became known to Pharaoh.

14 A poi Iosif a trimes să cheme pe tatăl său Iacov şi pe toată familia lui, şaptezeci şi cinci de suflete.

Joseph asked his father Jacob and all his family to come. There were seventy-five people in the family.

15 I acov s'a pogorît în Egipt, unde a murit el şi părinţii noştri.

Jacob moved down to Egypt and died there. Our early fathers died there also.

16 Ş i au fost strămutaţi la Sihem, şi puşi în mormîntul, pe care îl cumpărase Avraam cu o sumă de bani dela fiii lui Emor, în Sihem.

They were brought back to the city of Shechem where they were buried. Abraham paid money for the grave from the sons of Hamor in Shechem. Stephen Speaks about the God of Moses

17 S e apropia vremea cînd trebuia să se împlinească făgăduinţa, pe care o făcuse Dumnezeu lui Avraam. Norodul a crescut şi s'a înmulţit în Egipt,

“The promise God had given Abraham was about to happen. At this time many more of our people were in the country of Egypt.

18 p înă cînd s'a ridicat un alt împărat, care nu cunoştea pe Iosif.

Then another man became king in Egypt. He was a king who did not know Joseph.

19 Î mpăratul acesta a uneltit împotriva neamului nostru, şi a chinuit pe părinţii noştri, pînă acolo ca să-şi lepede pruncii, ca să nu trăiască.

He was hard on our people and nation. He worked against our early fathers. He made them put their babies outside so they would die.

20 P e vremea aceasta s'a născut Moise, care era frumos înaintea lui Dumnezeu. El a fost hrănit trei luni în casa tatălui său.

“At that time Moses was born. He was beautiful in God’s sight. He was fed in his father’s house for three months.

21 Ş i cînd a fost lepădat, l -a luat fiica lui Faraon, şi l -a crescut ca pe copilul ei.

Then he was put outside. Pharaoh’s daughter took him and cared for him as her own son.

22 M oise a învăţat toată înţelepciunea Egiptenilor, şi era puternic în cuvinte şi în fapte.

Moses was taught in all the wisdom of the Egyptians. He became a powerful man in words and in the things he did.

23 E l avea patruzeci de ani, cînd i -a venit în inimă dorinţa să cerceteze pe fraţii săi, pe fiii lui Israel.

When he was forty years old, he thought he should visit his brothers, the Jews.

24 A văzut pe unul din ei suferind nedreptate; i -a luat apărarea, a răzbunat pe cel asuprit, şi a omorît pe Egiptean.

He saw one of the Jews being hurt. Moses helped the Jew and killed the man from Egypt.

25 C redea că fraţii lui vor pricepe că Dumnezeu prin mîna lui le va da izbăvirea; dar n'au priceput.

He thought his people would understand. He thought they knew God would let them go free by his help. But the people did not understand.

26 A doua zi, cînd se băteau ei, Moise a venit în mijlocul lor, şi i -a îndemnat la pace., Oamenilor`, a zis el,, voi sînteţi fraţi; de ce vă nedreptăţiţi unul pe altul?`

“The next day Moses came to some Jews who were fighting. He tried to get them to stop. Moses said to the Jews, ‘Sirs, you are brothers. Why do you hurt each other?’

27 D ar cel ce nedreptăţea pe aproapele său, l -a îmbrîncit, şi i -a zis:, Cine te -a pus pe tine stăpînitor şi judecător peste noi?

One was beating his neighbor. He pushed Moses away and said, ‘Who made you a leader over us? Who said you could say who is guilty?

28 V rei să mă omori şi pe mine cum ai omorît ieri pe Egiptean?`

Do you want to kill me as you killed the man from Egypt yesterday?’

29 L a auzul acestor vorbe, Moise a fugit, şi s'a dus de a locuit ca străin în pămîntul Madian, unde a născut doi fii.

When Moses heard that, he went as fast as he could to the country of Midian where he was a stranger. While he was there, he became the father of two sons.

30 P este patruzeci de ani, i s'a arătat un înger în pustia muntelui Sinai, în para focului unui rug.

Forty years passed and Moses was near Mount Sinai where no people live. There he saw an angel in the fire of a burning bush.

