1 D omnul a zis lui Moise:,, Du-te la Faraon, şi spune -i:, Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul Evreilor:, Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească.

Then the Lord said to Moses, “Go to Pharaoh and say to him, ‘The Lord, the God of the Hebrews, says this: “Let My people go, so they may worship Me.

2 D acă nu vrei să -l laşi să plece, şi dacă -l mai opreşti,

For if you will not let them go, and still hold them,

3 i ată, mîna Domnului va fi peste turmele tale de pe cîmp; peste cai, peste măgari, peste cămile, peste boi şi peste oi; şi anume va fi o ciumă foarte mare.

the hand of the Lord will come with a very bad disease on your animals in the field: on the horses, the donkeys, the camels, the cattle and the flocks.

4 D ar Domnul va face deosebire între turmele lui Israel şi turmele Egiptenilor, aşa că nu va pieri nimic din tot ce este al copiilor lui Israel.``

But the Lord will divide the animals of Israel from the animals of Egypt. So nothing will die of all that belongs to the people of Israel.”’”

5 D omnul a hotărît vremea, şi a zis:,, Mîne, va face Domnul lucrul acesta în ţară.``

The Lord made a time for this, saying, “Tomorrow the Lord will do this in the land.”

6 Ş i Domnul a făcut aşa, chiar de a doua zi. Toate turmele Egiptenilor au perit, dar n'a perit nici o vită din turmele copiilor lui Israel.

So the Lord did this on the next day. All the animals of Egypt died. But not one of the animals died that belonged to the people of Israel.

7 F araon a trimes să vadă ce se întîmplase: şi iată că nici o vită din turmele lui Israel nu pierise. Dar inima lui Faraon s'a împietrit, şi n'a lăsat pe popor să plece.

Pharaoh learned that not one of the animals of Israel was dead. But the heart of Pharaoh was hard. He did not let the people go. Bad Sores Come on Egyptians and Their Animals

8 D omnul a zis lui Moise şi lui Aaron:,, Umpleţi-vă mînile cu cenuşă din cuptor, şi Moise s'o arunce spre cer, subt ochii lui Faraon.

Then the Lord said to Moses and Aaron, “Fill your hands with ashes from a stove. Let Moses throw them toward the sky in front of Pharaoh.

9 E a se va preface într'o ţărînă, care va acoperi toată ţara Egiptului; şi va da naştere, în toată ţara Egiptului, pe oameni şi pe dobitoace, la nişte bube pricinuite de nişte beşici ferbinţi.``

And it will become fine dust over all the land of Egypt and will become bad sores on man and animal through all the land of Egypt.”

10 E i au luat cenuşă din cuptor, şi s'au înfăţişat înaintea lui Faraon; Moise a aruncat -o spre cer, şi ea a dat naştere, pe oameni şi pe dobitoace, la nişte bube pricinuite de nişte beşici ferbinţi.

So they took ashes from a stove. Moses stood in front of Pharaoh and threw the ashes toward the sky. And it became sores on man and animal.

11 V răjitorii nu s'au putut arăta înaintea lui Moise, din pricina bubelor; căci bubele erau pe vrăjitori, ca şi pe toţi Egiptenii.``

The wonder-workers could not stand in front of Moses because of the sores. For the sores were on the wonder-workers and on all the Egyptians.

12 D omnul a împietrit inima lui Faraon, şi Faraon n'a ascultat de Moise şi de Aaron, după cum spusese Domnul lui Moise.

But the Lord made the heart of Pharaoh hard. He did not listen to them, just as the Lord had said to Moses. Large Hail and Fire

13 D omnul a zis lui Moise:,, Scoală-te dis de dimineaţă, du-te înaintea lui Faraon, şi spune -i:, Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul Evreilor:, Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească.

Then the Lord said to Moses, “Get up early in the morning and stand in front of Pharaoh and say to him, ‘The Lord, the God of the Hebrews, says this: “Let My people go, so they may worship Me.

14 F iindcă, de data aceasta, am să trimet toate urgiile Mele împotriva inimii tale, împotriva slujitorilor tăi şi împotriva poporului tău, ca să ştii că nimeni nu este ca Mine pe tot pămîntul.

For this time I will send all My troubles on you and your servants and your people. So you may know that there is no one like Me in all the earth.

15 D acă Mi-aş fi întins mîna, şi te-aş fi lovit cu ciumă, pe tine şi pe poporul tău, ai fi pierit de pe pămînt.

For by now I could have put out My hand and hit you and your people with much trouble and great suffering. You would then have been destroyed from the earth.

16 D ar te-am lăsat să rămîi în picioare, ca să vezi puterea Mea, şi Numele Meu să fie vestit în tot pămîntul.

But I have let you live so you could see My power and so My name may be honored through all the earth.

17 D acă te mai ridici împotriva poporului Meu, şi dacă nu -l laşi să plece,

But you still use your power against My people by not letting them go.

