1 T oate îşi au vremea lor, şi fiecare lucru de supt ceruri îşi are ceasul lui.

There is a special time for everything. There is a time for everything that happens under heaven.

2 N aşterea îşi are vremea ei, şi moartea îşi are vremea ei; săditul îşi are vremea lui, şi smulgerea celor sădite îşi are vremea ei.

There is a time to be born, and a time to die; a time to plant, and a time to pick what is planted.

3 U ciderea îşi are vremea ei, şi tămăduirea îşi are vremea ei; dărîmarea îşi are vremea ei, şi zidirea îşi are vremea ei;

There is a time to kill, and a time to heal; a time to break down, and a time to build up.

4 p lînsul îşi are vremea lui, şi rîsul îşi are vremea lui; bocitul îşi are vremea lui, şi jucatul îşi are vremea lui;

There is a time to cry, and a time to laugh; a time to have sorrow, and a time to dance.

5 a runcarea cu pietre îşi are vremea ei, şi strîngerea pietrelor îşi are vremea ei; îmbrăţişarea îşi are vremea ei, şi depărtarea de îmbrăţişări îşi are vremea ei;

There is a time to throw stones, and a time to gather stones; a time to kiss, and a time to turn from kissing.

6 c ăutarea îşi are vremea ei, şi perderea îşi are vremea ei; păstrarea îşi are vremea ei, şi lepădarea îşi are vremea ei;

There is a time to try to find, and a time to lose; a time to keep, and a time to throw away.

7 r uptul îşi are vremea lui, şi cusutul îşi are vremea lui; tăcerea îşi are vremea ei, şi vorbirea îşi are vremea ei;

There is a time to tear apart, and a time to sew together; a time to be quiet, and a time to speak.

8 i ubitul îşi are vremea lui, şi urîtul îşi are vremea lui; războiul îşi are vremea lui, şi pacea îşi are vremea ei.

There is a time to love, and a time to hate; a time for war, and a time for peace. The God-Given Work

9 C e folos are cel ce munceşte din truda lui?

What does the worker get for his work?

10 A m văzut la ce îndeletnicire supune Dumnezeu pe fiii oamenilor.

I have seen the work which God has given the sons of men to do.

11 O rice lucru El îl face frumos la vremea lui; a pus în inima lor chiar şi gîndul veciniciei, măcarcă omul nu poate cuprinde, dela început pînă la sfîrşit, lucrarea pe care a făcut -o Dumnezeu.

He has made everything beautiful in its time. He has put thoughts of the forever in man’s mind, yet man cannot understand the work God has done from the beginning to the end.

12 A m ajuns să cunosc că nu este altă fericire pentru ei decît să se bucure şi să trăiască bine în viaţa lor;

I know that there is nothing better for men than to be happy and to do good as long as they live.

13 d ar şi faptul că un om mănîncă şi bea şi duce un trai bun în mijlocul întregei lui munci, este un dar dela Dumnezeu.

And I know that every man who eats and drinks sees good in all his work. It is the gift of God.

14 A m ajuns la cunoştinţa că tot ce face Dumnezeu dăinuieşte în veci, şi la ceeace face El nu mai este nimic de adăugat şi nimic de scăzut, şi că Dumnezeu face aşa pentru ca lumea să se teamă de El.

I know that everything God does will last forever. There is nothing to add to it, and nothing to take from it. God works so that men will honor Him with fear.

15 C e este, a mai fost, şi ce va fi, a mai fost; şi Dumnezeu aduce iarăş înapoi ce a trecut.

That which is, already has been. And that which will be, has already been. For God allows the same things to happen again. Sin Is Everywhere

16 A m mai văzut supt soare că în locul rînduit pentru judecată domneşte nelegiuirea, şi că în locul rînduit pentru dreptate este răutate.

Also I have seen under the sun that in the place of what is right and fair there is sin. And in the place of what is right and good there is wrong-doing.

17 A tunci am zis în inima mea:,, Dumnezeu va judeca şi pe cel bun şi pe cel rău; căci El a sorocit o vreme pentru orice lucru şi pentru orice faptă.``

I said to myself, “God will judge both the man who is right and good, and the sinful man.” For there is a time for everything to be done and a time for every work.

18 A m zis în inima mea că acestea se întîmplă numai pentru oameni, ca să -i cerce Dumnezeu, şi ei înşişi să vadă că nu sînt decît nişte dobitoace.

I said to myself about the sons of men, “God is testing them to show them that they are like animals.”

19 C ăci soarta omului şi a dobitocului este aceeaş; aceeaş soartă au amîndoi; cum moare unul, aşa moare şi celalt, toţi au aceeaş suflare, şi omul nu întrece cu nimic pe dobitoc; căci totul este deşertăciune.

For the same thing is to happen to both the sons of men and animals. As one dies, so dies the other. They all have the same breath, and to be a man is no better than to be an animal. Because all is for nothing.

20 T oate merg la un loc; toate au fost făcute din ţărînă, şi toate se întorc în ţărînă.

All go to the same place. All came from the dust and all return to the dust.

21 C ine ştie dacă suflarea omului se suie în sus, şi dacă suflarea dobitocului se pogoară în jos în pămînt?

Who knows that the spirit of man goes up and the spirit of the animal goes down to the earth?

22 A şa că am văzut că nu este nimic mai bun pentru om decît să se veselească de lucrările lui: aceasta este partea lui. Căci cine -l va face să se bucure de ce va fi după el?

So I have seen that nothing is better than that man should be happy in his work, for that is all he can do. Who can bring him to see what will happen after him?