31 M oise, cînd l -a văzut, s'a mirat de arătarea aceasta; şi, pe cînd se apropia să vadă ce este, a auzit glasul Domnului,

He was surprised and wondered when he saw it. He went up close to see it better. Then he heard the voice of the Lord speak to him.

32 c are i -a zis:, Eu sînt Dumnezeul părinţilor tăi, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, şi Dumnezeul lui Iacov.` Şi Moise, tremurînd, n'a îndrăznit să se uite.

‘I am the God of your fathers, the God of Abraham and of Isaac and of Jacob.’ Moses shook! He was so afraid he did not look at the bush.

33 D omnul i -a zis:, Scoate-ţi încălţămintea din picioare, căci locul pe care stai, este un pămînt sfînt.

“Then the Lord said to him, ‘Take your shoes off your feet! The place where you are standing is holy ground.

34 A m văzut suferinţa poporului Meu, care este în Egipt, le-am auzit gemetele, şi M'am pogorît să -i izbăvesc. Acum, du-te, te voi trimete în Egipt.`

I have seen My people suffer in the country of Egypt and I have heard their cries. I have come down to let them go free. So come now, I will send you back to Egypt.’

35 P e acest Moise, de care se lepădaseră ei, cînd au zis:, Cine te -a pus pe tine stăpînitor şi judecător?` Dumnezeu l -a trimes ca stăpînitor şi izbăvitor, cu ajutorul îngerului, care i se arătase în rug.

“The people had put Moses aside. They said, ‘Who made you a leader over us? Who said you are the one to say what is right or wrong?’ But God made this man a leader. Moses was the one who brought them out of the country of Egypt. This was done by the help of the angel who was in the burning bush.

36 E l i -a scos din Egipt, şi a făcut minuni şi semne în Egipt, la Marea Roşie, şi în pustie, patruzeci de ani.

This man led them. He did powerful works in Egypt and at the Red Sea. For forty years he led them in the desert.

37 A cest Moise a zis fiilor lui Israel:, Domnul, Dumnezeul vostru, vă va ridica dintre fraţii voştri un prooroc ca mine: de el să ascultaţi.``

“Moses said to the Jews, ‘God will give you one who speaks for Him like me from among your brothers.’

38 E l este acela care, în adunarea Israeliţilor din pustie, cu îngerul, care i -a vorbit pe muntele Sinai, şi cu părinţii noştri, a primit cuvinte vii, ca să ni le dea nouă.

This is the man who was with the Jewish nation in the desert. The angel talked to him on Mount Sinai. Moses told it to our early fathers. He also received the living Words of God to give to us.

39 P ărinţii noştri n'au vrut să -l asculte, ci l-au nesocotit: şi, în inimile lor, s'au întors spre Egipt,

“Our early fathers would not listen to him. They did not obey him. In their hearts they wanted to go back to the country of Egypt.

40 ş i au zis lui Aaron:, Fă-ne nişte dumnezei, cari să meargă înaintea noastră; căci acest Moise, care ne -a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce s'a făcut.`

They said to Aaron, ‘Make us gods to go before us. We do not know what has happened to this Moses who led us out of Egypt.’

41 Ş i în zilele acelea, au făcut un viţel, au adus jertfă idolului, şi s'au bucurat de lucrul mînilor lor.

“In those days they made a calf of gold. They put gifts down in front of their god in worship. They were happy with what they had made with their hands.

42 A tunci Dumnezeu S'a întors dela ei, şi i -a dat să se închine oştirii cerului, după cum este scris în cartea proorocilor:, Mi-aţi adus voi vite junghiate şi jertfe timp de patruzeci de ani în pustie, casă a lui Israel?..

But God turned from them and let them worship the stars of heaven. This is written in the book of the early preachers, ‘Nation of Jews, was it to Me you gave gifts of sheep and cattle on the altar for forty years in the desert?

43 A ţi purtat cortul lui Moloh şi chipul stelei zeului Remfan, chipurile acelea, pe cari le-aţi făcut ca să vă închinaţi lor! De aceea vă voi strămuta dincolo de Babilon.`

No, you set up the tent to worship the god of Molock and the star of your god Rompha. You made gods to worship them. I will carry you away to the other side of the country of Babylon.’ The Place of Worship and the House of God

44 P ărinţii noştri aveau în pustie cortul întîlnirii, aşa cum îl rînduise Celce a spus lui Moise să -l facă după chipul, pe care -l văzuse.