18 i ată, mîne, la ceasul acesta, voi face să bată o piatră aşa de mare, cum n'a mai fost în Egipt, din ziua întemeierii lui şi pînă azi.

About this time tomorrow I will send a very heavy hail such as has never been seen in Egypt from the day it began until now.

19 P une-ţi dar la adăpost turmele şi tot ce ai pe cîmp. Piatra are să bată pe toţi oamenii şi toate vitele de pe cîmp, cari nu vor fi intrat în case; şi vor peri.``

Have your cattle and whatever you have in the field brought to a safe place. For the hail will come down upon every man and animal that is in the field and is not brought home. And they will die.”’”

20 A ceia dintre slujitorii lui Faraon, cari s'au temut de Cuvîntul Domnului, şi-au adunat în case robii şi turmele.

Any of the people of Egypt who feared the word of the Lord made his servants and animals run to the houses.

21 D ar cei ce nu şi-au pus la inimă Cuvîntul Domnului, şi-au lăsat robii şi turmele pe cîmp.

But he who did not listen to the word of the Lord left his servants and animals in the field.

22 D omnul a zis lui Moise:,,Întinde-ţi mîna spre cer; şi are să bată piatra în toată ţara Egiptului pe oameni, pe vite, şi pe toată iarba de pe cîmp în ţara Egiptului!``

The Lord said to Moses, “Put out your hand toward the sky and hail will fall on all the land of Egypt. Hail will fall on man and animal and every plant of the field through all the land of Egypt.”

23 M oise şi -a întins toiagul spre cer; şi Domnul a trimes tunete şi piatră, de cădea foc pe pămînt. Domnul a făcut să bată piatra peste ţara Egiptului.

Moses put out his special stick toward the sky. Then the Lord sent thunder and hail. And lightning struck the ground. The Lord poured hail on the land of Egypt.

24 A bătut piatra, şi focul se amesteca cu piatra; piatra era aşa de mare încît nu mai bătuse piatră ca aceea în toată ţara Egiptului de cînd este el locuit de oameni.

So there was hail and lightning striking through the hail without stopping. It was very bad, worse than had ever been in all the land of Egypt since it became a nation.

25 P iatra a nimicit, în toată ţara Egiptului, tot ce era pe cîmp, dela oameni pînă la dobitoace; piatra a nimicit şi toată iarba de pe cîmp, şi a frînt toţi copacii de pe cîmp.

The hail hit all that was in the field through all the land of Egypt, both man and animal. The hail hit every plant of the field and broke down every tree of the field.

26 N umai în ţinutul Gosen, unde erau copiii lui Israel, n'a bătut piatra,

Only in the land of Goshen where the people of Israel were, there was no hail.

27 F araon a trimes să cheme pe Moise şi pe Aaron, şi le -a zis:,, De data aceasta, am păcătuit; Domnul are dreptate, iar eu şi poporul meu sîntem vinovaţi.

Then Pharaoh sent for Moses and Aaron. He said to them, “I have sinned this time. The Lord is right. I and my people are guilty.

28 R ugaţi-vă Domnului, ca să nu mai fie tunete şi piatră; şi vă voi lăsa să plecaţi, şi nu veţi mai fi opriţi.``

Pray to the Lord. For there has been enough of God’s thunder and hail. And I will let you go. You will stay here no longer.”

29 M oise i -a zis:,, Cînd voi eşi din cetate, voi ridica mînile spre Domnul, tunetele vor înceta şi nu va mai bate piatra, ca să ştii că al Domnului este pămîntul!

Moses said to him, “When I have gone out of the city, I will spread out my hands to the Lord. The thunder will stop. There will be no more hail. Then you may know that the earth is the Lord’s.

30 D ar ştiu că tu şi slujitorii tăi tot nu vă veţi teme de Domnul Dumnezeu.``

But I know that you and your servants do not yet fear the Lord God.”

31 I nul şi orzul se prăpădiseră, pentrucă orzul tocmai dăduse în spic, iar inul era în floare;

The flax and the barley were destroyed. For these plants had just begun to grow.

32 g rîul şi ovăzul nu se stricaseră, pentru că erau tîrzii.

But the other grains were not destroyed, because they grow later.

33 M oise a plecat dela Faraon, şi a eşit afară din cetate; şi -a ridicat mînile spre Domnul, tunetele şi piatra au încetat, şi n'a mai căzut ploaia pe pămînt.

So Moses left the city and Pharaoh. He spread out his hands to the Lord. And the thunder and the hail stopped. The rain no longer poured on the earth.

34 F araon, văzînd că ploaia, piatra şi tunetele încetaseră, n'a contenit să păcătuiască şi şi -a împietrit inima, el şi slujitorii lui.

But when Pharaoh saw that the rain and hail and thunder had stopped, he sinned again. He and his servants made their hearts hard.

35 L ui Faraon i s'a împietrit inima şi n'a lăsat pe copiii lui Israel să plece, după cum spusese Domnul prin Moise.

Pharaoh’s heart was not changed. He did not let the people of Israel go, just as the Lord had said by Moses.