“Our early fathers had the tent to worship in. They used it in the desert. God told Moses to make it like the plan which he had seen.

45 Ş i părinţii noştri l-au adus, la rîndul lor, supt povăţuirea lui Iosua, cînd au intrat în ţara stăpînită de Neamurile, pe cari Dumnezeu le -a izgonit dinaintea părinţilor noştri; şi a rămas acolo pînă în zilele lui David.

This was received by our early fathers. They brought it here when they won the wars with the people who were not Jews. It was when Joshua was our leader. God made those people leave as our early fathers took the land. The tent was here until the time of David.

46 D avid a căpătat milă înaintea lui Dumnezeu, şi a cerut să ridice o locuinţă pentru Dumnezeul lui Iacov.

David pleased God and wanted to build a house for worship for the God of Jacob.

47 Ş i Solomon a fost acela care I -a zidit o casă.

But Solomon was the one who built the house of God for Him.

48 D ar Cel Prea Înalt nu locuieşte în lăcaşuri făcute de mîni omeneşti, cum zice proorocul:

But the Most High does not live in buildings made by hands. The early preacher said,

49 C erul este scaunul Meu de domnie, şi pămîntul este aşternutul picioarelor Mele. Ce fel de casă Îmi veţi zidi voi Mie, zice Domnul, sau care va fi locul Meu de odihnă?

’Heaven is the place where I sit and the earth is the place where I rest My feet. What house will you build Me?’ says the Lord. ‘Or what is My place of rest?

50 N 'a făcut mîna Mea toate aceste lucruri?...``

Did not My hands make all these things?’ The Jews Are Hurt

51 O ameni tari la cerbice, netăiaţi împrejur cu inima şi cu urechile! Voi totdeauna vă împotriviţi Duhului Sfînt. Cum au făcut părinţii voştri, aşa faceţi şi voi.

“You have hard hearts and ears that will not listen to me! You are always working against the Holy Spirit. Your early fathers did. You do too.

52 P e cari din prooroci nu i-au prigonit părinţii voştri? Au omorît pe ceice vesteau mai dinainte venirea Celui Neprihănit, pe care L-aţi vîndut acum, şi L-aţi omorît.

Which of the early preachers was not beaten and hurt by your early fathers? They killed those who told of the coming of the One Right with God. Now you have handed Him over and killed Him.

53 v oi, cari aţi primit Legea dată prin îngeri, şi n'aţi păzit -o!...``

You had the Law given to you by angels. Yet you have not kept it.” Stephen Is Killed

54 C înd au auzit ei aceste vorbe, îi tăia pe inimă, şi scrîşneau din dinţi împotriva lui.

The Jews and religious leaders listened to Stephen. Then they became angry and began to grind their teeth at him.

55 D ar Ştefan, plin de Duhul Sfînt, şi -a pironit ochii spre cer, a văzut slava lui Dumnezeu, şi pe Isus stînd în picioare la dreapta lui Dumnezeu;

He was filled with the Holy Spirit. As he looked up to heaven, he saw the shining-greatness of God and Jesus standing at the right side of God.

56 ş i a zis:,, Iată, văd cerurile deschise, şi pe Fiul omului stînd în picioare la dreapta lui Dumnezeu.``

He said, “See! I see heaven open and the Son of Man standing at the right side of God!”

57 E i au început atunci să răcnească, şi-au astupat urechile, şi s'au năpustit toţi într'un gînd asupra lui.

They cried out with loud voices. They put their hands over their ears and they all pushed on him.

58 L -au tîrît afară din cetate, şi l-au ucis cu pietre. Marturii şi-au pus hainele la picioarele unui tînăr, numit Saul.

Then they took him out of the city and threw stones at him. The men who were throwing the stones laid their coats down in front of a young man named Saul.

59 Ş i aruncau cu pietre în Ştefan, care se ruga şi zicea:,, Doamne Isuse, primeşte duhul meu!``

While they threw stones at Stephen, he prayed, “Lord Jesus, receive my spirit.”

60 A poi a îngenuncheat, şi a strigat cu glas tare:,, Doamne, nu le ţinea în seamă păcatul acesta!`` Şi după aceste vorbe, a adormit.

After that he fell on his knees and cried out with a loud voice, “Lord, do not hold this sin against them.” When he had said this, he died.